Sentința nr. 959/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
DOSAR NR. (...)*
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 959/2012
Ședința publică de la 29 N. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE R.-R. D.
Grefier M. T.
{ F. | }
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta M. M.-M., în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare decizia nr.
188/2009 al CSM, Secția pentru procurori - R. DOSAR NR. (...).
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că la data de (...), reclamanta a depus la dosar concluzii scrise.
Se constată totodată faptul că prin încheierea de ședință din data de (...) s-au consemnat atât mersul dezbaterilor, cât și concluziile orale ale părților, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre.
{ F. | }
CURTEA
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată la data de 16 iulie
2009, reclamanta M. M.-M. a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nelegalitatea examinării psihologice a reclamantei, examinare care a stat la baza art.2 din H. nr.188 emisă la data de (...) de Consiliul Superior al Magistraturii, Secția pentru procurori, prin care aceasta a fost declarată respinsă pentru numirea sa în funcția de procuror; să se anuleze art.2 din H. nr.188/(...) a C. S. al M., Secția pentru procurori, această dispoziție fiind nelegală; obligarea pârâtului să emită o nouă hotărâre prin care să constate îndeplinite condițiile cumulativ prevăzute de art.14 din L. nr.3. pentru numirea în funcția de procuror, validând astfel rezultatele obținute de reclamantă la concursul de admitere în magistratură organizat la data de 29 martie 2009 cu obligarea pârâtului să înainteze Președintelui
României, propunerea de numire în funcția de procuror la P. de pe lângă
Judecătoria Turda, în termen de 30 de zile de la validare.
În dezvoltarea motivelor cererii sale, reclamanta arată că în urma susținerii concursului de admitere în magistratură din data de 29 martie
2009, concurs organizat în baza art.33 din L. 3., pentru ocuparea unui număr de 60 de posturi de procuror la P. de pe lânga J., reclamanta a fost declarată admisă cu media 8.15, ocupând locul al 19-1ea (din cele 60 scoase la concurs), astfel cum reiese și din tabelul cu rezultatele finale ale concursului de admitere, rezultate validate prin H. P. CSM nr. 671 din data de (...) (anexa 1 la prezenta).
Ulterior desfășurării concursului propriu-zis (probele teoretice), urma, potrivit R. CSM, desfășurarea unei testări psihologice caracterizată, printr-o lipsă totală de transparență; testarea psihologică a constat în supunerea candidaților admiși la un test scris de tip chestionar. urmat de prezentarea la un interviu în fața unei comisii formate din psihologi.
Programarea la testul scris și la interviu a avut loc în zile distincte, în ordine alfabetică, cele 2 probe fiind programate la un interval de aproximativ
2-8 zile distanței, (testul scris fiind programat pe data de 22 aprilie, iar interviurile cu începere din data de 24 până in 30 aprilie 2009), la ore diferite, și a fost adusă la cunoștința candidaților prin afișarea pe site-ul C.
Despre modalitatea de testare psihologică de care se face vorbire la art. 37 din Regulament, respectiv de faptul că aceasta presupune 2 etape, si anume completarea unui chestionar și prezentarea la un interviu, a aflat doar in momentul publicării programărilor la aceste teste pe site-ul C.
Prezentându-se conform programării la testul scris, după primirea setului de teste si completarea datelor personale în colțul din dreapta sus al lucrării, acesta nu a fost lipit și sigilat înainte de începerea examinării ei, la sfârșit, Ia predare, lucrarea înmânându-se membrilor din comisie nesigilată cu colțul conținând datele personale desfăcut!
Proba scrisei a constat într-o sumă de teste, de tip chestionar, fiecare set de teste fiind prins separat cu agrafă și doar pe prima pagină, aferentă primului test se afla și fila conținând caseta pentru completarea datelor personale ale candidatului. Așadar testele nu erau capsate impreună. putând fi lesne separare, iar numele candidatului nu era trecut așa cum ar fi fost normal, pe prima pagină al fiecărui formular din serurile de teste.
După expirarea timpului alocat examinării, candidatul a extras un bilețel cu un cod pe care l-a trecut la fel, într-o casetă pe lucrare, cod care a fost notat și pe o listă de către un membru al comisiei, iar candidatul semna pentru predarea lucrării pe acea listă, repetăm, predând lucrarea nesigilată.
La interviul psihologic candidatul s-a aflat singur în sală doar cu cei 2 membri ai comisiei de examinare, neexistând un secretar care să consemneze într-un proces-verbal întrebările adresate candidatului și răspunsurile la aceste întrebări, schimburile de replici între comisie și candidat, eventualele solicitări precum și orice alte incidente survenite în timpul intervievării, proces-verbal care să fie semnat și de candidat.
În ceea ce o privește, reclamanta arată că intervievarea a durat în mod efectiv 15-20 min. maximum, debutând cu prezentarea pe scurt a propriului curriculum vitae (date care, de altfel se re găseau la dosar), continuând cu întrebări legate de motivația alegerii făcute, adică a aplicării pentru funcția de procuror, continuând cu o serie de întrebări specifice, de genul celor conținute în chestionarul aplicat, unele întrebări constând de-a dreptul în reiterarea unei ipoteze din chestionar fără ca subsemnatei să-mi fie solicitate explicații cu privire la motivația care a stat la baza alegerii unui răspuns sau altul și fără ca interviul să presupună o discuție liberă, de natură a încuraja manifestarea trăsăturilor de personalitate ale candidatului, lăsând impresia că interviul ar consta tot în aplicarea unui chestionar, de această dată, în cadrul unei probe desfășurare oral, însă fără ca răspunsurile să fie consemnate.
La afișarea rezultatelor pe site, chiar în ultima zi de examinare, 30 aprilie, a constatat, că fusesem declarată respinsă la această probă! Din împrejurarea că în aceeași zi a susținerii unor interviuri (ultimele), s-au și afișat rezultatele testării psihologice, a dedus că evaluarea, și implicit, acordarea calificativului s-a realizat chiar după momentul susținerii interviului, pentru fiecare candidat, în parte, probabil după o minuțioasă evaluare și, evident, în baza unei solide impresii surprinse de către specialiști în cele maximum 20 de minute acordate fiecărui candidat!
Nedumerită de calificativul acordat reclamanta a formulat o cerere de reexaminare pe care a expediat-o prin fax conform indicațiilor stipulate în nota marginală a tabelului conținând rezultatele testării psihologice.
Susține reclamanta că programarea la reexaminare nu a existat că funcționarii i s-au adresat nepoliticos si expeditiv spunându-i că va fi anunțată telefonic despre data și ora reexaminării, fără a fi informată în ce constă efectiv această reexaminare.
Apreciază că raportat la maniera în care s-a realizat programarea și s- a desfășurat procedura de reexaminare în cadrul unui concurs care se susține la nivel național, nu are certitudinea că alți candidați respinși la testarea psihologică, pentru a fi a fi în final declarați admiși la această testare au participat efectiv ori s-au prezentat efectiv la reexaminare.
În sala de examen a fost doar reclamanta si 2 membre ale comisiei la fel, fără a fi prezent un secretar și fără ca procedura de examinare să fi fost înregistrată ori consemnată în vreun fel.
Reclamanta precizează că așa-zisa reexaminare s-a desfășurat tot prin prezentarea de către reclamantă a propriului curriculum vitae, a fost chestionată cu privire la vârstă, în continuare una din membrele comisiei adresându-i câteva întrebări, din nou nefiind chestionată în ceea ce privește motivația care a stat la baza alegerii unui răspuns sau altul la întrebările chestionarului.
În cadrul reexaminării nu i s-a prezentat lucrarea scrisă, baremele și rezultatele sau aprecierile comisiei de specialitate, raportat la răspunsurile alese în cadrul chestionarului, cum ar fi fost firesc și corect într-o procedură de reexaminare, cu atât mai mult cu cât regulamentul prevede că hotărârea acestei comisii este una definitivă. Dimpotrivă, reclamantei i s-au adresat doar câteva întrebări, a căror răspunsuri oferite de reclamantă, n-a sesizat să fi fost consemnate, comisia de reexaminare, „.-se" tot în decurs de 15 maximum 20 de minute, la fel și în aceeași manieră de lucru ca și prima comisie cea de intervievare!
Reclamanta arată că la un moment dat, adresându-i-se una din D-nele psiholog, i-a indicat faptul că, motivul pentru care a fost declarată respinsă la testul psihologic l-a constituit împrejurarea că, în baza răspunsurilor ei la chestionar, membrii comisiei de examinare NU AU P. SĂ R. P. P. AL R., imputându-i totodată și nesinceritatea în alegerea variantelor de răspuns. A. a fost dealtfel singura explicație care i s-a oferit în legătură cu tot ceea ce a însemnat modalitatea de examinare, bareme, mod de evaluare, ponderea testelor scrise în stabilirea calificativului etc.
Subsecvent testării psihologice, prin H. nr.188/(...), a CSM-Secția pentru procurori (decizie ale cărei considerente au putut fi cunoscute doar la data afișării pe site-ul CSM, respectiv, Ia data de (...) - anexa 2 la prezenta) reclamanta a fost declarată respinsă pentru neîndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art. 226 alin 2 din Regulament fără a se indica, în cazul particular al reclamantei, care anume condiție sau condiții legale,
(prevăzute de L. 3.) nu sunt întrunite și fără ca această împrejurare să rezulte din considerentele hotărârii, organul emitent limitându-se să indice generic faptul că doi dintre candidați nu îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute de articolul 226 alin 2 din Regulament și urmează a fi respinși .
Se susține că în sine, testarea psihologică nu este un act administrativ, pentru că nu produce efecte juridice proprii. Astfel, în ansamblul procedurii de numire într-un post de judecător ori procuror, doar actul final de declarare ca admis ori respins reprezintă un act administrativ. Restul elementelor de procedură nu sunt altceva decât simple operațiuni administrative neproducătoare de efecte juridice, dar care, fiind strâns legate de actul final, pot afecta legalitatea acestuia.
Același lucru se poate spune despre testarea psihologică: ea este o operațiune administrativă prealabilă emiterii actului administrativ. Prin urmare, chiar dacă ea nu poate fi "anulată" (căci nu este un act juridic), întrucât ea stă la baza actului vătămător, ea poate fi cenzurată de către instanța de contencios administrativ, sub aspectul legalității, în temeiul art. 18 alin.2 din L. nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Este motivul pentru care, prin primul petit al acțiunii noastre, am învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere în acest sens.
Se susține că testarea psihologică a fost organizată în mod nelegal, cu încălcarea principiilor prevăzute de art. 14 din L. nr. 3.. Potrivit acestui text legal, admiterea în magistratură se face "cu respectarea principiilor transparenței și egalității, exclusiv pe bază de concurs".
Or, în ceea ce privește modul de organizare și desfășurare a testării psihologice a candidaților admiși la examenul din (...) au fost încălcate flagrant principiile transparenței, imparțialității si egalității precum și al nediscriminarii (art. 14 pct, 1 din L. nr. 3.).
Lipsa transparenței se poate lesne constata începând cu însăși stabilirea prin normele regulamentare (alin 2 al art. 37), a atribuirii unui cod numeric fiecărui candidat, în baza căruia să poată cunoaște calificativul obținut la această testare, cod la care nu s-a renunțat nici la faza reexaminării. A. în ipoteza în care rezultatul evaluării propriu-zise nu mai este comunicat candidatului așa cum prevedeau dispozițiile regulamentare anterioare, deci practic comunicarea sub protecția unui cod a unui calificativ generic, fără o motivare propriu -zisă reprezintă o secretizare a rezultatului nu doar față de publicul propriu-zis ci față de însăși persoana interesată, în speță, persoana candidatului!
Spre deosebire de articolele R. care reglementează în amănunt procedura de desfășurare a probei teoretice, art. 37, care se referă la testarea psihologică a candidatului, conține dispoziții generice, vagi, lăsând întru totul la latitudinea organizatorului și a comisiei de specialitate atât aspectele de ordin organizatoric și modalitatea de desfășurare a examinării cât și criteriile de acordare a calificativelor și de apreciere a lucrărilor, fără a obliga comisiile să stabilească și să facă public baremul de corectare, ceea ce echivalează cu arbitrariul, fiind astfel de neacceptat.
Practic, dispozițiile art. 37 nu stabilesc propriu-zis o procedură de examinare ci acordă unor specialiști desemnați de CSM, în condiții care, la fel, nu pot fi verificate sub nici un aspect, posibilitatea de a decide în mod subiectiv si discreționar, fără angajarea răspunderii lor, cu privire la primirea și numirea (sau nu) în funcția de magistrat a unui candidat care a promovat un concurs de specialitate, fără ca rezultatul acordat să poată fi verificat sau contestat în condiții de legalitate, transparență și egalitate, în totală contradicție cu dispozițiile constituționale și cu cele edictate de însăși legea care reglementează statutul magistratului și condițiile de admitere în magistratură.
Indirect se consacră astfel caracterul eliminator al unei examinări psihologice, pentru candidați care au ocupat, în ordinea mediilor, posturile scoase la concurs și ale căror rezultate au fost validate prin hotărâre a CSM, având medii net superioare celor care au urcat astfel pe locurile celor eliminați la așa-numita testare psihologică. Din toți acești candidați cu medii mult inferioare candidaților respinși, pe locurile cărora au urcat, au fost declarați respinși doar 2 la testul psihologic iar, in final, în urma reexaminării, au fost declarați admiși cu toții.
Lipsa totală de transparență în organizarea testării psihologice, a evaluării capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea și a rezistenței la stres, rezultă și din următoarele împrejurări: - lipsa de transparență privind componența comisiei de examinare și modul de desemnare a membrilor comisiei, pentru a putea fi verificate eventualele incompatibilități ori îndeplinirea condiției prevăzute de normele în materie privitoare la condiția ca psihologul care intră în componența comisiei de reexaminare să aibă un anumit grad profesional etc; - deficiențe grave sub aspect organizatoric: nesecretizarea testelor prin îndoirea colțului negru ori prin ștampilarea acestora în sala de testare, împrejurare de natură a conduce la suspiciuni cu privire la corectitudinea și obiectivitatea testării; - nu se cunoaște cine a interpretat inițial răspunsurile candidaților la testarea psihologică și, respectiv, cine a soluționat contestațiile, legea prevăzând anterior modificării că aceeași comisie nu putea soluționa și contestațiile; - nu a fost făcut public profilul psihologic al judecătorului/procurorului, respectiv însușirile sau calitățile pe care trebuie să le prezinte personalitatea candidatului pentru a putea fi declarat apt pentru exercitarea profesiei; - nu au fost făcute publice criteriile de selecție a testelor specifice propuse de către specialiștii CSM; - nu au fost comunicate candidaților criteriile de evaluare a testării psihologice, punctajul minim ce trebuia obținut pentru promovarea testării; - lipsa baremului de evaluare a răspunsurilor candidaților la testele psihologice; - arbitrariul soluționării contestațiilor, în condițiile în care recorectarea lucrării nu s-a făcut în prezența candidatului respins, cu explicarea criteriilor ce nu au fost îndeplinite de către acesta; - refuzul CSM de a elibera xerocopii ale testelor psihologice, la cererea candidaților.
Susține că calea de atac prevăzută de art. 37 din Regulament este de departe doar una formală, iluzorie, din moment ce, dispozițiile acestui articol nu impun a se proceda la supunerea candidatului la un nou test, realizat în alte condiții decât cele inițiale, aceasta însemnând practic reevaluarea lui de către alți specialiști în domeniu, dat fiind specificul disciplinei.
Apreciază că decizia comisiei de reexaminare fiind definitivă, consideră că era imperativ ca numărul membrilor componenți ai comisiei să fie impar, iar reexaminarea putea fi considerată o reexaminare propriu-zisă doar în măsura în care ar fi constat atât în reevaluarea testului scris, dar mai ales în repetarea testelor de personalitate și aplicarea unui nou test scris și susținerea unui nou interviu în fata acestei comisii.
În aceeași ordine de idei, susține că este inadmisibil ca, având potrivit regulamentului, dreptul doar la o singură cale de a contesta calificativul acordat, comisia de reexaminare să fie alcătuită tot dintr-un număr par de membri, în privința cărora nu are garanția că au fost total independenți atât unul față de celălalt în cadrul aceleiași comisii, față de membrii primelor comisii de examinare cât și față de cei care i-au desemnat.
Apreciază că i-a fost acordat în mod nejustificat calificativul "respins". Un element frapant, pe care însă îl consideră extrem de important raportat la relevanța calificativului acordat și implicit la relevanța testării în sine, l-a reprezentat afirmația făcută la un moment dat de una din membrele comisiei de reexaminare. Și anume afirmația că pe baza răspunsului la chestionar, examinatorii nu au putut realiza profilul psihologic al reclamantei.
Pe de altă parte, acordarea unui calificativ de genul admis/respins fără stabilirea întrunirii unui scor, al unui punctaj minim pentru a fi declarat apt candidatul și simpla afișare a calificativului admis/respins este departe de a întruni condițiile de transparență și egalitate impuse prin lege, cu atât mai mult cu cât niciodată candidatului nu i se înmânează o decizie sau un referat motivat conținând aprecierile comisiei de specialitate si scorul acordat, pe care sa-l poată prezenta, la rândul său, unui specialist imparțial, în cazul în care există dubii asupra corectitudinii examinării și implicit a evaluării.
În condițiile în care orice persoană se bucură de o prezumție simplă în sensul că e aptă din punct de vedere psihologic să ocupe o anumită funcție, prezumție pe care o examinare de specialitate trebuie (dacă e cazul) să o răstoarne, apreciază că concluzii de genul "candidatului nu i se poate stabili profilul psihologic" sau "candidatul este nesincer" nu pot constitui fundamentul unei asemenea concluzii, care are efecte majore asupra viitorului unei persoane.
Pe de altă parte, calificativul "respins" care are la bază considerente de genul celor de mai sus nu are niciun fundament legal ori regulamentar. În concluzie, raportat la aprecierile de mai sus, susține că s-ar fi impus calificativul "admis" cu consecința validării examenului subsemnatei și emiterea unei hotărâri contrare celei atacate pe calea prezentei acțiuni (aspect de care ne vom ocupa mai jos).
În fine, reclamanta susține că hotărârea nr.188/(...), a CSM-Secția pentru procurori este nelegală întrucât actul administrativ este nemotivat.
Astfel, potrivit art. 227 din Regulament secțiile corespunzătoare ale CSM trebuie să verifice îndeplinirea condițiilor prevăzute la art 14 din L. 3. de catre candidații admiși la concurs.
Or, așa cum se observa lesne, hotărâre a de respingere a reclamantei face trimitere la neîndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art. 22
16 alin 2 din Regulament, fiind greșit fundamentată și practic nemotivată.
Acest text invocat drept temei al soluției de respingere se referă doar la posibilitatea respingerii candidaților care sunt inapți din punct de vedere medical sau psihologic, deci indică doar soluția ce poate fi adoptată ulterior verificărilor ce trebuie efectuate potrivit art. 22 16, fără a stabili condițiile de admisibilitate a candidatului, acestea fiind prevăzute doar de art. 14 din L. nr. 3..
În consecință, hotărârea este nelegală și este și nemotivată întrucât nu indică în concret care anume condiție sau condiții prevăzute în art. 14 din L. nr. 3. nu este întrunită în cazul reclamantei pentru a putea fi, în final, declarată respinsă. Or, potrivit doctrinei administrative, actele administrative trebuie să fie motivate"", cel puțin cele defavorabile particularului", iar motivarea să fie una legală, cu alte cuvinte ea să ilustreze temeiul legal al actului în cauză.
Susține, de asemenea, că actul administrativ se întemeiază pe o operațiune administrativă nelegală.
Prin întâmpinarea depusă la data de 10 septembrie 2009, Consiliul
Superior al Magistraturii solicită respingerea cererii ca nefondată.
Ulterior, reclamanta a ridicat excepția de nelegalitate a articolului 37 raportat la articolul 22 indice 6 și 7 al R. privind organizarea și desfășurarea hotărârilor CSM nr. 152/2006.
În motivarea excepției reclamanta arată că prin actul administrativ criticat sub aspectul nelegalității pârâtul a ignorat dispozițiile cuprinse în art. 33 din L. nr. 3. care prevăd că testarea psihologică reprezintă o condiție de admisibilitate inițială ce trebuie verificată înainte de organizarea examenului de testare a cunoștințelor de specialitate.
Din actele și lucrările dosarului Curtea reține următoarele:
Reclamanta M. M. M. a participat la concursul pentru intrarea în magistratură organizat de către pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii organizat la data de 29 martie 2009, fiind declarată admisă urmare a verificării cunoștințelor de specialitate.
Ulterior, ca urmare a nepromovării testării psihologice, reclamanta a fost declarată respinsă.
Analizând cu prioritate excepția de nelegalitate invocată, Curtea constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 14 din H. CSM nr. 152/(...) pentru aprobarea R. privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură, precum și procedura de numire în funcțiile de judecător și procuror, fără concurs, verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 14 alin. 2 lit. a-d precum și la art. 33 alin. 1 din L. nr. 3. se realizează de comisia de organizare a concursului.
De asemenea, dispozițiile art. 22 ind. 6 din aceeași hotărâre prevăd următoarele: candidații admiși la proba scrisă, vor fi verificați sub aspectul bunei reputații de către inspectorii din cadrul C. S. al M., cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare și vor fi programați pentru a se prezenta la vizita medicală și la testarea psihologică; candidații inapți pentru exercitarea funcției, din punct de vedere medical sau psihologic, precum și cei care nu se bucură de o bună reputație sunt declarați respinși.
În continuare, dispozițiile art. 22 ind. 7 prevăd că secțiile C. S. al M. verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 14 alin. 2 și la art. 33 alin. 1 din L. nr. 3. de către candidații admiși la concurs.
Modalitatea de susținere a testării psihologice este reglementată de art. 37, unde se prevede că aceasta constă în susținerea unor teste specifice de valuare psihologică, propuse de specialiști desemnați de către Consiliul
Superior al Magistraturii și se concretizează prin acordarea calificativului
„admis"; sau „respins";; în vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod alcătuit dintr-o literă și 4 cifre; calificativul acordat se aduce la cunoștință prin publicare pe paginile de internet ale C. S. al M. și Institutului Național al M.; în termen de 3 zile de la comunicare, candidații respinși pot formula contestație care se depune la D. resurse umane și organizare; contestațiile se soluționează de către comisia de reexaminare psihologică formată din 2 psihologi, desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea D. resurse umane și organizare; Comisia de reexaminare va proceda la reevaluarea rezultatelor testului susținut de candidat; calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică este definitiv și se comunică în mod individual candidatului în condițiile alin. 2.
În aplicarea acestor dispoziții, a fost emisă H. P. CSM nr. 668/(...), prin care a fost aprobată componența comisiei pentru testarea psihologică a candidaților declarați admiși la proba scrisă la concursul de admitere în magistratură, precum și a componenței comisiei de reexaminare psihologică.
Analizând legalitatea dispozițiilor legale enunțate anterior, Curtea constată că potrivit dispozițiilor art. 14 alin. 2 lit. a-d din L. nr. 3., la care face referire art. 14 din H. CSM nr. 152/2006, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a putea accede în magistratură sunt următoarele: are cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplină de exercițiu; este licențiat în drept; nu are antecedente penale sau cazier fiscal; cunoaște limba română. La lit. e se prevede o ultimă condiție de înscriere la concursul pentru admiterea în magistratură, respectiv aceea de a fi aptă din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției.
Din interpretarea literală a dispozițiilor art. 14 alin. 2 din L. nr. 3. că verificarea din punct de vedere medical și psihologic prevăzută la lit. e reprezintă o condiție de înscriere la concurs, candidații urmând așadar a fi verificați sub aspectul competenței profesionale doar dacă dovedesc o bună reputație și aptitudinea medicală și psihologică privind exercitarea funcției, conform profilului magistratului, afișat pe site-ul CSM, situație în care aceste testări se constituie ca etape premergătoare și eliminatorii.
Cu toate acestea, deși era evidentă inutilitatea supunerii unui candidat la verificarea din punctul de vedere al cunoștințelor teoretice mai înainte ca acesta să fi fost declarat admis ca apt medical/psihologic pentru profesia pentru care candida, dispozițiile regulamentare criticate considerau, în realitate, proba de verificare a cunoștințelor teoretice ca fiind proba eliminatorie, în condițiile în care, ulterior susținerii acestei probe, candidații erau testați psihologic, cu posibilitatea respingerii lor.
Prin urmare, dispozițiile aer. 22 ind. 6, 22 ind. 7 și 37 din H. CSM nr.
152/2006, care permiteau verificarea îndeplinirii condiției prevăzute la art. 14 lit. e din L. nr. 3. ulterior susținerii probei teoretice și reglementau procedura de urmat sunt nelegale, contravenind dispozițiilor art. 14 din L. nr. 3. care prevedea condiția de a fi apt din punct de vedere psihologic ca fiind o condiție de înscriere la concurs, prealabilă parcurgerii etapei scrise teoretice.
Prin urmare, pentru toate considerentele expuse anterior, Curtea constată ca fiind nelegale dispozițiile art. 22 ind. 6, 22 ind. 7 și 37 din H. P. CSM nr. 152/2006, așa cum a fost modificat prin H. plenului CSM 123 din (...)
Având în vedere că H. nr. 188/(...) a fost emisă de Secția pentru
Procurori a C. S. al M. ca urmare a procedurii constatate nelegale prin dispozițiile legale menționate anterior, Curtea constată că cererea reclamantei privind anularea în parte a acesteia, respectiv cu privire la art. 2, care o vizează, este întemeiată, motiv pentru care o va admite și va dispune în consecință.
Cu toate acestea, Curtea constată că, prin constatarea nelegalității actelor administrative amintite anterior, inclusiv a Hotărârii nr. 188/(...) emisă de Secția pentru Procurori a C. S. al M. nu conduce implicit la concluzia că reclamanta întrunește condițiile prevăzute de art. 14 alin. 2 lit. e din L. nr. 3003/2004, pentru a se putea obliga pârâtul la validarea rezultatului obținut la concursul de admitere în magistratură prin declararea acesteia ca admisă.
Nefiind îndeplinită condiția de a fi aptă din punct de vedere psihologic, simpla admitere a reclamantei la proba scrisă, teoretică, nu suplinește îndeplinirea acestei cerințe, astfel încât Curtea va respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtului la validarea rezultatului obținut la concursul de admitere în magistratură din data de 29 martie 2009 și de a propune Președintelui României numirea sa pe postul de procuror. R. în natură a prejudiciului prin numirea pe postul de procuror fără promovarea examenului psihologic este menită să ducă la încălcarea normei legale și la posibilitatea numirii ca procuror a unei persoane inapte din punct de vedere psihologic.Ca atare ,repararea prejudiciului nu poate fi făcută în această modalitate.
În conformitate cu prevederile art. 274 cod pr.civ. va obliga pârâtul
CSM la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în sumă de 719,9 lei reprezentând taxa de timbru ,timbrul judiciar aferente cererilor admise și biletul de avion.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
{ F. |HOTĂRĂȘTE}
Admite excepția de nelegalitate a art. 22 ind. 6, 22 ind. 7 și 37 din H. nr. 152/(...) emisă de CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
Constată nelegale dispozițiile art. art. 22 ind. 6, 22 ind. 7 și 37 din H.
C. S. AL M. nr. 152/(...) și modificate prin H. 123/(...).
Admite în parte cererea formulată de reclamanta M. M.-M. domiciliat în Municipiul C.-N. strada F. numărul 5 ,bloc R,apartament 106, J. C. în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII cu sediul în B., C. P., nr. 141B, sector 6.
Anulează art. 2 din H. nr. 188/(...), de Secția pentru procurori a C. S. AL M. în ceea ce privește pe reclamanta M. M.-M., inclusiv a actelor și operațiunilor premergătoare emiterii acestei hotărâri.
Respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtului la emiterea unei noi hotărâri, prin care să se constate că îndeplinește condițiile prevăzute de L. nr. 3. pentru numirea în funcția de procuror și de obligare a pârâtului la validarea rezultatelor obținute de reclamantă la concursul de admitere în magistratură din data de (...) și să propună Președintelui României numirea acesteia pe postul de procuror la P. de pe lângă J. T.
Obligă pârâtul CSM la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în sumă de 719,9 lei reprezentând taxa de timbru ,timbrul judiciar aferente cererilor admise și biletul de avion.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 29 N. 2012
{ F. |
Președinte,
R.-R. D.
Grefier, M. T.
}
Red/RRD/MT/(...)
