Decizia civilă nr. 10388/2013. Contencios. Obligația de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 10388/2013
Ședința publică de la 31 Octombrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE R. -R. D.
Judecător L. U.
Judecător S. Al H. Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul P. C. B.
, împotriva sentinței civile nr. 2935/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Sălaj, în contradictoriu cu pârâtul C. LOCAL AL C. B., având ca obiect obligația de a face Legea nr.393/2004.
Având în vedere că la data prezentului termen d-na judecător M. D. lipsește din instanță, pentru soluționarea cauzelor repartizate completului de judecată 4R, din a cărui compunere face parte, la acest termen de judecată, conform dispozițiilor art. 98, alin. 6 din ROIIJ, întregirea completului s-a făcut prin participarea d-nei judecător Al H. S., aflată pe prima poziție în programarea de permanență în materia juridică a litigiilor cu profesioniștii și contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurent, avocat D. Gozman, cu delegație la dosar și reprezentantul intimatului, avocat Danciu I., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că prezentul recurs este timbrat, părțiel au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar la dosar s-a depus întâmpinare.
Curtea, din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 306, alin. 2 C. pr. Civ. pune în discuția părților admisibilitatea acțiunii introductive, din perspectiva Deciziei nr. 4/2003 a Înaltei Curți de C. și Justiție, care s-a pronunțat asupra dispozițiilor Legii nr. 215/2001, prin recursul în interesul legii.
Repreztentanta recurentului arată că are cunoștință depre conținutul Deciziei nr. 4/2003, apreciind că acțiunea este admisibilă.
Nemaifiind alte cereri de solicitat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvîntul în susținerea recursului.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată, precizând faptul că lipsa sprijinului politic atrage pierderea calității de consilier local.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacată, ca fiind temeinică și legală, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2935 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Sălaj, a fost respinsă ca nefondată acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul P. C. B. în contradictoriu cu pârâtul C. LOCAL AL C. B., pentru "executarea obligației de a face";.
A fost obligat reclamantul la plata sumei de 2.000 lei, cheltuieli de judecată, către pârât.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Tribunalul ținând cont de disp.art. 137 Cod procedură civilă, a respins ca neîntemeiată, în ședința de azi, excepția autorității de lucru judecat, întrucât între prezenta cauză și cauzele din dosarele nr._ și_ ale Tribunalului Sălaj, în care s-au pronunțat Sentințele civile nr. 4224 și 4225 din
09 august 2012, nu sunt îndeplinite cerințele prev. de art.1201 Cod civil, respectiv litigiile nu se poartă între aceleași părți și nu se întemeiază pe aceeași cauză (temei juridic) și nici nu au același obiect (privit ca o pretenție concretă dedusă judecății), deși este vădit faptul că ele urmăresc același scop (constatarea existenței sau inexistenței statutului de consilieri locali a numiților Cerghezan V. și Szilagyi Zoltan).
Trecând așadar la soluționarea fondului pricinii, instanța a reținut ca pertinente afirmațiile reclamantului în sensul că motivul pierderii calității de membru al formațiunii politice, a celor doi consilieri locali, nu poate face obiectul unor discuții în prezenta cauză, deoarece potrivit art.16 alin. 3 din Legea partidelor politice nr.14 din 9 ianuarie 2003: "dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului." iar Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra acestui text de lege, și ale art.9 alin.(2) lit.h1) din Legea nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali ca fiind în acord cu normele constituționale, așa cum s-a expus pe larg, prin considerentele deciziei nr.1461/_ .
Ceea ce interesează însă pentru justa soluționare a cauzei, sunt situațiile și condițiile prevăzute de lege, în care are loc pierderea calității de consilier local, inclusiv prin "încetarea de drept a mandatului, ca urmare a pierderii calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales"; (art.9 alin.2 lit.h1din Legea nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali) și de aceea nu trebuie scăpat din vedere faptul că "dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic "; trebuie să aibă loc "potrivit statutului partidului"; (art.16 alin. 3 din Legea partidelor politice nr.14 din 9 ianuarie 2003).
Atâta vreme cât pierderea calității de membru al unui partid politic a avut loc în condițiile statutare ale partidului, consiliul local este într-adevăr obligat să ia act despre această împrejurare printr-o hotărâre (indiferent de motivele care au generat-o), să constate încetarea de drept al mandatului de consilier și să declare vacant locul consilierului în cauză (art.12 alin. 1 din Legea nr. 393/2004).
Totuși, această procedură nu este o pură formalitate, așa cum eronat pretinde reclamantul, deoarece, art.12 alin. (2) din Legea nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, prevede în continuare că "hotărârea va avea la bază, în toate cazurile, un referat constatator semnat de primar și de secretarul comunei sau orașului, respectiv de președintele consiliului județean și de secretarul general al județului"; și că "referatul va fi însoțit de actele justificative";. Evident, actele justificate trebuie să facă dovada faptului că pierderea calității de membru al unui partid politic, a avut loc "potrivit statutului partidului";.
În cauza dedusă judecății un astfel de act justificativ nu există. La data de_ s-a înregistrat la C. local al comunei B. sub nr. 1835, adresa
Organizației județene Sălaj a UNPR nr. 18/_, semnată de către numitul Balint L. I., în calitate de Președinte, prin care s-a adus la cunoștință secretarului comunei B., că mai multe persoane, foști candidați pe listele de consilieri locali ai comunei B., printre care și numiții Cerghezan V. și Szilagyi Zoltan, și-au pierdut calitatea de membri ai organizației UNPR Sălaj, fără a se preciza în ce modalitate (demisie, excludere, etc) și respectiv a se anexa actul doveditor, întocmit în condițiile statutare ale partidului, cu privire la aceste împrejurări.
Cu ocazia ședinței din data de_, s-a luat act de încetarea calității de membri de partid și implicit și a celei de consilier local, a consilierilor locali Ceghezan V. și Szilagyi Zoltan, fiind validate mandatele altor doi membri ai formațiunii politice UNPR, sens în care s-a adoptat H.C.L. B. nr.23/_ . Urmare a atacării în instanță, această hotărâre a fost anulată de Tribunalul Sălaj, prin sentințele civile nr. 4224 și 4225/_, definitive si irevocabile, pronunțate în dosarele nr.3704 și_, iar cei doi consilieri locali au fost repuși în funcție (f.67-70).
Reclamantul, recte P. comunei B., fiind nemulțumit de aceste hotărâri judecătorești, intrate în puterea lucrului judecat, pe considerentul că "s- a ignorat în acest fel voința partidului pe care aceștia îl reprezentau în cadrul C. ui Local, prin adresa nr.2323/_ "; s-a adus la cunoștința Uniunii Naționale pentru Progresul României (UNPR) - Organizația județeană Sălaj, (formațiune politică care nu a fost parte în litigiile ce au făcut obiectul dosarelor nr._ și nr._ ) soluțiile pronunțate în cele două dosare, solicitând totodată să se comunice dacă la acel moment numiții Cerghezan V. și Szilagyi Zoltan, dețineau calitatea de membri ai Organizației Sălaj.
Prin adresa de răspuns nr. 2360/_, Organizația UNPR Sălaj a comunicat că "își menține poziția"; și solicitarea formulată prin adresa nr.18/_ (înregistrată la C. local B. sub nr.1835/_ ), că cei doi nu mai dețin calitatea de membri al formațiunii politice și ca atare, nu mai întrunesc condițiile de reprezentativitate șl legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat. Totodată se subliniază faptul că organizația politică nu este de acord ca cei doi consilieri locali Peter Robert și Szanto Istvan, validați ca urmare a voinței partidului, să fie înlocuiți de numiții Cerghezan V. și Szilagyi Zoltan, "doi simpli cetățeni"; ce nu mai au calitatea de membri de partid. Aceeași solicitare a fost reiterată ulterior prin adresa înregistrată la C. local B., sub nr.2743/_ . Nici de această dată, cele două adrese semnate de către numitul Balint L. I., în calitate de Președinte al Organizației UNPR Sălaj, nu precizează în ce modalitate (demisie, excludere, etc) cei doi consilieri și- au pierdut calitatea de membri de partid și nici nu se anexează actul doveditor, întocmit în codițiile statutare ale partidului, cu privire la aceste împrejurări.
Or, în aceste condiții, pe bună dreptate membrii C. ui local B., au refuzat să mai repună în discuție situația juridică a celor doi consilieri locali, Cerghezan V. și Szilagyi Zoltan, în sensul că acestora le-ar fi încetat de drept mandatul, ca urmare a pierderii calității de membru al partidului pe lista căruia au fost aleși, atâta vreme cât, asupra stării de fapt dedusă judecății, există deja, din data de_, două hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, intrate în puterea lucrului judecat iar de la aceea dată, nu au intervenit elemente noi care să releve faptul că cei doi consilieri locali și-au pierdut calitatea de membri ai Organizației UNPR Sălaj, în condiții statutare, ca urmare a "voinței partidului"; ci mai degrabă se relevă faptul că este vorba doar de anumite "interese politice"; din partea P. ui com. B. și a Președintelui Organizației UNPR Sălaj. Mai mult decât atât, dacă s-ar da curs unei astfel de solicitări, membrii consiliului local ar acționa cu "exces de putere"; în sensul definit de art.2 lit. "n"; din Legea
nr.554/2004 a contenciosului administrativ, prin încălcarea dreptului fundamental de a fi ales (art.37 din Constituție) al celor doi consilieri și totodată s-ar situa în afara ordinii de drept, prin nerespectarea celor două hotărâri judecătorești.
Față de toate aceste aspecte, de fapt și de drept, tribunalul a respins ca nefondată acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul P. comunei B. în contradictoriu cu pârâtul C. local al comunei B., pentru
"executarea obligației de a face";.
Căzând în pretenții, în baza art. 274 Cod procedură civilă, a fost obligat reclamantul la plata sumei de 2.000 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial, către pârât.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs P. C. B. ,
solicitând admiterea recursului, casarea sentinței civile nr. 2935/_ și, rejudecând cauza pe fond, să admiteți acțiunea așa cum a fost formulată șl, pe cale de consecință, șa obligați C. local al C. B. să adopte o hotărâre prin care să se ia act de încetarea de drept. Înainte de expirarea duratei normale, a mandatelor consilierilor locali Cerghezan V. si Szilagyi Zoltan, ca urmare a pierderii calității de membri al organizației U.N.P.R. Sălaj; să se declare vacante locurile celor doi consilieri cu obligarea C. ui Local B. la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecarea prezentei cauze la fond și în recurs.
În motivare arată că solicită instanței de recurs să facă aplicarea prevederilor art.3041Cod proc. civ. anterior, respectiv să examineze cauza sub toate aspectele, nefiind limitat caracterul devolutiv la motivele de recurs prevăzute de art.304 Cod proc. civ. anterior, fiind îndeobște cunoscut faptul că recursul declarat împotriva unei hotărâri care nu poate fi atacată cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevăzute de lege, iar instanța este obligată ca, în afara temeiurilor invocate și cererilor formulate de recurent să examineze cauza sub toate aspectele.
Dacă este să încadrăm, totuși, prezentul recurs în vreunul din motivele prevăzute în art.304, apreciem că sunt aplicabile în cauză cele prevăzute la:
pct.7 - "când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii".
pct.8 - "când instanța interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia."
pct.9 - "hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal sau a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii."
Astfel, critică sentința recurată deoarece instanța de fond a dat o hotărâre cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, încălcându-se totodată și principiul rolului activ de care trebuie să dea dovadă instanța de judecată.
Din lecturarea sentinței recurate, rezultă fără echivoc că instanța de fond a respins ca nefondată acțiunea deoarece a apreciat că nu ar exista documentele justificative privind pierderea calității de membru de partid de către cei doi consilieri locali. Motivarea soluției bazată exclusiv pe lipsa acestor "acte justificative" este criticabilă sub următoarele aspecte:
Instanța de fond "adaugă la lege" condiționând pierderea calității de membru de partid de existenta unor "acte justificative" pe care legiuitorul nu le-a prevăzut în textele de lege!
Legea nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali prevede expres în art.9 alin.2 "Calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri" printre care la lit.h1): "pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cârei lista a fost ales;
Alin.3 al art.9 stabilește că "încetarea de drept a mandatului de consilier se constată de către consiliul local, respectiv de consiliul județean, prin hotărâre, la propunerea primarului ori, după caz, a președintelui consiliului județean sau a oricărui consilier."
Art.12 din Legea nr.393/2004 stabilește și "procedura" de urmat, respectiv: "(1) în toate situațiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia consiliul local sau consiliul județean, după caz, adoptă în prima ședință ordinară, la propunerea primarului, respectiv a președintelui consiliului județean, o hotărâre prin care se ia act de situația apărută si se
declară vacant locul consilierului în cauză.
(2) Hotărârea va avea la bază, în toate cazurile, un referat constatator semnat de primar si de secretarul comunei sau orașului, respectiv de președintele consiliului județean si de secretarul general al județului. Referatul va fi însoțit de actele justificative."
În situația de față s-a respectat întocmai procedura, fiind întocmit referatele constatatoare iar actele justificative le-au reprezentat adresele UNPR nr.18/_, nr.31/_ și nr.32/_ !
Art.16 alin.3 din Legea partidelor politice nr.14/2003 prevede, într-adevăr că "Dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului", fără a da explicații suplimentare cu privire la eventualele "acte justificative" ce ar trebui întocmite în acest sens.
Date fiind prevederile legale de mai sus, este cât se poate de clar că instanța constatând lipsa unor documente justificative neprevăzute de legiuitor sau măcar indicate de judecător a dat o hotărâre de respingere a acțiunii netemeinică și nelegală. Mai mult, grăbindu-se să dea o soluție de respingere, a încălcat principiul rolului activ al instanței de judecată în virtutea căruia trebuia să pună în discuția părților existența acelor "documente justificative", respectiv să ne ceară să le depunem la dosar.
Chiar admițând că sarcina probei incumbă părții care investește instanța cu o cerere, câtă vreme nu ni s-a pus în vedere să depunem acele înscrisuri, nu a avut de unde să bănuiască că instanța le consideră utile soluționării cauzei. Este evident că, în măsura în care ș-ar fi pus în discuție aceste "documente justificative", le-ar fi expus punctul de vedere în fața judecătorului și, respectiv, le-ar fi solicitat, la rândul acestuia, de la formațiunea politică în cauză.
Instanța a încălcat, astfel, dreptul la un proces echitabil, nedându-le ocazia de a își face apărările în cauză cu privire la proba respectivă, aceasta nefiind pusă în discuția părților!
Raportat la cererile cu care a fost învestită, motivarea instanței de judecată nu vizează nici măcar tangențial problema dedusă judecății, or lipsa motivării echivalează cu o necercetate a fondului cauzei. Practic judecătorului nu i s-a cerut să analizeze dacă cei doi consilieri locali au pierdut calitatea de membri ai formațiunii politice conform statutului partidului și, cu toate acestea, motivarea hotărârii se învârte doar în jurul acestui aspect. Ceea ce avea de analizat era dacă, raportat la situația juridică concretă, refuzul C. ui Local B. de a discuta proiectul de hotărâre inițiat de Primar este sau nu legal, respectiv dacă C. Local B. își îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege!
Deși a învederat instanței de judecată faptul că instanțele nu pot analiza problema relației dintre partide și membrii lor, care este guvernata de reguli statutare valabile exclusiv în interiorul partidului ca structură asociativa, fiind exterioare ansamblului normativ național, instanța de fond se lansează în aprecieri nejustificate privind - interesele politice" care ar sta în spatele pierderii de către cei doi consilieri locali a calității de membri de partid. În condițiile în
care nici unul din cei doi consilieri locali nu a contestat în fața forurilor interne ale formațiunii politice situația în care se află, instanța din oficiu, printr-un exces de zel, analizează legalitatea situației fără a da posibilitatea UNPR să se apere în vreun fel!
Situația celor doi consilieri locali de a nu mai fi membri ai UNPR Sălaj s-a menținut și ulterior celor 2 hotărâri judecătorești prin care Tribunalul
Sălaj, prin sentințe irevocabile date cu încălcarea flagrantă a legii, i-a repus în funcție (confundând natura litigiului cu un litigiu de muncă), fapt pentru care acest aspect trebuia adus la cunoștința C. ui Local. Chiar admițând că, în temeiul celor două sentințe, cei doi au redevenit consilieri locali, faptul că la acest moment nu mai sunt membri ai formațiunii politice atrage încetarea de drept a mandatului, nefiind "protejați" în vreun fel prin cele două sentințe de prevederile legii!
Motivarea instanței ne îndreptățește să susținem că aceasta, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit șl vădit neîndoielnic al acestuia, judecând evident altceva decât i s-a cerut! astfel, lecturând întâmpinarea formulată de C. Local B. și, respectiv, sentința instanței de fond, se poate observa că instanța a analizat justețea excluderii din partid a celor doi consilieri locali, deși acest aspect nu făcea obiectul unei cereri introductive sau reconvenționale. procedural instanța este ținută să se pronunțe cu privire la ceea ce s-a cerut prin cererea de chemare în judecată, orice alte aprecieri fiind, după caz, extra sau plus petitae.
Dacă a apreciat că se impune analizarea în prezenta cauză a justeții acțiunii UNPR SĂLAJ, se impunea extinderea cadrului procesual prin introducerea în cauză a acestei formațiuni politice pentru a-l da ocazia să-și facă apărările de rigoare!
De asemenea, raportat la argumentele prezentate mai sus și, respectiv în acțiunea șl concluziile scrise depuse în fața instanței de fond, este evident că "hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal sau a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii."
În fapt, în urma desfășurării alegerilor locale din data de_, în data de_, au fost validate mandatele consilierilor locali ai C. B., fiind astfel constituit - C. Local al comunei B. . Astfel, în urma desfășurării alegerilor locale, numiții CERGHEZAIM V. și SZILAGYI ZOLTAN au dobândit statutul de consilieri locali ai comunei B., ca urmare a situării lor pe Lista de candidați pentru alegerile locale din data de_ în localitatea B., așa cum a fost ea
întocmită de către Uniunea Națională pentru Progresul României - Organizația Județeană Sălaj și aprobată de către președintele Organizației Județene UNPR Sălaj - Balint L. loan. Prin urmare, este foarte important de reținut că cei doi nu au fost aleși personal în funcția de consilieri locali de către cetățenii comunei participanți la vot, asa cum sunt aleși candidații independenți, ci alegătorii au votat formațiunea politică. în speță UNPR. Este, de altfel, binecunoscut, că pentru funcțiile de consilieri locali se votează fie nominal candidații independenți, fie partidele, dar în nici un caz nu se votează nominal un membru de partid. De altfel, formațiunea politica are dreptul de a alege membrii pe care îi dorește în funcția de consilier local.
Chiar dacă, cu ocazia ședinței de constituire a C. ui Local al C. B. ce a avut loc în data de_, prin H.C.L. nr.19 s-a aprobat validarea mandatelor de consilieri locali ale celor doi, aceștia și-au pierdut calitatea de consilieri locali ca urmare a pierderii calității de membri de partid ai formațiunii politice pe lista căreia s-au aflat la alegeri.
Astfel, în data de_ s-a înregistrat la C. Local al comunei B. sub nr.1835, adresa organizației Județene Sălaj a Uniunii Naționale pentru
Progresul României prin care s-a adus la cunoștința Secretarului comunei B. că mai multe persoane - foști candidat! pe listele de consilieri locali al C. B.
. printre care si numiții Cerghezan V. si Szilagyi Zoltan, și-au pierdut calitatea de membri al organizației UNPR SĂLAJ. prin aceeași adresă s-au validat pentru funcția de consilier local alți doi membri de partid, în ordinea corespunzătoare de pe Lista de candidați pentru alegerile locale.
Motivul pentru care aceste persoane, inclusiv cei doi consilieri locali, și-au pierdut calitatea de membri ai formațiunii politice nu ne-a fost adus la cunoștință și nici nu are vreo relevanță în prezenta cauză. De altfel, pierderea calității de membru al formațiunii politice nu poate face obiectul unor discuții în prezenta cauză deoarece potrivit art.16 alin.3 din legea partidelor politice nr.14 din 9 ianuarie 2003: "dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului."
Cât privește pierderea calității de consilier local, legea privind statutul aleșilor locali nr.393 din 28 septembrie 2004 prevede expres în art.9 alin.2 cazurile în care calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, printre care la lit.h1):
"Pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales".
Art.12 din Legea nr.393/2004 prevede procedura de urmat în caz de încetare a mandatului de consilier local:
"(1) În toate situațiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia consiliul local sau consiliul județean. după caz. adoptă în prima ședință ordinară. la propunerea primarului. respectiv a președintelui consiliului județean. o hotărâre prin care se ia act de situația apărută si se declară vacant locul consilierului în cauză.
(2) Hotărârea va avea la bază. în toate cazurile. un referat constatator semnat de primar si de secretarul comunei sau orașului. respectiv de președintele consiliului județean si de secretarul general al județului. referatul va fi însoțit de actele justificative."
În ce privește momentul când se pierde funcția de consilier local, Curtea Constituțională în Decizia nr.1461/_ referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.16 alin.(3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 și ale art.9 alin.(2) lit.hl) din Legea nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali a stabilit expres următoarele:
Prin Decizia nr.197 din 4 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.209 din 2 aprilie 2010, Curtea a observat câ "partidele politice sunt grupări asociative care funcționează pe baza statutelor proprii care conțin reguli create și acceptate de membrii lor" și că "instanțele judecătorești nu sunt legitimate să exercite funcția de înfăptuire a justiției în ceea ce privește actele de încălcare a disciplinei interne din cadrul partidelor politice, deoarece răspunderea în materie nu este reglementată prin norme juridice de drept comun, ci prin norme de etică și deontologie proprii, pe care membrii acestora s- au angajat să ie respecte încă din momentul în care, în mod liber consimțit, au aderat la acest tip de asociații cu caracter politic".
Curtea a constatat că "este firesc ca răspunderea disciplinară a membrilor partidului să fie stabilită de către organisme interne, acestea fiind singurele care pot aprecia, în funcție de ideologia care direcționează acțiunile partidului, în ce măsură comportamentul membrilor acestuia este compatibil cu normele statutare care conturează rolul concret pe care acesta și-a propus să îl aibă în
viața politică și socială a țării și dacă acest comportament este conform cu modalitățile specifice de acțiune agreate de fiecare partid, și, implicit, de fiecare dintre membrii acestuia".
În principiu, pierderea calității de membru al unui partid politic se produce fie în mod voluntar, prin demisie, fie prin excludere, ca sancțiune hotărâta și aplicată de către organismul statutar stabilit în mod expres în acest scop.
În cea de-a doua ipoteză, cea a excluderii, pierderea calității de membru poate interveni în situația în care persoana în cauză a încălcat prevederile statutului ori hotărârile organismelor de conducere ale partidului sau când a săvârșit abateri grave de la disciplina partidului, inclusiv prin acțiuni ori declarații publice împotriva hotărârilor luate prin vot de organismele de conducere ale partidului la toate nivelele sau împotriva conducerii partidului la toate nivelele. Asemenea cazuri este evident că pot fi analizate numai de organele specifice ale partidului, acestea fiind singurele în măsura sa aprecieze dacă și în ce măsură membrul de partid se face vinovat de nerespectarea disciplinei interne și dacă această nerespectare este de natura să conducă la excluderea sa din partid.
Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea reține că funcția definitorie a instanțelor judecătorești este aceea de a veghea la respectarea legii, termenul "lege" fiind înțeles în sens larg, nu doar ca actul emis de Parlament cu acest titlu, ci ca orice act cu caracter normativ, care are, așadar, un conținut juridic
(ordonanțele emise de Guvern în baza delegării legislative, hotărârile date de acesta în aplicarea legii, ordinele și instrucțiunile miniștrilor, precum și orice alt act administrativ cu caracter normativ emis de un organ al statului, autorități administrative centrale sau locale). Or, normele cuprinse în statutele partidelor politice nu au natură juridică, în sensul arătat, ci reprezintă reguli de conduită internă a căror respectare este necesară pentru buna funcționare a partidului ca structură asociativă.
Acesta este motivul pentru care instanțele judecătorești nu au competenta de a cenzura hotărârile organelor de așa-numită "jurisdicție internă" a partidelor, hotărâri care au caracter de acte politice, emise în baza unor norme proprii statutelor acestora. partidele pot sta în justiție, dar ca entități de sine stătătoare, ca părți în diferite procese. Pe parcursul funcționării partidele politice se bucură de autonomie, acordată de lege tocmai în scopul atingerii rolului constituțional pe care acestea-trebuie să îl îndeplinească. De aceea, instanțele nu pot analiza problema relației dintre partide si membrii lor. care este guvernată de reguli statutare valabile exclusiv în interiorul partidului ca structură asociativă, fiind exterioare ansamblului normativ național.
Electoratul acordă votul său unei persoane, pentru a îndeplini o funcție publică la nivelul administrației locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia face parte la momentul alegerii și pe care această persoană urmează să îl promoveze pe perioada mandatului său de consilier local sau județean. De vreme ce alesul focal nu mai este membru al partidului pe listele căruia a fost ales, înseamnă că nu mai întrunește condițiile de reprezentativitate și legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat. Prin urmare, nu se mai justifică menținerea acestuia în funcția publică. Altfel spus, pierderea calității de membru al unui partid politic pe a cărui listă a candidat și a fost ales de corpul electoral are drept consecință și pierderea calității de consilier local sau consilier județean.
Ca atare, "cetățenii, prin votul lor, exprimă opțiuni între diversele programe politice ale partidelor care participă la scrutinul electoral și mai puțin cu privire la candidați, în considerarea calităților și a meritelor acestora, sau a unor promisiuni pentru, care nu au rezerve să le facă în perioada campaniilor
electorale". Așadar, votul alegătorului exprimă opțiunea pentru programul unui partid și nu pentru un anumit candidat. Totodată, Curtea a observat că a accepta ca un consilier local, care în timpul exercitării mandatului părăsește partidul pe a cărui listă a candidat șl a fost ales, să își păstreze pe mai departe statutul de ales local ar însemna să se modifice configurația politică a consiliului local, configurație stabilită tocmai ca urmare a votului exprimat de cetățeni.
În plus față de cele deja reținute prin deciziile menționate, Curtea observă că încetarea de drept a mandatului de consilier local sau județean are loc odată cu pierderea calității de membru al partidului pe listele căruia a fost ales, indiferent de motivul care a condus la pierderea acestei calități, respectiv demisie sau excludere. Textul de lege criticat nu distinge între aceste două ipoteze, întrucât ambele au ca rezultat, așa cum a arătat deja Curtea Constituționala în jurisprudența sa, pierderea legitimității și reprezentativității conferite alesului local de însăși calitatea sa de membru al partidului a cărui platformă electorală s-a angajat, față de, comunitatea care i-a acordat voturile sale, să o promoveze din poziția sa de ales local.
În situația în care, în urma pierderii calității de membru al partidului, s-ar păstra mandatul de ales local, compoziția politică a consiliului local ar fi modificată prin voința reprezentanților aleși, ceea ce nu este permis. Pierderea calității de membru de partid a consilierului local sau județean. indiferent de cauză. atrage revocarea mandatului acestuia înainte de expirarea de drept. păstrarea calității de consilier local sau județean în ipoteza în care acesta nu mai aparține partidului pe lista căruia a fost inițial ales ar echivala cu convertirea respectivului mandat într-un mandat de independent sau aparținând, eventual, altui partid politic în care consilierul s-a înscris ulterior. or, în condițiile actualului sistem electoral ce prevede scrutinul de listă pentru alegerea consilierilor locali șl județeni, această ipoteză nu poate fi acceptată, deoarece mandatul în exercițiu, astfel continuat, nu mai corespunde voinței inițiale a electoratului, care a acordat votul său unui candidat în considerarea partidului pe care, la acel moment, îl reprezenta. .
De asemenea, încetarea de drept a calității de consilier local sau de consilier județean, în asemenea situații, are ca urmare ocuparea mandatului de către cel declarat supleant pe lista acelui partid."
Date fiind prevederile legale de mai sus și, respectiv, Decizia Curții Constituționale nr.1461/_, după ce ni s-a comunicat că a încetat de drept calitatea de consilier local al intimatului, împreună cu Secretarul comunei B. - d-na Borz M., am întocmit Referatul constatator privind încetarea înainte de termen a mandatului de consilier local al intimatului Cerghezan V. și al numitului Szilagyi Zoltan, referat înregistrat sub nr.1875/_ . în baza Referatului respectiv, am propus C. ui Local, conform prevederii legale de mai sus, să ia act de situația apărută, să declare vacant locul intimatului și respectiv să fie validați ca și consilieri locali, cei doi membri de partid propuși de UNPR prin adresa de mai sus. Față de încetarea de drept a calității de consilier local, în cazul pierderii calității de membru de partid, constatarea acestei situații printr-o hotărâre de consiliu local este o simplă formalitate, neimplicând exprimarea opiniei consilierilor prin vot.
Cât privește cei doi membri ai UNPR a căror validare în calitate de consilieri locali a fost solicitată de către formațiunea politică în cauză, respectiv numiții Peter Robert și Szanto Istvan, se poate observa cu ușurință că aceștia erau următorii la rând pe Lista de candidați pentru alegerile locale din data de_, după ce sunt sunt eliminați de pe listă membrii de partid menționați în adresa nr.1835/_ . Din nou, reiterăm faptul că și desemnarea de către partid a următorilor membri pentru a fi validați în funcția de consilier local, în locul celor
care au părăsit formațiunea politică, este atributul exclusiv al partidului în cauză, consiliul local și, respectiv, instanța de judecată neavând dreptul de a aprecia justețea demersului politic.
Ceea ce trebuie reținut este faptul că celor doi consilieri locali le-a încetat de drept mandatul de consilieri locali în momentul în care au pierdut calitatea de membri de partid. C. Local B. nefăcând altceva decât să ia act, să constate o situație deja produsă, sens în care s-a adoptat H.C.L. B. nr.23/_
. Urmare a atacării în instanță a HX.L. B. nr.23/_, Tribunalul Sălaj i-a repus pe cei doi în funcție, ignorând în acest fel voința partidului pe care aceștia îl reprezentau în cadrul C. ui Local.
Prin adresa nr.2323/_ am adus ia cunoștința Uniunii Naționale pentru Progresul României - Organizația Județeană Sălaj, (formațiune politică care nu a fost parte în litigiile ce au făcut obiectul dosarelor nr._ și nr._
) soluțiile pronunțate în cele două dosare, solicitând totodată să ni se comunice dacă la acel moment numiții Cerghezan V. și Szilagyi Zoltan dețineau calitatea de membri ai organizației UNPR Sălaj.
Prin adresa răspuns nr.2360/_, organizația UNPR Sălaj ne-a comunicat că își menține poziția și solicitarea formulate prin adresa nr.18/_ (înregistrată la C. Local B. sub nr.1835/_ ), că cei doi nu mai dețin calitatea de membri ai formațiunii politice și ca atare, nu mai întrunesc condițiile de reprezentativitate și legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat. Totodată se subliniază faptul că organizația politică nu este de acord ca cei doi consilieri locali Peter Robert și Szanto Ist van, validați ca urmare a voinței partidului, să fie înlocuiți de numiții Cerghezan V. și Szilagyi Zoltan, doi simpli cetățeni ce nu mai au calitatea de membri de partid. Aceeași solicitare a fost reiterată ulterior prin adresa înregistrată la C. Local B. sub nr.2743/_ .
Subliniază, prin prezenta, obligația pe care P. C. B. o are, prin lege, de a se conforma deciziei Uniunii Naționale pentru Progresul României - Organizația Județeană Sălaj exprimată prin cererea nr. 1835/_ și reiterată prin adresa nr. 2360/_ șl nr.2743/_, respectiv de a propune consiliului local adoptarea unei hotărâri prin care să se ia act de situația apărută.
Având în vedere solicitările venite din partea formațiunii politice de mai sus șl, respectiv, prevederile art.12 din legea nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali, am procedat de cuviință punând pe ordinea de zi la ședințele ordinare proiectul de hotărâre prin care să se ia act de situația apărută, respectiv încetarea de drept, înainte pe termen, a mandatelor celor doi consilieri locali. Deoarece Cconsiliul Local a refuzat să se întrunească în ședințe ordinare, deși au fost convocate 4 astfel de ședințe în lunile septembrie, octombrie șl noiembrie 2012, a depus în scris solicitarea nr. 3518/_, având în vedere prevederile art.12 din Legea nr.393/2004.
Urmare a înregistrării cererii de mai sus adresată consiliului local, aceasta a fost analizată de către comisia pentru muncă si protecție socială. juridică si de disciplină. Protecția mediului si turism din cadrul consiliului local, sens în care sa si întocmit raportul nr.151/_ prin care comisia constată că propunerea de a se lua act de încetarea de drept. înainte de termen, a mandatelor celor doi consilieri locali, este legală. si avizează favorabil proiectul de hotărâre. cu ocazia ședinței ordinare a C. ui Local B., nu au fost prezenți decât 5 din cei 11 consilieri locali, fapt pentru care, nefiind întrunită majoritatea de jumătate plus unu stabilită de art.40 alin. l din Legea nr.215/2001, s-a suspendat ședința.
Văzând refuzul categoric al consilierilor locali de a se întruni în ședințe ordinare, tocmai pentru a evita discutarea situației privind cei doi consilieri locali. Cu ocazia ședinței de consiliu local extraordinare din data de_, le-a adus la
cunoștință solicitarea de mai sus dar aceștia au votat împotriva discutării cererii. practic. C. local B. refuză să analizeze solicitările venite din partea UNPR SĂLAJ și implicit și proiectul de hotărâre inițiat de recurent, motiv pentru care s- a si ajuns la promovarea prezentei acțiuni.
Dacă cei doi consilieri locali s-au simțit nedreptățiți de modul în care au fost excluși din partid, trebuiau să se adreseze forurilor interne ale partidului cu o contestație/plângere, lucru pe care nu l-au făcut. potrivit art.16 alin.3 din legea partidelor politice nr.14/2003: "dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului respectiv. potrivit statutului partidului."
Motivul pentru care Instituția Prefectului județului Sălaj a apreciat ca fiind nelegală H.C.L. B. nr.23/2012 a fost legat de cvorumul necesar pentru adoptarea hotărârii în condițiile în care C. Local avea cu 2 membri mai puțin
la acel moment, și nu viza aspectele legate de fondul hotărârii.
În drept a invocat art.20 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, art.3041Cod proc. civ., Legea nr.14/2003, Legea nr.215/2001, O.G. nr.35/2002, Legea nr.393/2004.
Prin întâmpinarea înregistrată CONSILUIUL LOCAL AL C. B.
a solicitat respingerea recursului inițiat de P. C. B., ca nefondat apreciind că soluția dată de Tribunalul Sălaj este temeinică și legală; cu obligarea la restituirea cheltuielilor de judecată, ocazionate de acest proces.
În motivare susține că în fapt; se cere ca instanța să oblige C. local al comunei B. să adopte o hotărâre prin care să ia acte de încetarea de drept a mandatelor de consilieri locali Cerghezan V. și Szilagyi Zoltan ca urmare a pierderii calității de membri ai organizației de partid U.N.P.R. Sălaj, iar ca urmare a acestui fapt să declare cele două posturi de consilieri vacante.
În acțiunea dedusă judecății are același scop să constare existenta sau inexistența statutului de consilieri locali, privind pc numiții; Szilațyi Zoltan si Cergbezan V. » pentru care Tribunalul Sălaj s-a pronunțat prin sentințele civile nr.4224 în dosarul nr._, respectiv 4225 în dosarul nr._ .
Este adevărat că potrivit art. 9 alin, 2 lit. hldin Legea 393/2004 pierderea calității de membru al partidului politic pe a cărei listă a fost ales duce la încetarea calității de consilier local, însă ceea ce interesează pentru o justă soluționare a cauzei sunt situațiile și condițiile prevăzute de lege în care are loc pierederea calității de consilier local
Din acest motiv trebuie avut în vedere că dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic trebuie să aibă loc potrivit» statutului partidului (art. 16 alin j din Legea partidelor politice nr. 14/2003).
Câtă vreme pierderea calității de membru al unui partid politic a avut toc în condițiile statutare ale partidului, consiliul local era într-adevăr obligat să ia act despre acea împrejurare, printr-o hotărâre, să constate încetarea de drept a mandatului de consilier și să declare vacant locul acelui consilier conform art 12 alin. 1 din Legea 393/2004.
Reclamantul recurent pretinde eronat că această procedură este o pură formalitate ignorând dispozițiile art. 12 alin. 2 din Legea 393/2003 privind statutul aleșilor locali potrivit căruia "hotărârea va avea la bază, în toate cazurile, un referat constatator semnat de primar și de secretarul comunei sau orașului, respectiv de președintele consiliului județean și de secretarul general al județului. Referatul va fi însoțit de acte justificative . Ca urmare, instanța de fond " nu a adăugat la lege,f așa cu pretinde recurentul deoarece legiuitorul le-a prevăzut expres.
La opinia acestuia tocmai pentru a se evita asemenea abuzuri.
Este evident că. aceste acte justificative trebuie să facă dovada că pierderea calității de membru al unui partid politic, a avut loc potrivit statutului partidului, iar în cauza decimă judecății . astfel de acte nu există. Ori, cel care trebuia să facă dovada existenței acelor acte justificative era formațiunea politica care constată încetarea calității de membru al acelui partid la momentul înaintării adresei și nu să dispună instanței de judecată cum se susține în motivele de recurs.
În motivarea recursului se arată că la data de_ s-a înregistrat la consiliul local al comunei B. sub nr. 1835, adresa organizației județene Sălaj a UNPR prin care s-a adus la cunoștință secretarului comunei B., că mai multe persoane, foști candidați pe listele de consilieri locali ai comunei B., printre care și numiții Ceghezan V. și Szilagyi Zoltan și-au pierdut calitatea de membri ai organizației UNPR Sălaj.
Toate adresele trimise de către UNPR Sălaj sunt semnate de către Balint L.
I., însă nici o adresă nu precizează în ce modalitate cei doi și-au pierdut acesta calitate (demisie, excludere) și nu sunt însoțite de acte justificative, ca armare, nu respectă prevederile legale.
Prima adresa nr. 18/_, se referă la persoanele care și-au pierdut calitatea de membru al organizației UNPR, iar adresele nr. 31/_ și 32/_ anunță că ,îsi mențin poziția și solicitarea formulate prin adresa nr.18/_ . deși în urma acestei adrese s-a luat hotărârea nr. 23 din_ 2. hotărâre anulată de Tribunalul Sălaj.
Motivul pentru care aceste persoane, inclusiv cei doi consilieri localii și-au pierdut calitatea de membrii ai formațiunii politice, nu le este adus la cunoștință, în opinia reclamantului, "nici nu are vreo relevanță " în prezenta cauză, ignorând prevederile art. 15, alin. l și 3 din Legea 14/2003, care prevăd că: alin. 1. Pentru soluționarea diferendelor dintre membri unui partid politic sau dintre aceștia și conducerile organizațiilor partidului, se constituie comisii de arbitraj la nivelul partidului și al organizațiilor sale teritoriale;
- alin, 3. Comisia de arbitraj este organizată și funcționează conform unui regulament aprobat de organul statutar, care trebuie sa asigure părților dreptul la opinie și dreptul de a se apăra, precum si proceduri echitabile de decizie, ceea ce nu s-a realizat . decizia fiind luată personal de către președintele UNPR Sălaj în persoana lui Balint L. I. .
Nici unul dintre consilieri nu a fost chemat să i se spună motivele și nici ce prevederi ale partidului a încălcat, ori conform prerogativelor legale arătate mai sus aceștia trebuiau să fie convocați la comisia de arbitraj pentru a-și exprima dreptul la opinie și dreptul la apărare, drepturi garantate prin însăși constituția țării.
Domnule președinte, în condițiile în care consiliul local al comunei B., inclusiv Prefectul județului Sălaj, cunoaște intențiile primarului comunei B. care a încercat, prin toate modalitățile să aibă un consiliu favorabil intereselor sale, pentru a putea numi un alt viceprimar agreat de el șii având pronunțate sentințe civile prin care Tribunalul Sălaj dispune reluarea activității de consilieri locali a celor doi nominalizați, este firesc să nu mai discute în ședințele consiliului, situația acestora. De altfel și Instituția Prefectului Județului Sălaj, sesizată de C. locali al comunei B. și-a exprimat poziția față de ilegalitatea mai multor hotărâri inclusiv hotărârea nr. 23/_ prin care primarul a încercat să forțeze schimbarea structurii consiliului.
Mai mult, văzând că nici instanța nu îi dă câștig ele cauză în încercările sale, primarul a depus o plângere penală pe numele celor doi consilieri Cerghezan
V. și Szilagyi Zoltan pentru: "uzurpare de calități oficiale", deoarece cei doi au participat la ședințele de consiliu și au votat mai multor hotărâri locale, însă prin
rezoluția din data de_ din dosarul nr. 362/P/2013 Parchetul de pe lângă Judecătoria Jibou dispune neînceperea urmăririi penale față de cei doi, nefiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.
Mai arată că funcția definitorie a instanțelor judecătorești este aceea de a veghea la respectarea legii în întregul ei, neacceptând ca aplicarea acesteia să se facă doar a ceea ce convine unora sau altora dintre combatanți, ceea ce cu certitudine a procedat și instanța de fond din acesta cauză.
Ca urmare acelor arătate solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond, pe care o consideră temeinică și legală, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Recursul urmează a fi respins dar pentru alte considerente decât cele reținute de instanța de fond.
Curtea are în vedere efectele Deciziei nr. IV din 23 iunie 2003 a fostei Curții Supreme de Justiție, actuala Înalta Curte de Casație și Justiție, pronunțată în recurs în interesul legii și prin care s-a dezlegat în mod unitar o problemă de drept relativă la calitatea procesuală activă a primarului atunci când atacă în fața instanței de contencios administrativ hotărârile consiliului local.
Deși această decizie a fost pronunțată sub imperiul Legii nr. 29/1990 a contenciosului administrativ ea își păstrează actualitatea și sub imperiul Legii nr. 554/2004 și devine astfel obligatoriu de valorificat și în prezenta speță.
Curtea reține că instanța supremă, în secții unite, a decis că: În aplicarea dispozițiilor art. 68 alin. (1) lit. b), cu referire la art. 27 alin. (1), art. 46 și la art. 71 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, stabilește că primarul nu are calitatea de a ataca, în fața instanței de contencios administrativ, hotărârile adoptate de consiliul local.
Pentru a statua astfel, jurisdicția supremă a reținut în esență că primarul nu are calitatea de a exercita o cale de atac directa împotriva hotărârilor consiliului local pe care le apreciază ca fiind ilegale, singura sa posibilitate de a interveni pentru anularea sau remedierea acestor hotărâri fiind sesizarea pe care o poate adresa prefectului în temeiul art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001.
Așa fiind, atribuția de a ataca hotărârile adoptate de consiliul local revine, asa cum se prevede expres prin art. 27 alin. (1) și art. 135 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, numai prefectului, iar primarul are doar posibilitatea, reglementată prin art. 68 alin. (1) lit. b) din aceeași lege, de a-l sesiza pe prefect, în termen de 3 zile de la adoptarea hotărârii consiliului local, în cazul în care apreciază ca aceasta este ilegală.
Față de aceste considerații Curtea reține că și în ceea ce privește acțiunea în contencios administrativ a primarului care urmărește sancționarea refuzului consiliului local de a decide la propunerea sa are aceeași soluție.
Și este așa, deoarece dacă, prin premisă conduita ilicită pe care o adoptă deliberativul local într-o hotărâre nu poate face obiectul unei acțiunii în contencios administrativ la cerere primarului atunci și conduita afirmativ ilicită a aceluiași deliberativ în ceea ce privește refuzul de adopta o hotărâre urmează aceeași rațiune și deci aceeași soluție, conform adagiului ubi eadem est ratio ibi eadem solutio esse debet.
Așa fiind, Curtea reține că primarul nu are calitatea de a ataca cu acțiune în contencios administrativ refuzul de a emite un act administrativ de către consiliul local ci, așa cum a decis instanța supremă, singura sa posibilitate de a interveni pentru remedierea acestei situații fiind sesizarea pe care o poate adresa
prefectului în temeiul art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001.
Față de toate conisderentele de fapt și de drept care înlocuiesc sentința primei instanțe aceasta se privește legală și temeinciă, sens în care în temeiul art.
20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 se va respinge recursul cu consecința menținerii sentinței atacate.
În temeiul art. 274 Curtea urmează a obliga pe recurent să plătească suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu avocațial (f.30).
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de pârâtul P. C. B. împotriva sentinței civile nr. 2935 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Sălaj, pe care o menține în întregime.
Obligă recurentul să plătească intimatului C. LOCAL AL C. B. suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 31 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, R. -R. D. | JUDECĂTOR, L. U. | JUDECĂTOR, S. AL H. |
GREFIER, M. T. |
Red.L.U./Dact.S.M 2 ex./_
Jud.fond. M. S.
