Sentința nr. 777/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA a II-a CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR. (...)

SENTINȚA CIVILĂ NR. 777/2012

Ședința ta de 29 octombrie 2012

Instanța constituită din: JUDECĂTOR : M. S.

GREFIER :V. D.

S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul D. V., în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C., având ca obiect refuz acordare drepturi conform L. nr. 1..

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că în data de (...) s-au înregistrat la dosar din partea pârâtei, actele care au stat la baza emiterii hotărârii contestate și un înscris în care se arată că, din actele depuse nu reiese clar localitatea de refugiu, fiind când Mihai Viteazul, când Simleu Silvaniei.

Curtea în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 1591 alin. 4 C.pr.civ., constată că fundamentat pe dispozițiile L. nr. 1. este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezenta cerere. În urma deliberării, apreciază că, la dosarul cauzei sunt suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, declară închisă faza probatorie și reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Reclamantul D. V. prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 5 octombrie 2012 promovată în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C. a solicitat instanței să dispună anularea hotărârii nr.

32998 din data de (...) emisă de pârâtă prin care s-a dispus respingerea cererii formulate în baza L. nr. 1..

Acțiunea a fost motivată prin invocarea împrejurării că hotărârea emisă de pârâtă este netemeinică și nelegală și se impune anularea acesteia având în vedere că în ciuda probatoriului administrat aceasta a refuzat recunoașterea drepturilor prevăzute de L. nr. 1..

Reclamantul a mai arătat în motivarea acțiunii sale că din înscrisurile prezentate și din declarațiile martorilor audiați pârâta trebuia să rețină calitatea sa de persoană care este îndreptățită să beneficieze de prevederile L. nr. 1. întrucât a fost nevoit să părăsească localitatea de domiciliu datorită persecuțiilor etnice la care a fost supus de către autoritățile care s-au instaurat în urma Dictatului de la V.

Pârâta C. J. DE P. C. prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea contestației promovată de reclamantă iar în justificarea poziției procesuale adoptate a relevat că la baza recunoașterii statutului de refugiat în cazul în care nu există un document oficial stau declarațiile notariale a doi martori astfel că pornind de la această împrejurare comisia a încercat să obțină dovezi care să nu fie ușor de falsificat și reținând că acești martori au dat până în prezent declarații în favoarea mai multor petenți cu situații individuale diferite a manifestat serioase rezerve față de declarațiile existente având în vedere spre exemplu faptul că cei doi martori au atestat refugiul pentru persoane care se afirmă că au plecat din localități situate pe tot teritoriul județului și în județele învecinate în diferite localități care nu se aflau în teritoriul ocupat.

Probatoriul administrat în cauză cu respectarea principiului nemijlocirii relevă următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de (...) înregistrată sub nr. 72147 reclamantul a solicitat pârâtei recunoașterea statutului de refugiat cu consecința acordării drepturilor prevăzute în cuprinsul L. nr. 1. depunând în probațiune act de stare civilă, declarații ale unor martori autentificate de către notarul public.

Pârâta prin hotărârea nr. 32998 din (...) urmare examinării cererii înregistrate sub nr. 72147/(...) analizând actele de stare civilă adeverințele eliberate de A. N. și declarațiile autentificate a doi martori a respins cererea reținând că au fost prezentate date contradictorii în dovedirea calității de beneficiar.

Analiza prevederilor art. 1 din L. nr. 1. relevă că beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată,a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.

Condițiile pentru acordarea drepturilor instituite în cuprinsul L. nr. 1. privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea și completarea Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945 precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri sunt așadar enumerate în textul legal enunțat și impun ca persoana respectivă să fie cetățean român fără a se face vreo distincție în raport de etnia acesteia , ca persoana să fi suferit persecuții etnice provenind de la autoritățile regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 și până la 6 martie 1945.

Curtea, în exercitarea prerogativelor instituite de dispozițiile art. 129 alin 5 Cod procedură civilă a pus în discuție necesitatea audierii nemijlocite de către instanță a martorilor a căror declarații autentificate de către notarul public au fost prezentate în probațiune în procedura urmată în fața comisiei pentru aplicarea prevederilor L. nr. 1., însă nici reclamanta și nici martorii nu s-au prezentat în instanță ori potrivit dispozițiilor art 129 alin 1C PR CIV părțile au îndatorirea ca, în condițiile legii , să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului .

Probatoriul administrat nu a confirmat îndeplinirea condițiilor instituite de legiuitor pentru acordarea drepturilor prevăzute de L. nr. 1. respectiv faptul că reclamantul deși cetățean român ar fi fost nevoită să părăsească localitatea de domiciliu datorită persecuțiilor etnice la care a fost supusă de unul din regimurile instaurate în intervalul 6 septembrie 1940-6 martie 1945.

Din norma enunțată rezultă că pentru a beneficia de prevederile actului normativ evocat, persoana în cauză trebuie să facă dovada refugierii

(proprii sau a părinților în cazul copiilor) materializate în părăsirea domiciliului și a faptului că această părăsire este rezultatul persecuției etnice în perioada arătată.

Cu alte cuvinte, dovada persecuției, ca urmare a părăsirii domiciliului, este o condiție esențială pentru acordarea drepturilor prevăzute de L. nr. 1., dovadă ce poate fi făcută, în contextul normelor metodologice, prin acte oficiale și respectiv prin declarații de martori.

În speță declarațiile martorilor nu pot fi reținute în sensul normelor menționate. Astfel prin declarațiile autentice se arată că reclamantul a părăsit domiciliul împreună cu familia datorită persecuțiilor etnice fără a detalia în ce a constat această persecuție. Din declarații nu rezultă care au fost împrejurările, unde s-a locuit în refugiu, cum, când s-au întâlnit în perioada respectivă.

Apărarea pârâtei în sensul că din chiar probele administrate rezultă că în perioada în care se susține că reclamatul a fost refugiat a urmat cursurile școlare la domiciliu, apare ca fiind corectă .

Așadar se poate constata că situația nu este identic prezentată, că nu sunt reale cele afirmate de reclamant iar cele reținute de pârâtă nu au caracter contradictoriu fiind confirmate de probele prezentate .

Considerentele evidențiate au format convingerea instanței asupra netemeiniciei acțiunii formulată de reclamant astfel că apreciind-o ca neîntemeiată în temeiul dispozițiilor art. 18 din L. nr. 554/2004 va respinge acțiunea reclamantului D. V. în contencios administrativ împotriva pârâtei C. J. DE P. C.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.

H O T Ă R Ă Ș T E :

Respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul D. V. domiciliată în C. T., str.A., nr.9, jud. C. împotriva pârâtei C. J. DE P. C. cu sediul în C.-N. str. G.C. nr.2, jud. C.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 29 octombrie 2012.

PREȘEDINTE GREFIER M. S. V. D. red.M.S./A.C.

4 ex. - (...)

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința nr. 777/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal