Sentința nr. 644/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)

SENTINȚA CIVILĂ NR. 644/2012

Ședința ata de 04 octombrie 2012

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE D. M.

GREFIER D. C.

S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantele comuna B. B. prin primar, comuna B. DE JOS prin primar, C. C. prin primar, comuna C. prin primar, comuna D. prin primar, comuna D. prin primar, comuna I. M. prin primar, comuna I. M. prin primar, comuna L. I. prin primar, comuna M. prin primar, comuna M. prin primar, comuna M. I. prin primar, comuna M. prin primar, comuna N. prin primar, comuna R. prin primar, comuna R. S. prin primar, comuna S. DE C. prin primar, comuna S. M. prin primar, comuna Ș. prin primar, comuna T. prin primar, comuna Z. prin primar, comuna S. prin primar, orașul N. în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI prin prim-ministru, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, D. G. A F. P. A J. B. N., având ca obiect - acțiuni împotriva ordonanțelor guvernului OUG nr.1. - cerere de suspendare și excepție de neconstituționalitate.

Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de (...), încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru când s-a dispus amânarea pronunțării la data de (...), apoi la data de (...) și ulterior la (...).

C U R T E A :

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată în data de 18 mai 2012, reclamantele comuna B. B. prin primar, comuna B. DE JOS prin primar, C. C. prin primar, comuna C. prin primar, comuna D. prin primar, comuna D. prin primar, comuna I. M. prin primar, comuna I. M. prin primar, comuna L. I. prin primar, comuna M. prin primar, comuna M. prin primar, comuna M. I. prin primar, comuna M. prin primar, comuna N. prin primar, comuna R. prin primar, comuna R. S. prin primar, comuna S. DE C. prin primar, comuna S. M. prin primar, comuna Ș. prin primar, comuna T. prin primar, comuna Z. prin primar, comuna S. prin primar, orașul N., în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI prin P.-M., MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, D. G. A F. P. A J. B. N., au solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună:

A. suspendarea prev. art. V din O. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate și al finanțelor publice, respectiv a măsurii blocării procedurii de virare a sumelor alocate prin H. nr. 2..

B.1. Obligarea D.G.F.P. B.-N. la deblocarea procedurii de virare a sumelor alocate pentru reclamante prin H. nr. 2. și al continuării virării acestor sume în conturile reclamantelor;

2. Obligarea M.ui F. P. de a acorda despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin punerea în aplicare a prev. art. V din O. nr. 1., respectiv în cuantumul alocat prin H. nr. 2. pentru fiecare reclamantă, precum și suma care s-a pierdut ca urmare a returnării acestor bani de către reclamantul O. N. în cuantum de

744.000 lei;

3 Obligarea G. R. și M.ui F. P. de a emite acte administrative care să conducă la restabilirea situației anterioare intrării în vigoare a art. V din O. nr. 1..

4. Obligarea G. R. și M.ui F. P. de a nu mai emite acte administrative care să pună în aplicare prev. art. V din O. nr. 1..

De asemenea, s-a invocat excepția de neconstituționalitate a O. nr. 1., în considerarea disp. art. 146 lit. d și art. 115 alin. 1 din Constituție.

În motivare cererii, reclamanții arată că în baza H. nr. 2. le-au fost alocate sume pentru plata anuităților și participarea la susținerea cofinanțării în programele cu finanțare europeană.

Ulterior, prin O. nr. 1. s-a dispus retragerea sumelor care nu au fost cheltuite.

Cu privire la această ordonanță de urgență, reclamanții susțin că este neconstituțională.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Ulterior, reclamanții și-au precizat acțiunea (f.131) arătând că nu mai susțin cererea de suspendare și nici petitul nr. 4, motivat de faptul că O. nr. 1. și-a încetat efectele.

Prin notele de ședință de la f.135, aceeași reclamante au precizat, în concret, comunele ce solicită restituirea sumelor și cuantumul concret a acestora.

Pârâta D. G. A F. P. B.-N. a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea excepției lipsei calității sale procesuale pasive, iar în privința fondului a solicitat respingerea (f.54).

Pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE a formulat întâmpinare (f.73) invocând excepția lipsei calității sale procesuale pasive precum și în privința fondului excepția inadmisibilității, în considerarea nerespectării procedurii prev. de art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI prin întâmpinare a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de suspendare a O. nr. 1., iar în privința petitelor formulate la pct. B. 1 și 2 din acțiune a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive.

În privința fondului, a susținut că cererea de chemare în judecată, așa cum a fost formulată, este inadmisibilă pentru nerespectarea procedurii prev. de art. 9 din Legea nr. 554/2003.

Prin încheierea din ședința publică din data de 13 iunie 2012 s-a anulat ca netimbrată cererea formulate de către reclamanta comuna C. (f.121,verso).

Așa cum s-a arătat anterior, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 ce permite celui interesat, vătămat într- un drept al său sau într-un interes legitim printr-o ordonanță sau prin dispoziții dintr-o ordonanță, să solicite instanței de contencios anularea actului, obligarea la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative, sau acordarea de despăgubiri, concomitent cu invocarea unei excepții de neconstituționalitate a ordonanței vătămătoare.

Art. 9 din Legea nr. 554/2004 prevede:

";Acțiunile împotriva ordonanțelor G.

(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță.

(2) Instanța de contencios administrativ, dacă apreciază că excepția îndeplinește condițiile prevăzute de 29 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea C. C., republicată, sesizează, prin încheiere motivată, Curtea Constituțională și suspendă soluționarea cauzei pe fond.

(3) După pronunțarea C. C., instanța de contencios administrativ repune cauza pe rol și dă termen, cu citarea părților. D. ordonanța sau o dispoziție a acesteia a fost declarată neconstituțională, instanța soluționează fondul cauzei; în caz contrar, acțiunea se respinge ca inadmisibilă.

(4) În situația în care decizia de declarare a neconstituționalității este urmarea unei excepții ridicate în altă cauză, acțiunea poate fi introdusă direct la instanța de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei C. C. în Monitorul Oficial al R., Partea I.

(5) Acțiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale G., anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative.";

În speță, reclamanții arată că au beneficiat de dispozițiile H. nr. 2. privind alocarea unei sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia G., prevazut in bugetul de stat pe anul 2012, pentru unele unitati administrativ-teritoriale, act administrativ ulterior abrogat prin prev. art. V din O. nr. 1. privind stabilirea unor masuri financiare in domeniul asigurarilor sociale de sanatate si al finantelor publice.

O. nr. 1. a fost declarată neconstituțională prin decizia nr. 558/(...) publicată în Monitorul Oficial nr. 382/(...).

Prin această decizie s-a reținut: ";Constată că dispozițiile art. V alin. (1) teza I din Ordonanța de urgență a G. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate și al finanțelor publice, care au făcut obiectul excepției de neconstituționalitate ridicate direct de Avocatul Poporului, sunt constituționale în măsura în care se aplică numai sumelor alocate prin G. nr. 2. și neutilizate de către unitățile administrativ-teritoriale care nu au înregistrat arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital și nu au avut în derulare cofinanțări de proiecte cu finanțare externă nerambursabilă până la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a G. nr. 1..";

Așa cum s-a arătat anterior, cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 18 mai 2012, deci înainte de pronunțarea C. C. asupra neconstituționalității O. nr. 1.. ((...))

Reclamanții au ridicat excepția de neconstituționalitate a O. nr. 1. chiar prin acțiunea introductivă, astfel încât au respectat cerințele art. 9 alin. 1 din Legea nr. 554/2004. (art. 9 al. 1 din Legea nr. 554/2004: „ Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoț ită de excepț ia de necon s tituț ion al itate ,…";

Curtea reține că acțiunea reclamanților este o acțiune în despăgubiri, însoțită de invocarea unei excepții de neconstituționalitate, ambele cereri fiind admisibile, de principiu, din punct de vedere procedural în considerarea alin. 1 și alin. 5 din Legea nr. 554/2004. (art. 9 al. 5 din Legea nr. 554/2004: "Acțiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale G., anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative.";)

Pe parcursul soluționării cauzei a intervenit declararea ca neconstituțională a O. nr. 1., mai înainte ca prezenta instanță să sesizeze Curtea Constituțională în vederea verificării constituționalității O. nr. 1..

Alin 4 al art. 9 din Legea nr. 554/2004 permite introducerea acțiunii chiar și în situația în care verificarea constituționalității ordonanței s-a realizat într-o altă cauză. („În situația în care decizia de declarare a neconstituționalității este urmarea unei excepții ridicate în altă cauză, acțiunea poate fi introdusă direct la instanța de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei C. C. în Monitorul Oficial al R., Partea I.";)

Sunt incidente dispozițiile art. 31 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea C. C. ce stabilesc caracterul general obligatoriu al deciziilor pronunțate de către Curtea Constituțională.

Curtea reține că verificarea multiplă a constituționalității unui act normativ este posibilă doar atunci când Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul respingerii excepțiilor de neconstituționalitate deja ridicate și nu în situația în care excepția a fost admisă. (art. 29 al. 3 din Legea nr. 47/1992: „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a C. C..";)

Pentru toate aceste considerente, a apreciat Curtea, nu se mai impune sesizarea C. C. în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate și în prezenta cauză și a procedat la soluționarea pe fond a cauzei.

Din aceeași perspectivă, apărările de fond formulate de către pârâtul Guvernul României exprimate sub forma unei excepții de inadmisibilitate sunt nefondate.

Fiind constatată neconstituționalitate O. nr. 1., în mod direct se va reține că abrogarea H. nr. 2. a avut un efect vătămător față de reclamanate. A. au fost lipsite de sumele ce le-au fost alocate cu un scop precis determinat, în vederea efecturăii unor anumite plăți.

Probele administrate au relevat faptul că o parte dintre reclamante, în privința cărora se va admite acțiunea, au avut obligații de plată scadente rezultate din proiecte cu finanțare externă nerambursabilă ce nu au putu fi onorate ca urmare a retragerii fondurilor alocate inițial.

Reclamantele, fiind obligate să restituie imediat, conf. art. V al. 2 din OUG nr. 1. sumele neutilizate până la data intrării în vigoare o ordonanței de urgență, deși aveau în derulare obligații de cofinanțare a unor proiecte cu finanțare externă nerambursabilă, se încadrează în dispozițiile Deciziei 558/2012 a C. C..

Astfel, așa cum s-a menționat anterior, Decizia 558/2012 prevede "…sunt constituționale în măsura în care se aplică numai sumelor alocate prin G. nr. 2. și neutilizate de către unitățile administrativ-teritoriale care nu au înregistrat arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital și nu au avut în derulare cofinanțări de proiecte cu finanțare externă nerambursabilă până la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a G. nr. 1..";

În consecință, față de cele menționate anterior se va admite acțiunea precizată și va fi obligat pârâtul Guvernul României să restituie următoarele sume: 304.000 lei către com. I. M. 520.000 lei către com. M. 200.000 lei către com. I. M. 500.000 lei către com. S. și 200.000 lei către com. R. S., toate din județul B.-N..

Pentru a se stabili cuantumul sumelor ce sunt necesar a fi restituite, Curtea a avut în vedere probațiunea depusă în privința reclamanților față de care s-a admis acțiunea introductivă.

În privința reclamanților comuna B. B. prin primar, comuna B. DE JOS prin primar, comuna C. prin primar, comuna C. prin primar, comuna D. prin primar, comuna D. prin primar, comuna L. I. prin primar, comuna M. prin primar, comuna M. I. prin primar, comuna M. prin primar, comuna N. prin primar, comuna R. prin primar, comuna S. DE C. prin primar, comuna S. M. prin primar, comuna T. prin primar, comuna Z. prin primar comuna S. prin primar și orașul N. prin primar, Curtea reține că nu au fost depuse înscrisuri din care să rezulte că aceste unități administrativ-teritoriale au fost obligate să restituie integral sau doar o parte din sumele ce le-au fost alocate în baza H. nr.

2. și nu au fost depuse probe din care să rezulte că sumele alocat inițial puteau fi utilizate conform destinației lor, respectiv cheltuieli de capital sau plăți pentru proiecte europene, astfel încât față de acestea acțiunea va fi respinsă

Referitor la excepțiile lipsei calității procesual pasive, Curtea reține că reclamanții au formulat o acțiune cu mai multe capete de cerere, cu finalități diferite, iar verificarea temeiniciei pretențiilor formulate trebuie realizată în raport de un anumit pârât, situație în care aceștia își justifică punctual calitatea procesuală pasivă.

Astfel pârâtul Guvernul României își justifică calitatea procesuală pasivă din perspectiva faptului că este autorul actului declarat neconstituțional.

M. finalțelor și D. G. a F. P. B.-N. își justifică calitatea procesuală din perspectiva capetelor de cerere prin care s-a solicitat deblocarea procedurii de virare a sumelor și continuarea virării acestora precum și din perspectiva, pentru MF, capătului de cerere referitor la emiterea unor acte administrative care să conducă la restabilirea situației anterioare sau sau la abținerea de la emiterea altor acte vătămătoare.

Pârâții se află într-un consorțiu procesual pasiv, generat de existența unei cauze comune, solicitarea de despăgubiri ca urmare de declarării ca neconstituționale a unor dispoziții dintr-o ordonanță. Între pârâți nu există obligații solidare, reclamanții urmărind îndeplinirea doar a anumitor obligații de către fiecare dintre pârâți, în raport de limitele de competență a fiecăruia dintre acestia.

Curtea apreciază că nu se impune a se constata distinct lipsa calității procesuale pasive a fiecărui părăt în raport de anumite petite ale acțiunii introductive, întrucât reclamanții au arătat, în cererea de chemare în judecată în raport cu cine doresc să se judece fiecare capăt de cerere.

Curtea reține că este posibil a se reține, cu caracter general calitatea procesuală pasivă a fiecărui pârât, din perspectiva capătului de cerere ce îi este adresat, în mod distinct, fiecărui pârât în parte de către reclamanți.

Se vor respinge restul capetelor de cerere.

Pentru a stabili în privința respingerii acestora Curtea a avut în vedere faptul că reclamanții urmăresc, prin restul capetelor de cerere, strict efectuarea unor operațiuni materiale, ce trebuie realizate din oficiu, de către fiecare pârât, în limitele sale de competență, pentru ducerea la îndeplinire a celor dispuse de către instanță.

S-a reținut existența obligației de restituire a sumelor, astfel încât, în mod firesc, cu prilejul executării, urmează a fi efectuate toate operațiunile materiale necesare pentru executarea propriu zisă. Pârâtul Guvernul României, obligat la plata despăgubirilor este organul statal aflat la vârful ierarhiei statale, fiind deci în măsură să dispună și să urmărească efectuarea tuturor operațiunilor necesare punerii în executare a hotărârii. S-a avut în vedere și împrejurarea că în această fază procesuală nu prezintă importanță modul în care se va face în concret executarea hotărârii, repectiv operațiunile ce trebuie executate în concret de către fiecare pârât în parte, atât timp cât s-a stabilit în sarcina unui organ central, cu atribuții largi de dispoziție, obligația de restituire.

De asemenea, se reține că potrivit ar. 18 al. 2 din Legea nr. 554/2004, instanța de contencios adminsitrativ se poate pronunța doar asupra: ";... legalității operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecății.";

per a contrario, în această etapă procesuală, instanța de contencios nu se poate pronunța sau dispune asupra unor operațiuni viitoare, care vor asigura, din perspectiva reclamanților, punerea în executare a titlului excutor,

Cererea de suspendare nu a mai fost susținută și nici petitul nr. 4(f.131). Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

:

Respinge excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților D. G. A F. P. B.-N., cu sediul în B., str. 1 D., nr. 6-8, jud. B.-N., GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în P-ța V., nr. 1, sector 1, B. și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în str. Apollodor, nr. 17, sector 5, B..

Admite în parte acțiunea precizată formulată de către reclamantele comuna

I. M. prin primar, comuna I. M. prin primar, comuna M. prin primar, comuna R. S. prin primar, C. Ș. prin primar și în consecință:

Obligă pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI să restituie următoarele sume:

- 304.000 lei către comuna I. M.

- 520.000 lei către comuna M.

- 200.000 lei către comuna I. M.

- 500.000 lei către comuna S.

- 200.000 lei către comuna R. S.

Respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de comuna B. B. prin primar, comuna B. DE JOS prin primar, comuna C. prin primar, comuna C. prin primar, comuna D. prin primar, comuna D. prin primar, comuna L. I. prin primar, comuna M. prin primar, comuna M. I. prin primar, comuna M. prin primar, comuna N. prin primar, comuna R. prin primar, comuna S. DE C. prin primar, comuna S. M. prin primar, comuna T. prin primar, comuna Z. prin primar comuna S. prin primar și orașul N. prin primar- prin av. S. M., str. Alba Iulia, nr. 44, jud. B.-N..

Respinge restul capetelor de cerere.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 4 octombrie 2012.

PREȘEDINTE, GREFIER,

D. M. D. C.

Red.M.D./(...). Dact.H.C./29 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința nr. 644/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal