Sentința nr. 9/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)/a1
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI F.
Sentința civilă nr. 9.
Ședința N. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE G.-A. N.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 8 alin 1 și alin 4 și art. 35 din O. P. C. nr.6., invocată de reclamantul L. V. C. M. în contradictoriu cu intimat P. C. N. DE A. DE S., pârât C. DE A. DE S. C., având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 9 noiembrie
2012, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de
ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru termenul de azi.
CURTEA
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. (...) pe rolul T. C., reclamantul L. V. C. M. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta C. de A. de S. a județului C. să se dispună anularea D. nr. E301/(...) și a D.lor de impunere din oficiu nr. 326667/1/(...) și nr.326667/2/(...).
Prin înscrisul depus în ședința publică din (...), reclamantul a invocat excepția de nelegalitate a art. 8, al. 1 și 4 și art. 35, al. 1 din N. metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru Încasarea sumelor datorate la F. național unic de asigurări sociale de sănătate aprobate prin O. P. C. N. de A. de S. nr. 6., și a solicitat:
1. Să se constate că soluționarea pe fond a cauzei depinde de legalitatea art. 8, al. 1 și 4 și art. 35, al. 1 din N. aprobate prin O. nr. 6.
2. Să fie sesizată prin Î. motivată Curtea de A. C. instanță În fața căreia solicită să se constate, În contradictoriu cu C. N. DE A. DE S. cu sediul În B., C. CăIărașilor, nr. 248, BI. S19, Sector 3 și cu C. DE A. DE S. C., cu sediul În C.-N., str. C., nr. 5, județul C., nelegalitatea art. 8, al. 1 și 4 și art. 35, al. 1 din N. aprobate prin O. nr. 6.
3. Să se suspende soluționarea prezentei cauze până la soluționarea irevocabilă a excepției de nelegalitate invocate;
În motivare s-a arătat că:
În fapt: Litigiul dedus judecății are ca obiect soluționarea acțiunii În contencios fiscal promovată de către reclamant Î. unei D. de soluționare a contestației și a D.lor de impunere prin care a fost stabilită și individualizată În sarcina reclamantului obligația de a plăti sume reprezentând contribuții datorate F. și accesorii.
Atât În fața organului de soluționare a contestației cât și În fața instanței de contencios fiscal, reclamantul a invocat două aspecte deosebit de importante:
- calcularea greșită a creanțelor fiscale accesorii prin raportare la termenele de plată a creanțelor fiscale principale;
- necompetența C. de A. de S. de a stabili și individualiza creanțe fiscale În sarcina reclamantului prin emiterea de D. de impunere;
1. Din cuprinsul dispozițiilor art. 8, al. 1 și 4 din N. aprobate prin O. nr. 6. rezultă că obligațiile de plată față de F. se calculează În funcție de veniturile declarate estimativ (conform art. 53 Cod fiscal) și de cele stabilite prin decizia de impunere anuală.
Termenul de plată a contribuției este "trimestrial" (conform art. 257, al. 5, lit. b din L. nr. 9.), "data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru" și "În termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere". Este astfel evident că atât modalitatea efectivă de calcul a contributiei cât si termenele de plată sunt de fapt stabilite prin N. aprobate prin O. nr. 6. si nu prin L. nr.
9512006.
Conform dispozițiilor art. 111, al. 1 Cod procedură fiscală, " creantele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de C. fiscal sau de alte legi care le reglementează". În speță, contribuția la F. este reglementată prin L. nr. 9. care, după cum am arătat, nu reglementează nici modalitatea efectivă de calcul a contribuției și nici termenele de plată.
Reglementarea efectivă a modului de calcul a unei contributii bugetare si a termenelor de plată a unei asemenea contributii se poate realiza exclusiv prin lege iar un act administrativ, chiar dacă are caracter normativ, nu este lege În sensul art. 139, al. 1 din Constitutia României.
Importanța termenului de plată a contribuției este evidentă din perspectiva faptului că, raportat la acest termen se analizează momentul de la care început să curgă creanțele fiscale accesorii stabilite pe zile și/sau pe luni. Din moment ce modul de calcul a creanței fiscale principale și termenul de plată nu au fost stabilite În mod legal, este evident că nici modul de calcul a creanțelor fiscale accesorii nu poate fi legal.
2. Conform dispozițiilor art. 35, al. 1 din N. aprobate prin O. nr. 6., "În conformitate cu ari. 215, al. 3 din lege și ari. 81 din C. de procedură fiscală, pentru obligatiile de plată fată de fond ale persoanelor fizice care se asigură pe bază de contract de asigurare, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A., titlul de creanță ÎI constituie, după caz, declaratia prevăzută la ari.
32 al. 4, decizia de impunere emisă de organul competent al CAS, precum și hotărârile judecătorești privind debite datorate fondului. Decizia de impunere poate fi emisă de organul competent al CAS și pe baza informatiilor primite pe bază de protocol de la A..
2.1 Conform dispozițiilor art. 215, al. 3 din L. nr. 9., "persoanele fizice care realizează venituri din activităti independente, venituri din agricultură și silvicultură, venituri din cedarea folosinței bunurilor, din dividende și dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuală sau alte venituri care se supun impozitului pe venit sunt obligate să depună la casele de asigurări de sănătate cu care au Încheiat contractul de asigurare declaratii privind obligatiile fată de fond". După cum se poate lesne observa, acest text legal nu instituie În favoarea CAS competența de a stabili și individualiza creanțe fiscale prin emiterea de decizii de impunere.
De asemenea, art. 81 Cod procedură fiscală se referă la depunerea declarațiilor și nu la stabilirea și individualizarea creanțelor fiscale prin decizii de impunere. S. impozitelor, taxelor și contribuțiilor este reglementată prin dispozițiile art. 85 - 90 Cod procedură fiscală iar din dispozitiile art. 85, al. 1 si art. 86 rezultă cât se poate de clar că există două modalităti distincte de stabilire a obligatiilor de plată - declaratia si decizia de impunere.
2.2 Dispozițiile Legii nr. 9. instituie competența C. și CAS de a aplica măsurile de executare silită pentru Încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului și a majorărilor de Î. În condițiile C. de procedură fiscală, fără a institui competenta acestor organe de a stabili si individualiza sumele cuvenite fondului prin decizii de impunere. În acest sens, sunt dispozițiile art. 216, al. 1 din L. nr.
9. conform cărora "În cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contributiltor datorate fondului de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A. N. de A. F., denumită În continuare A., C., prin casele de asigurări sau persoane fizice ori juridice specializate, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru Încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului și a majorărilor de Î. În conditiile Ordonanței G. nr. 9. privind C. de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare" .
2.3 Dispozițiile Legii nr. 9. conferă C. competența de emitere a N. privind desfășurarea activității de executare silită a creanțelor datorate fondului de către persoanele fizice (art. 261, al. 2 și 4 din L. nr. 9.) dar nu Îi conferă competența de emitere a unor Norme privind stabilirea și individualizarea sumelor de plată prin decizii de impunere.
2.4 Conform dispozițiilor art. 261, al. 4 din L. nr. 9., "În cazul neachitării În termen a contribuțiilor datorate fondului, aplicarea măsurilor de executare silită pentru Încasarea sumelor datorate și a majorărilor de Î. se realizează potrivit procedurilor instituite de L. nr. 5., cu modificările și completările ulterioare, și O. G. nr. 9., republicată, cu modificările și completările ulterioare, și normelor aprobate prin ordin al președintelui C., cu avizul consiliului de administratie".
Dacă acest aviz al C. de A. al C. ar fi existat la data emiterii O.ui nr. 6., el trebuia să fie mentionat În preambulul său conform dispozitiilor art. 43. al. 4 din L. nr. 24/2000 (republicată). Avizul prevăzut de art. 261, al. 4 din L. nr. 9. este unul conform anterior iar lipsa sa constituie un motiv de nulitate absolută.
2.5 Diferența dintre stabilirea unei obligații de plată și realizarea prin executare silită a unei obligații de plată este evidentă și rezultă cu claritate din dispozițiile C. de procedură fiscală, dreptul comun În materia administrării impozitelor, taxelor și contribuțiilor, respectiv:
- din dispozițiile art. 1, al. 3, lit. b Cod procedură fiscală rezultă că stabilirea și colectarea impozitelor, taxelor și contribuțiilor sunt două activități distincte;
- stabilirea impozitelor, taxelor și contribuțiilor este reglementată distinct de colectarea impozitelor, taxelor și contribuțiilor (Titlul VI, respectiv V. Cod procedură fiscală);
De altfel, după cum rezultă chiar din cuprinsul art. 39 din N. aprobate prin
O. nr. 6., executarea silită nu include si stabilirea obligatiei de plată.
3. După cum se știe, L. nr. 554/2004 nu precizează care anume sunt condițiile legalității actului administrativ dar, conform literaturii de specialitate", acestea sunt În număr de cinci și, pentru ca un act administrativ să fie legal, ele trebuie Îndeplinite cumulativ:
- actul administrativ să fie emis În conformitate cu litera și spiritul
Constituției;
- actul administrativ să fie emis În litera și spiritul legilor și a ordonanțelor;
- actul administrativ să fie emis pe baza tuturor actelor organelor administrației publice care sunt superioare organului administrativ emitent;
- actul administrativ să fie emis de organul administrativ numai În limitele competentei sale;
- actul administrativ să fie emis În forma și cu procedura prevăzute de lege;
După cum rezultă din motivele invocate pe calea prezentei excepții, actul criticat pentru nelegalitate nu Îndeplinește patru din aceste cerințe:
- contravine dispozițiilor art. 139, al. 1 din Constituția României (prima cerință);
- contravine Legii nr. 9. adăugând la ea (a doua și a treia cerință);
- a fost emis În lipsa avizului conform anterior al C. de A. al C. (a cincea cerință);
Având În vedere toate motivele ce preced, solicită admiterea excepției invocate astfel cum a fost formulată și motivată.
ÎN DREPT: Își Întemeiază prezenta excepție pe dispozițiile legale la care a făcut referire În text.
Intimata C. N. DE A. DE S. a formulat întâmpinare la acțiunea formulată de L. V. C. M., prin care solicită să se respingă excepția de nelegalitate invocată de reclamant în dosarul mai sus menționat și menținerea ca legale și temeinice a dispozițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) și alin. (4) și ale art. 35 din O. P. C. nr. 6. pentru aprobarea N. metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la F. național unic de asigurări sociale de sănătate, cu modificări și completări, din următoarele motive:
În fapt, reclamantul solicită să se constate nelegalitatea dispoziției prevăzute la art. 8 alin. (1) și alin. (4) , precum și la art. 35 din O. P. C. nr. 6., cu modificările și completările ulterioare, motivat de faptul: " ... că actul administrativ mai sus menționat contravine dispozițiilor art. 139 alin. (1) din Constituție, Legii nr. 9. privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completări le ulterioare, și a lipsei avizului C. de administrație al C.", astfel că aceste dispoziții sunt nelegale".
1. Cu privire la motivele de nelegalitate invocate de reclamant, respectiv nelegalitatea: art. 8 alin. (1) și alin. (4) și art. 35 din O. președintelui C. nr. 6. pentru aprobarea N. metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la F. național unic de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare.
Solicită respingerea acestor motive ca neîntemeiate, fată de următoarele considerente:
P. art. 27 alin. (1) din O. nr. 86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar, aprobată prin L. nr. 6., cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2004 activitatea privind declararea, constatarea, controlul, colectarea și solutionarea contestatiilor pentru contributia de asigurări sociale de sănătate, precum și alte contribuții datorate de persoanele juridice și persoanele fizice care au calitatea de angajator sau entitățile asimilate angajatorului, sunt în competenta M.ui Finantelor P.e și a unitătilor sale subordonate, care au și calitatea de creditor bugetar.
Începând cu aceeași dată, potrivit prevederilor arta 38 alin. (1) din O. G. nr.
86/2003, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajat, asigurate pe baza de declaratie sau contract de asigurare la sistemul de asigurări sociale de sănătate, activitatea de colectare a contributiilor a rămas în sarcina C. prin casele de asigurări de sănătate.
C. creantelor fiscale, este reglementată de prevederile T. V.- C. creantelor fiscale, al C. de procedură fiscală, care prin prevederile arta 110 alin. (2) arată că acestea se realizează în temeiul unui titlu de creantă sau al unui titlu executoriu.
P. N. metodologice de aplicare a C. de procedură fiscală, titlul de creantă este actul prin care, potrivit legii se stabilește și se individualizează obligatia de plată privind creanta fiscală, întocmit de organele competente sau de alte persoane îndreptătite potrivit legii. Aceste titluri pot fi: decizia de impunere emisă de organele competente, potrivit legii; declaratia fiscală, angajamentul de plată sau documentul întocmit de plătitor prin care acesta declară obligatiile fiscale, în cazul în care acestea se stabilesc de către plătitor, potrivit legii, etc.
În conformitate cu art. 215 și 216 din L. nr. 9., cu modificările și completările ulterioare, obligatia virării contributiei pentru asigurările sociale de sănătate revine persoanei juridice sau fizice care angajează persoane pe bază de contract individual de muncă ori în baza unui statut special prevăzut de lege, precum și persoanelor fizice, după caz.
De asemenea, persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații, precum și persoanele care exercită profesii libere sau celor care sunt autorizate, potrivit legii, să desfășoare activităti independente sunt obligate să depună la casele de asigurări alese în mod liber de asigurați declaratii nominale privind obligatiile ce le revin fată de fond și dovada plătii contributiilor.
În cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contributiilor datorate fondului de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A. N. de A. F., C., prin casele de asigurări sau persoane fizice ori juridice specializate, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru Încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului și a majorărilor de Î. În conditiile O. nr. 9. privind C. de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, art. 216 din L. nr. 9. face trimitere directă la dispozițiile O. nr. 9. privind C. de procedură fiscală, la stabilirea măsurilor ce se impun pentru ca C., prin casele de asigurări de sănătate sau persoane fizice ori juridice specializate să procedeze la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și a majorărilor de întârziere în cazul neachitării la termen a contribuțiilor datorate fondului de către persoane fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de către A.
Conform dispozițiilor art. 141 alin. (1) din C. de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor codului de procedură fiscală de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii constituie titlu executoriu.
Astfel, O. președintelui C. nr. 6. a fost emis de C. N. de A. de S. (C.) pentru aprobarea N. metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calitătii de asigurat, respectiv asigurat fără plata contributiei, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la F. national unic de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul dispozitiilor art. 211 alin. (3), art. 213 alin. (3) și (4), art. 216, art. 256-260, art. 261 alin. (2) și (4) și ale art. 281 alin. (2) din L. nr. 9. privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 7, ale art. 17 alin. (5) și ale art. 18 pct. 36 din S. C. N. de A. de S., aprobat prin H. de G. nr. 9..
În acest context, se poate observa că, C. a respectat prevederile art. 139 alin. (1) din Constitutie, Legii nr. 9. privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv prevederile art. 261 alin. (4) din L. nr. 9., privind elaborarea normelor aprobate prin ordin al președintelui C., cu avizul consiliului de administratie, prin H. C. de administrație nr. 2., anexată la prezenta întâmpinare.
Prevederile art. 8 alin. (1) și alin. (4) și ale art. 35 din O. președintelui C. nr.
617/2006, cu modificările și completările ulterioare, supuse analizei din punct de vedere al legalității, nu trebuie interpretate individual, ci trebuie avute în vedere și competențele atribuite C. și caselor de asigurări de sănătate în aplicarea măsurilor de executare silită, competențe ce se încadrează în dispozițiile cuprinse în O. nr. 9. și care raportat la dispozițiile legale în baza cărora au fost emise, respectiv cele ale Legii nr. 9., nu pot fi considerate că adaugă la lege sau că nu se respectă legea.
În conformitate cu art. 79 din OG nr. 9. privind C. de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea stabilirii stării de fapt fiscale și a obligațiilor fiscale de plată datorate, contribuabilii sunt obligați să conducă evidente fiscale, potrivit actelor normative în vigoare.
Între C. N. de A. de S. și A. N. de A. F. a fost încheiat un Protocol privind furnizarea datelor referitoare la asiguram din categoriile de persoane care realizează venituri din profesii libere, din drepturi de proprietate intelectuală, din dividen de, dobânzi și din cedarea folosintei bunurilor, din agricultură și silvicultură, precum și date privind plata contribuțiilor datorate de angajator și angajat la F. național unic de asigurări sociale de sănătate, pentru persoanele care au calitatea de angajat, către C. N. de A. de S.
Protocolul mai sus menționat a fost înregistrat în evidențele C. cu nr. P
5282/(...), iar în evidențele A. cu nr. 95896/(...).
Obiectul acestui Protocol îl constituie furnizarea de către A. date cu privire la :
- persoanele care realizează venituri din profesii libere, din drepturi de proprietate intelectuală, din dividende, dobânzi și din cedarea folosinței bunurilor, din agricultură și silvicultură care sunt impozitate conform Legii nr. 5. privind C. F. , cu modificările și completările ulterioare;
- plata contribuțiilor datorate de angajator și angajat la F. național unic de asigurări sociale de sănătate (F.), pentru persoanele fizice care au calitatea de angajat.
Aceste date sunt transmise de către A. către C., în scopul exercitării atribuțiilor legale ale acesteia, respectiv în vederea stabilirii calității de asigurat a acestor persoane.
Astfel, A., prin intermediul structurilor de profil subordonate, furnizează lunar către C. în suport electronic baza de date cu privire la:
- veniturile realizate din profesii libere, din drepturi de proprietate intelectuală, din dividende, dobânzi și din cedarea folosinței bunurilor, din agricultură și silvicultură plata contribuțiilor la F. de către angajatori.
Față de aceste considerente, solicită instanței de judecată să observe faptul că în cauza de față nu este vorba despre încălcarea dispozițiilor art. 139 alin. (1) din Constituție, Legii nr. 9., în sensul unei substituiri în obligațiile A., prin intermediul structurilor de profil subordonate, de către C., prin casele de asigurări de sănătate sau persoane fizice ori juridice specializate.
Astfel, pentru obligațiile de plată față de fond altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A., baza de impunere pentru stabilirea contribuțiilor datorate de persoanele care realizează venituri din profesii libere, din drepturi de proprietate intelectuală, din dividende, dobânzi și din cedarea folosinței bunurilor, din agricultură și silvicultură se stabilește de A., prin intermediul structurilor de profil subordonate fiind ulterior transmisă C., potrivit Protocolului încheiat Între C. și A. nr. P 5282/26.10.200.
Menționează că, potrivit art. 261 alin. (2) din L. nr. 9., cu modificările și completările ulterioare, C. aprobă norme privind desfășurarea activității de executare silită a creanțelor datorate fondului de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A.
În subsidiar, învederează instanței de judecată că pe rolul C. de A. C., Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal s-a aflat dosarul nr. (...) având ca obiect excepția de nelegalitate invocată din oficiu de Tribunalul
Maramureș, Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr.
623/(...), în contradictoriu cu instituția noastră a art. 35 din O. P. C. nr. 6. pentru aprobarea N. metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la F. național unic de asigurări sociale de sănătate.
Prin Sentința civilă nr. 269/(...) pronunțată de Curtea de A. C., Secția contencios administrativ și fiscal, instanța de fond a respins excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate și a dispus admiterea sesizării din oficiu a T. M. - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal privind excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 35 din O. P. C. nr. 6. și a constatat nelegalitatea prevederilor art. 35 din actul administrativ mai sus menționat.
Î. sentinței civile mai sus menționate, C. și CAS M. au formulat recurs, soluționat în mod irevocabil de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția contencios administrativ și fiscal, prin pronunțarea D. nr. 3878/(...), în dosarul nr. (...).
Prin Decizia I. mai sus menționată, instanța de recurs a admis recursurile declarate în această cauză de către C. și C. de A. de S. M., a modificat sentința atacată, în sensul că a respins ca neîntemeiată excepția de nelegalitate invocată.
Având în vedere că excepția de nelegalitate a art. 35 din actul normativ contestat a făcut obiectul controlului de legalitate, apreciază că în cauza dedusă judecății , aspectele de fapt și de drept au fost dezlegate de instanța de control judiciar, astfel că o hotărâre judecătorească contradictorie ar conduce la încălcarea principiului realizării uniforme a justiției.
2. Solicită respingerea motivelor de nelegalitate invocate ca neîntemeiate, având în vedere și următoarele considerente:
P. prevederilor Legii nr. 9., cu modificările și completările ulterioare, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 213 din acest act normativ, nu există nicio derogare de la dispozitia legală potrivit căreia toți cetățenii români cu domiciliul în țară precum și cetățenii străini și apatrizii care au solicitat și obținut prelungirea dreptului de ședere temporară sau au domiciliul în România au obligația achitării contribuției de asigurări sociale de sănătate.
Astfel, art. 257 alin. (2) din actul normativ mai sus menționat stabilește obligativitatea achitării contribuției persoanei asigurate calculată asupra veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit, veniturilor impozabile realizate de persoane care desfașoară activități independente, veniturilor din agricultură și silvicultură ce se supun impozitului pe venit, indemnizațiilor de șomaj și veniturilor din pensii.
ÎN ACEST CONTEXT, SUBLINIAZĂ CĂ PERSOANELE CARE REALIZEAZĂ
VENITURI DIN ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE AU AVUT SI AU OBLIGAȚIA LEGALĂ (STABILITĂ ÎNCEPÂND CU ANUL 1998 PRIN L. NR. 145/1997, DIN ANUL 2003
PRIN OUG NR. 150/2002, ȘI ULTERIOR, DIN 2006, PRIN L. NR. 9.) DE A ACHITA
CONTRIBUȚIA DE A. S. DE S. CALCULATĂ ASUPRA VENITURILOR REALIZATE.
TOT.TĂ, P. ACTELOR NORMATIVE CARE STAU LA BAZA ORGA.ZĂRII S.ULUI DE A. S. DE S., TOATE PERSOANELE CARE AU OBLIGAȚIA DE A SE
ASIGURA, TREBUIE SĂ FACĂ DOVADA ACHITĂRII CONTRIBUȚIEI PENTRU ÎNTREAGA PERIOADĂ A TERMENELOR DE PRESCRIPȚIE PRIVIND OBLIGAȚIILE F.E, RESPECTIV PE ULTIMII 5 A..
Față de toate aceste aspecte invocă și prevederile art. 257 alin. (8) din L. nr.
9., potrivit cărora termenul de prescripție al plății contribuției de asigurări sociale de sănătate se stabilește în același mod cu cel prevăzut pentru obligațiile fiscale, respectiv pe ultimii 5 ani.
Consecință a celor menționate, toți cetățenii români care au obligația de a se asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, trebuie să facă dovada achitării contribuției pentru întreaga perioadă a termenelor de prescripție privind obligațiile fiscale, respectiv pe ultimii 5 ani, iar în cazul în care înregistrează restanțe în cadrul acestei perioade sunt obligați la plata acestor restanțe.
În concluzie, ținând cont și de regula de drept potrivit căreia nimeni nu poate invoca necunoașterea legii în apărarea sa, persoanele care au obligația de a se asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, trebuie să facă dovada achitării contribuției pentru întreaga perioadă a termenelor de prescripție privind obligațiile fiscale, respectiv pe ultimii 5 ani, în caz contrar fiind obligați la plata contribuției conform art. 259, alin. (7) și alin. (8) din L. nr. 9., inclusiv a obligațiilor fiscale accesorii sau a majorărilor de întârziere.
Pentru aceste considerente, solicită să se respingă ca neîntemeiată excepția de nelegalitate invocată de reclamantul L. V. C. M. și să se mențină ca legale și temeinice dispozițiile cuprinse la art. 8 alin. (1) și alin. (4) și ale art. 35 din O. președintelui C. nr. 6. pentru aprobarea N. metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata ,......contribuției, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la F. național unic de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare.
În drept: s-au invocat prevederile art. 115 - 118 Cod de proc. civ. și toate dispozițiile din actele normative invocate la care a făcut referire în cuprinsul prezentei Întâmpinări.
Pârâta C. de A. de S. a J. C. a formulat întâmpinare impotriva exceptiei de nelegalitate a art.8, alin.1 si alin.4 si art.35, alin.1 din O. nr. 617 din 13 august 2007, formulata in cadrul actiunii in contencios fiscal de catre reclamantul L. V. C. M., prin care solicită respingerea exceptiei de nelegalitate, ca fiind neintemeiata pentru urmatoarele motive:
In fapt, în conformitate cu ati. 22 C. prin obligatii fiscale, se înțelege: a) obligatia de a declara bunurile și veniturile impozabile sau, după caz, impozitele, taxele, contributiile și alte sume datorate bugetului general consolidat; b) obligația de a calcula și de a înregistra în evidențele contabile și fiscale impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat: c) obligația de a plăti la termenele lega le impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datora te bugetului general consolidat; d) obligatia de a plăti dobânzi, penalităti de Î. sau majorări de Î. după caz, aferente impozitelor, taxelor, contributiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligații de plată accesorii," "
Din cuprinsul dispozitiilor legale mai sus redate se observa ca, contributia datorata la F. este o obligatie fiscala.
P. prevederilor art.256, alin.(2) din L. nr 9. privind reforma in domeniul sanatatii, colectarea contributiilor persoanelor fizice, altele decat cele pentru care colectarea veniturilor se face de catre A., se efectueaza de catre casele de asigurari.
De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art.261 alin.( 5) din lege, persoanele prevazute la art. 257 ( categorie in care se incadreaza si reclamantul) , au obligatia de a pune la dispozitia organelor de control ale caselor de asigurari, documentele justificative si actele de evidenta necesare in vederea stabilirii obligatiilor la fond.
In consecinta, desi activitatea de colectare a contributiei la F. a fost data in competenta caselor de asigurari de sanatate, fiind o obligatie fiscala asa cum a aratat, modalitate a de calcul a contributiei si termenele de plata sunt cele prevazute pentru creantele fiscale , asa cum sunt reglementate de C. fiscal si C. de procedura fiscala.
In acest sens sunt si dispozitiile art.261 ,alin.( 4) din L. nr.9. care arata ca in cazul neachitarii in termen a contributiilor datorate fondului, aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor datorate si a majorarilor de intarziere se realizeaza potrivit procedurilor instituite de L. nr. 5., cu modificarile si completarile ulterioare, si O. G. nr. 9., republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si normelor aprobate prin ordin al presedintelui C., cu avizul consiliului de administratie.
La art.257, alin.(5) al Legii nr.9. sunt reglemetate termenele la care contributiile prevazute la alin. (2) si (4) ale aceluiasi articol se platesc, dupa cum urmeaza:
" b) trimestrial, pentru cele prevazute la alin. (2) lit. b) si la alin. (4);" iar la art.8 alin.(l) al O.ui nr 6. al C. se prevede:
" (1) Contribuabilii care realizează venituri din activități independente virează trimestrial contribuția calculată la venitul estimat, până la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru."
In concluzie, modul de calcul si termenele de plata a contributiei sunt legal reglementate de L. nr.9. , C. F. si C. de procedura fiscala respectiv art.8 al Ord. nr.6..
Referitor la punctul 2. al motivelor exceptiei :
Consideră nejustificata afirmati a reclamantului potrivit caruia D.le de impunere au fost emise de un organ necompetent.
Contrar celor aratate de reclamant , casele judetene de asigurari de sanatate au competenta legala, atat de a stabili si a individualiza obligatii de plata constand din contributia datorata la F. cat si de a aplica masurile de executare silita in vederea incasarii sumelor cuvenite bugetului fondului.
P. prevederilor art.256 alin.(2) din L. nr.9. privind reforma in domeniul sanatatii, colectarea contributiilor persoanelor fizice , altele decat cele pentru care colectarea se face de catre A., se efectueaza de catre casele de asigurari de sanatate.
Atributul de colectare a contributiilor la F. a fost dat sau mai exact a ramas in competenta caselor de asigurari de sanatate inca din anul 2004.
In conformitate cu prevederile art.27 alin. (1) al Ordonantei nr. 86 din 28 august 2003 privind unele reglementări în domeniul financiar, aprobata prin L. nr. 609 din 22 decembrie 2003, incepând cu data de 1 ianuarie 2004, activitatea privind declararea, constatarea, controlul, colectarea și solutionarea contestațiilor pentru contributia pentru asigurări sociale de sănătate precum și alte contribuții datorate de persoanele juridice și persoanele fizice care au calitatea de angajator sau entitatile asimilate angajatorului, a fost data in competenta .M.ului Finanțelor P.e și unitățile sale subordonate, care au și calitatea de creditor bugetar.
De la aceeasi data, potrivit prevederilor art.38 alin.(l) al ordonantei, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajat, asigurate pe baza de declarație sau contract de asigurare la sistemele de asigurări sociale, activitatea de colectare a contribuțiilor a rămas în sarcina C. prin casele de asigurari de de sanatate.
C. creantelor fiscale, este reglementata de prevederile T. V. =. creantelor fiscale, al C. de procedura fiscala, care prin prevederile art. 110, alin.(2) arata ca aceasta se realizeaza in temeiul unui titlu de creanta sau al unui titlu executoriu
.
De asemenea, potrivit N. metodologice de aplicare a C. , titlul de creanta este actul prin care , potrivit legii se stabileste si individualizeaza obligatia de plata privind creanta fiscala , intocmit de organele competente sau de alte persoane indreptatite potrivit legii.
Astfel de titluri pot fi :
>- decizia de impunere emisa de organele competente, potrivit legii
>- declaratia fiscala, angajamentul de plata sau documentul intocmit de platitor prin care acesta declara obligatiile fiscale , in cazul in care acestea se stabilesc de catre platitor, potrivit legii
>- etc.
In concluzie, activitatea de colectare a contributiilor a fost data in competenta caselor judetene .
C. se poate infaptui numai prin stabilirea obligatiei de plata, aceasta din urma fiind evident anterioara celei dintai si cele doua operatiuni nu pot fi disociate , asa cum incerca sa lase sa se inteleaga reclamantul , aratand ca cele doua sunt activitati diferite.
Este adevarat ca executarea silita nu include si stabilirea obligatiei, ci ea este ulterioara acesteia, reprezentand potrivit prevederilor Cpf una din modalitatile de stingere a creantelor fiscale.
Avand in vedere prevederile legale mai sus aratate , respectiv prevederile
Protocolului incheiat intre C. si A. cu nr. P5282/(...)/ 95896/(...) privind furnizarea datelor referitoare la persoanele care realizeaza venituri din profesii liberale, etc , precum si prevederile art.35 alin.(l) al O.ui 6. emis de C. care arata:
" (1) În conformitate cu art. 215 alin. (3) din lege și art. 81 din C. de procedură fiscală, pentru obligațiile de plată față de fond ale persoanelor fizice care se asigură pe bază de contract de asigurare, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A., titlul de creanță îl constituie, după caz, declarația prevăzută la art. 32 alin. (4), decizia de impunere emisă de organul competent al CAS, precum și hotărârile judecătorești privind debite datorate fondului. Decizia de impunere poate fi emisă de organul competent al CAS și pe baza informatiilor primite pe bază de protocol de la A. " , este evident ca sustinerile reclamantului nu au nici un fundament si sustinere legala.
Totodata precizează faptul ca prevederile art. 8 alin.l si 4 si art.35 din O. nr. 617 din 13 august 2007 au mai fost supuse controlului de legalitate, in dosarul nr. (...), Curtea de A. C. respingand exceptia de nelegalitate a dispozitiilor cuprinse in art. 8, alin.1 si alin.4 si art.35, alin.l din O. nr. 617 din 13 august
2007
In sustinerea celor de mai sus invoca:
"" Decizia nr.3878 din 27 septembrie 2010 pronuntata de I. Curte de C. si J.
, in D. (...) , avand ca obiect exceptie de nelegalitate act administrativ (art.35 al
O.ui nr.6. )
In consecinta, solicită respingerea exceptiei ca fiind neintemeiata si nefondata.
In drept: își întemeiază sustinerile pe prevederile:
"" Ordonantei nr. 92 din 24 decembrie 2003 privind C. de procedură fiscală;
"" L. 9. privind reforma in domeniul sanatatii.
"" O. nr. 86 din 28 august 2003 O. privind unele reglementări în domeniul financiar
Reclamantul L. V. C. M. a depus note de ședință pe care solicită a le avea in vedere la justa solutionare a prezentei cauze.
Art. 35 alin.1 din actul administrativ contestat, care instituie competenta
CAS de a emite decizii de impunere, pe de o parte contravine prevederilor CPF iar pe de alta parte adauga la legea in baza caruia a fost emis, respectiv L. nr. 9..
1. P. dispozitiilor art. 85-86 CPF decizia de impunere se emite de organul fiscal competent, asa cum aceasta notiune este definita de art. 17 al. 5 C. N. printr-o imputernicire expresa a legii competenta de emitere a deciziilor de impunere poate reveni unor altor organe decat de cele fiscale.
In speta de fata, referatul de aprobare din data de (...) justifica necesitatea adoptarii actului administrativ tocmai prin lipsa unei asemenea competente.
Astfel, se mentioneaza in mod expres art. 317 al.4 din legea 9., potrivit caruia C. de A. avea abilitarea de a colecta contributiile numa pana la data de 1 ianuarie 2007. Prin urmare, dupa aceasta data CAS nu putea detine competenta legala de a stabili contributia de sanatate prin emiterea unei decizii de impunere.
De altfel, prin OUG nr. 1. s-a revenit la interpretarea legala a dispozitiilor legale sus amintite, stabilindu-se competenta AFP privind colectarea contributiilor de sanatate. De remercat faptul ca natura juridica a actelor normative prin care se stabileste organul competent pentru stabilirea contributiilor de sanatate este aceea de O. de G.
2. Prevederile art. 35 din Norme adauga la legea nr. 9.. In primul rand, prevederile art. 215 al. 3 din L. la care se face trimitere vizeaza obligatia de a incheia contractul de asigurare si de a vira contributia, nicidecum competenta CAS de a emite decizii de impunere.
Atat prevederile art. 216, cat si cele ale art. 261 alin. 2 si 4 din L. stabilesc competenta CAS doar in ceea ce priveste desfasurarea activitatii de executare silita.
Mai mult decat atat, art. 42 al.1 din Norme arata in mod expres faptul ca constatarea contributiilor se realizeaza de MEF, nu de C.
In conditiile in care legea 9. nu contine norme clare si previzibile privitoare la competenta CAS de a emite decizii de impunere, instituirea unei astfel de competente printr-un Ordin nu doar adauga la L., ci incalca principiile securitatii juridice si al increderii legitime.
3. Decizia I. nr. 3878 din 2010, invocata de intimata prin intampinare, nu poate prezenta nici o relevanta pentru justa solitionare a prezentei cauze.
Astfel, efecte solutionarii unei Exceptii de N. sunt doar interpartes nu opozabile ergaomnes.
Mai mult decat atat, solicită a observa faptul ca in aceasta Decizie s-a analizat exclusiv legalitatea art. 35 din Norme prin raportare la art. 216 din L. 9. si la art. 141 CPF, in vreme ce prezenta exceptie pune in discutie legalitatea art. 35 si a art. 8 din Norme prin raportare la art. 261 din legea 9. si la art. 85 coroborat cu art. 17 al.5 C.
Pentru toate aceste considerente solicită sa se admită exceptia de nelegalitate asa cum a fost invocata si motivata.
Analizând excepția de nelegalitate invocată prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate, Curtea constată următoarele:
În ce priveste excepția lipsei calității procesuale pasive a președintelui C. curtea o apreciaza ca nefondată considerent pentru care urmează să fie respinsă. Pentru a dispune în acest sens Curtea reține următoarele:
Art. 281 lit f din L. nr. 9. prevede că atribuțiile principale ale președintelui
C. sunt următoarele: f) alte atribuții stabilite prin S. C.
În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, precum și pentru punerea în aplicare a hotărârilor consiliului de administrație, președintele C. emite ordine care devin executorii după ce sunt aduse la cunostinta persoanelor interesate. O. cu caracter normativ, emise în aplicarea prezentei legi, se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 7 din S. C. stipulează că C. elaborează norme privind aplicarea măsurilor de executare silită și de urmărire a contribuțiilor datorate la F. pentru persoanele fizice, potrivit limitei de competență stabilite de lege, precum și norme tehnice privind constituirea și utilizarea fondului pentru acordarea de stimulente personalului din cadrul C. și caselor de asigurări, în condițiile stabilite de lege.
Conform art. 17 din același act normativ in exercitarea atribuțiilor ce îi revin, precum și pentru punerea în aplicare a hotărârilor consiliului de administrație, președintele C. emite ordine care devin executorii după ce sunt aduse la cunoștință persoanelor interesate. P. art.18 pct. 36. din statutul C. una din atribuțiile principale ale președintelui C. este cea privitoare la aprobarea normelor privind desfășurarea activității de executare silită a creanțelor datorate F.ui de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A.
Dat fiind că actul administrativ cu caracter normativ a fost emis de președintele C. în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, precum și pentru punerea în aplicare a hotărârilor consiliului de administrație care avea competența de a elabora norme privind aplicarea măsurilor de executare silită și de urmărire a contribuțiilor datorate la F. pentru persoanele fizice președintele C. are calitate procesuală pasivă alături de C., nefiind relevantă identitatea persoanei fizice care exercită efectiv această funcție.
Referitor la fondul exceptiei de nelegalitate curtea observa ca s-a invocat exceptia de nelegalitate a art art. 8 alin.1 și 4 din N. Metodologice si art. 35 din N.
Metodologice (O. nr.6. emis de P. C. N. de A. de S.)
Dispozițiile art. 8 alin.1 și 4 din N. Metodologice au urmatorul continut
(1) Contribuabilii care realizează venituri din activități independente virează trimestrial contribuția calculată la venitul estimat, p ân ă l a d ata de 15 a ul time i lun i din fiecare trimestru.
(4) Diferențele rămase de achitat, calculate în raport cu decizia de impunere anuală, se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează și nu se datorează majorări de întârziere.
Dispozițiile art. 35 din N. Metodologice, privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate F.ui Național Unic de A. S. de S. aprobate prin O. nr. 6., emis de C. N. de A. de S., au următorul cuprins:
(1) În conformitate cu art. 215 alin. (3) din lege și art. 81 din C. de procedură fiscală, pentru obligațiile de plată față de fond ale persoanelor fizice care se asigură pe bază de contract de asigurare, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A., titlul de creanță îl constituie, după caz, declarația prevăzută la art. 32 alin. (4), decizia de impunere emisă de organul competent al CAS, precum și hotărârile judecătorești privind debite datorate fondului. Decizia de impunere poate fi emisă de organul competent al CAS și pe baza informațiilor primite pe bază de protocol de la A.
(2) Titlul de creanță prevăzut la alin. (1) devine titlu executoriu la data la care creanța bugetară este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege.
Art 257 din L. nr 9.m are urmatorul continut
(1) Persoana asigurata are obligatia platii unei contributii banesti lunare pentru asigurarile de sanatate, cu exceptia persoanelor prevazute la art. 213 alin. (1).
(2) Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 5,5%, care se aplica asupra: a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor, precum și orice alte venituri realizate din desfășurarea unei activități dependente; b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit; daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia, aceasta nu poate fi mai mica decat cea calculata la un salariu de baza minim brut pe tara, lunar; c) veniturilor din agricultura supuse impozitului pe venit si veniturilor din silvicultura, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se incadreaza la lit. b); d) indemnizatiilor de somaj; e) abrogată; f) veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, veniturilor din dividende și dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere și altor venituri care se supun impozitului pe venit, numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a)-d), alin. (2^1) și (2^2) și art. 213 alin. (2) lit. h), dar nu mai puțin de un salariu de bază minim brut pe țară, lunar*).
(2^1) Abrogat.
(2^2) Pensionarii ale căror venituri din pensii depășesc 740 lei datorează contribuția lunară pentru asigurările sociale de sănătate calculată potrivit prevederilor Legii nr. 5., cu modificările și completările ulterioare.
(3) În cazul persoanelor care realizează în același timp venituri de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. a)-d), alin. (2^1) și (2^2) și la art. 213 alin. (2) lit. h), contribuția se calculează asupra tuturor acestor venituri.
(4) In cazul persoanelor care realizeaza venituri de natura celor prevazute la alin. (2) lit. c) sub nivelul salariului de baza minim brut pe tara si care nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, contributia lunara de 5,5%*) datorata se calculeaza asupra sumei reprezentand o treime din salariul de baza minim brut pe tara.
(5) Contributiile prevazute la alin. (2) si (4) se platesc dupa cum urmeaza: a) lunar, pentru cele prevăzute la alin. (2) lit. a) și d); b) trimestrial, pentru cele prevazute la alin. (2) lit. b) si la alin. (4); c) anual, pentru cele prevăzute la alin. (2) lit. c) și f).
(6) Contributia de asigurari sociale de sanatate nu se datoreaza asupra sumelor acordate in momentul disponibilizarii, venitului lunar de completare sau platilor compensatorii, potrivit actelor normative care reglementeaza aceste domenii, precum si asupra indemnizatiilor reglementate de de urgenta a G. nr. 1. privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile ulterioare.
(7) Obligația virării contribuției de asigurări sociale de sănătate revine persoanei juridice sau fizice care plătește asiguraților veniturile prevăzute la alin. (2) lit. a), d) și e), respectiv asiguraților pentru veniturile prevăzute la alin. (2) lit. b), c) și f).
(8) Termenul de prescriptie a platii contributiei de asigurari sociale de sanatate se stabileste in acelasi mod cu cel prevazut pentru obligatiile fiscale.
P. art.257 alin.5 lit.b din L. nr.9., termenul de plată a contribuției este trimestrial.
Curtea observă că dispozițiile cuprinse în Norme nu fac decât să expliciteze termenul de plată stabilit în L. nr.9., arătând în concret că trimestrial înseamnă până la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru.
Nu poate fi retinut argumentul adăugirii la lege de vreme ce actul administrativ doar detaliază modalitatea de calcul a termenului fără a afecta termenul de plată. Altfel orice explicitare ar fi considerată adăugire și însăși rațiunea normei metodologice ar fi anihilată.
Sub aspectul criticilor de nelegalitate aduse art 35 din N. Metodoloigce, Curtea constată că prin textul precitat nu se adaugă la lege, în sensul că nu se extinde competența CAS privind emiterea de decizii de impunere care la scadență au valoarea de titlu executoriu în baza cărora se poate declanșa urmărirea silită și care atrage astfel procedurile și mecanismele de executare ale statului.
Astfel, conform art. 2 alin. 9 din L. nr. 9., asistența de sănătate publică este garantată de stat si finanțată de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul F.ui național unic de asigurări sociale de sănătate sau din alte surse, după caz, potrivit legii.
Din economia dispozițiilor art. 216 rezultă că în cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuțiilor datorate fondului de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de A. N. de A. F., denumita in continuare A., C., prin casele de asigurări sau persoane fizice ori juridice specializate, procedează la aplicarea masurilor de executare silita pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului si a majorărilor de întârziere in condițiile Ordonanței G. nr. 9. privind C. de procedura fiscala, republicata, cu modificările si completările ulterioare.
Coroborând dispozițiile legale enunțate anterior se poate conchide că C. N. de A. de S. este abilitată de L. nr. 9. să aibă calitate de organ emitent al deciziei de impunere pentru creanțele cu titlu de contribuții la F. național unic de asigurări de sănătate și, totodată, de organ execuțional, respectiv de a proceda la aplicarea masurilor de executare silita pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului si a majorărilor de întârziere în condițiile prevăzute de legea procesual fiscală.
Prin urmare, teza conform căreia pârâta nu are recunoscută posibilitatea de a invoca prevederile art. 83 alin. 4 din C. de procedură fiscală pentru a stabili din oficiu obligațiile datorate la fond și a emite decizii de impunere, este nefondată.
Măsurile de executare silită pentru care este abilitată C. conform art. 216 din L. nr. 9. se pot întreprinde doar dacă există un titlu executoriu formal valabil
și în fond temeinic.
În jurisprudența ÎCCJ s-a relevat că interpretarea sistematică a prevederilor cuprinse în textele examinate conduce la concluzia că prevederile art.35 din O. P. C. nr.617/2006 nu depășesc cadrul legal stabilit prin L. nr.9., în executarea căruia a fost esențialmente emis și nu contravin legii, în condițiile în care, strict cu privire la obligațiile de plată către F. Național Unic de A. S. de S., în cadrul competențelor atribuite caselor de asigurări de sănătate de a aplica măsurile de executare silită sunt incluse și cele de emitere a titlurilor executorii, în condițiile și cu respectarea prevederilor cuprinse în OG nr.9. (Dec. nr.
3878/(...) pron. în dos. (...) al ÎCCJ ). ÎCCJ a statuat că o astfel de interpretare apare ca fiind și rațională în condițiile în care gestionarea fondului național unic de asigurări speciale de sănătate, ca fond special ce se constituie din contribuția pentru asigurări de sănătate datorată, se realizează prin C. ca și prin casele de asigurări expres indicate, ceea ce demonstrează că aceste autorități se află direct și nemijlocit în posesia datelor necesare referitoare la cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate pentru a putea emite, prealabil executării silite propriu-zise, titlul executoriu, cu respectarea prevederilor art.141 din C. de procedură fiscală.
Elementele acestui silogism judiciar sunt în deplină concordanță cu opinia împărtășită de Curte în materia litigioasă dedusă judecății.
Ca atare, prevederea din textul art. 35 din N. Metodologice, privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate F.ui Național Unic de A. S. de S. aprobate prin O. nr. 6., emis de C. N. de A. de S. conform căreia C. este abilitată să emită decizii de imputare care la scadență au valoare de titlu executoriu nu modifică dispozițiile legale mai sus analizate ci doar explicitează modalitatea concretă de realizare și drept urmare este legală.
Fata de cele ce preced potrivit art 4 din L. nr 554/2004 curtea va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a P. C. N. DE A. DE S. si va respinge excepția de nelegalitate a art. 8 alin 1 și alin 4 și art. 35 alin 1 din O. nr.6. emis de P. C. N. de A. de S., invocată de reclamantul L. V. C. în contradictoriu cu intimatul P. C. N. DE A. DE S. și pârâta C. DE A. DE S. C.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a P. C. N. DE A. DE S. Respinge excepția de nelegalitate a art. 8 alin 1 și alin 4 și art. 35 alin 1 din
O. nr.6. emis de P. C. N. de A. de S., invocată de reclamantul L. V. C. M. cu domiciliul în C.-N., str. H., nr. 81, ap. 10, jud. C. în contradictoriu cu intimatul P.
C. N. DE A. DE S. cu sediul în B., C. C., nr. 248, bl. S-19, sector 3 și pârâta C.
DE A. DE S. C. cu sediul în C.-N., str. C., nr. 5, jud. C.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE, GREFIER, G.-A. N. A. B.
Red.G.A.N./dact.L.C.C.
5 ex./(...)
