Sentința nr. 728/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR. 728/2012
Ședința ta de 22 octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : A. M. C. GREFIER : V. D.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta T. S., în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C., având ca obiect refuz acordare drepturi conform L. nr. 1..
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea promovată este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut cauzei, după care se constată că, în data de (...) s-a înregistrat la dosar din partea pârâtei întâmpinare și actele care au stat la baza emiterii hotărârii contestate, prin care s-a solicitat respingerea acțiunii și judecarea cauzei în lipsă.
Curtea în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 1591 alin.
4 C.pr.civ., constată că fundamentat pe dispozițiile L. nr. 1. este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezenta cerere. În baza înscrisurilor existente la dosar apreciază cauza în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 21 septembrie 2012 sub nr.(...) reclamanta T. S. în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. C. a solicitat instanței anularea hotărârii nr.32131 din (...) constatarea calității de refugiat și obligarea intimatei la emiterea unei noi decizii prin care să se constate că este beneficiar al drepturilor prevăzute de L. nr.1. cu plata lor de la data introducerii cererii; obligarea la plata daunelor morale ca urmare a nerespectării art.7 pct.3 din L. nr.1. precum și la plata cheltuielilor.
În susținerea celor solicitate se arată că prin hotărâre nu s-a menționat care date sunt contradictorii iar înscrisurile depuse atestă că este îndreptățită să beneficieze de prevederile L. nr.1..
Intimata a solicitat respingerea acțiunii arătând că declarațiile nu cuprind precizări, nu conferă modalitatea de cunoaștere a situațiilor din localitatea S. .
Analizând susținerile părților în raport cu probele administrate și normele juridice incidente Curtea reține următoarele:
Prin hotărârea nr.32131 emisă la (...) de C. pentru aplicarea L. 189/2009 a fost respinsă cererea formulată de reclamanta T. S. reținându-se că situația solicitată nu este dovedită, datele fiind contradictorii.
Potrivit prev. art. 1 din O.G. nr. 1. aprobată prin L. nr. 1., beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții, aflându-se în una din cele șase situații expres prevăzute de lege.
Din norma enunțată rezultă că pentru a beneficia de prevederile actului normativ evocat, persoana în cauză trebuie să facă dovada refugierii (proprii sau a părinților în cazul copiilor) materializate în părăsirea domiciliului și a faptului că această părăsire este rezultatul persecuției etnice în perioada arătată.
Cu alte cuvinte, dovada persecuției, ca urmare a părăsirii domiciliului, este o condiție esențială pentru acordarea drepturilor prevăzute de L. nr. 1., dovadă ce poate fi făcută, în contextul normelor metodologice, prin acte oficiale și respectiv prin declarații de martori.
În speță declarațiile martorilor nu pot fi reținute în sensul normelor menționate. Astfel prin declarațiile autentice (f.11 dosar) se arată că reclamanta s-a refugiat din localitatea B. județul C. în localitatea S., județul C. iar aceasta o cunosc întrucât s-au întâlnit pe teritoriul din refugiu, deși se menționează că localitatea de refugiu pentru martori este Bucureștiul .
Din declarații nu rezultă care au fost împrejurările unde s-a locuit în refugiu, cum, când s-au întâlnit în perioada respectivă iar reclamanta prin chiar cererea adresată pârâtei nu a evidențiat concret condițiile refugiului .
IICJ în deciziile pronunțate în această materie a reținut că schimbarea domiciliului dintr-o localitate aflată sub autoritatea statului român într-un teritoriu aflat de asemenea sub autoritatea statului român în condițiile în care statul român nu și-a persecutat cetățenii, indiferent de etnia acestora și ca atare mutarea dintr-o localitate în alta din motive personale sau din motive de război nu se încadrează în prevederile L. nr. 1. fiind de necontestat că persoanele care s- au refugiat din localitatea de domiciliu ca urmare a unor evenimente de război au avut de suferit consecințele nefavorabile situației de refugiat dar legiuitorul prin OG nr. 1. nu a urmărit să acorde drepturi compensatorii și acestor categorii de persoane (decizia nr.3738/4 octombrie 2007 pronunțată în dosar nr. (...)).
De asemenea referitor la motivele refugiului s-a mai reținut că acesta nu a fost determinat de persecuțiile etnice ce s-ar fi exercitat asupra reclamantei ci de teama că persecuțiile ce se exercitau în acea vreme ar putea să se exercite și asupra sa, astfel că, declarațiile date în cauză nu stabilesc fără putință de tăgadă că reclamanta a fost refugiată pe criterii etnice astfel că aceasta nu poate beneficia de drepturile pe care L. nr. 1..
Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin H. din 6 decembrie 2007 în Cauza Beian împotriva României a reamintit :Convenția nu impune statelor contractante nici o obligație specifică de a repara nedreptățile sau prejudiciile cauzate înainte de a ratifica Convenția însă Cu toate acestea, dacă statele decid mai întâi să adopte legi pentru a despăgubi victimele nedreptăților comise în trecut, acestea trebuie să fie puse în practică cu o claritate și o coerență rezonabilă pentru a evita pe cât posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiecții de drept interesați. În această privință trebuie subliniat că incertitudinea, indiferent dacă este legislativă, administrativă sau jurisdicțională, este un factor important care trebuie luat în calcul pentru a aprecia conduita statului (a se vedea, mutatis mutandis, Broniowski împotriva Poloniei [GC], nr.
31443/96, paragraful 151, CEDO 2004-V și Păduraru împotriva României, nr.
63252/00, paragraful 92, CEDO 2005-... (extrase)).
Probatoriul administrat nu a confirmat îndeplinirea condițiilor instituite de legiuitor pentru acordarea drepturilor prevăzute de L. nr. 1. respectiv faptul că reclamanta, cetățean român, a fost nevoită să părăsească localitatea de domiciliu datorită persecuțiilor etnice la care a fost supus de unul din regimurile instaurate în intervalul 6 septembrie 1940-6 martie 1945.
Considerentele evidențiate au format convingerea instanței asupra netemeiniciei contestației formulată de reclamantă astfel că apreciind-o ca neîntemeiată în temeiul dispozițiilor art. 18 din L. nr. 554/2004 va respinge acțiunea reclamantei .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta T. S. domiciliat în localitatea F. str. P. nr.21, jud. C. în contradictoriu cu C. J. DE P. C. cu sediul în C.-N. str. G.C. nr.2, jud. C..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE GREFIER A. M. C. V. D.
Red.A.M.C./S.M.D./4 ex,/(...)
