Decizia civilă nr. 11295/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 11295/2013
Ședința publică de la 22 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. -I. I.
Judecător S. Al H. Judecător M. B. Grefier N. T.
S-a luat spre examinare judecarea contestației în anulare formulată de către contestatorul F. A. împotriva deciziei civile nr. 2900 din_ pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatele A. F. P. A C. N., A. F. PENTRU
M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite RESTITUIRE TAXĂ AUTO.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat Magyar Sandor în reprezentarea intereselor contestatorului cu delegație depusă la dosar la fila 11, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită. Contestația în anulare nu este legal timbrată.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prezenta cauză se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, contestatorul nu a depus dovada achitării taxei de timbru.
Reprezentantul contestatorului depune la dosar delegația de reprezentare precum și dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Curtea constată îndeplinită obligația achitării taxei judiciare de timbru astfel că, procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea contestației.
Reprezentantul contestatorului solicită instanței admiterea contestației în anulare, anularea deciziei și admiterea acțiunii reclamantului, învederând instanței faptul că A. F. P. N. fiind emitentul actului contestat, reiterând motivele invocate în scris în contestația depusă la dosar, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată pentru fond, în judecarea contestației nu solicită cheltuieli.
C U R T E A
Prin contestația în anulare înregistrată în data de _, contestatarul
F. A. în contradictoriu cu intimatele Direcția Generală a F. P. Sălaj, A. F. P. a comunei N. și A. F. pentru M.
, a solicitat admiterea contestației în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 2900/0_ a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosar nr. _
, pe care o consideră netemeinică și nelegală.
În motivarea contestației s-a arătat că instanța de fond în mod eronat a respins acțiunea reclamantului invocând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, soluție menținută și de Curtea de Apel Cluj.
Decizia de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule este emisă și calculată de către A. F. P. N., deci are calitate procesuală, fiind organ emitent de decizie de calcul însă taxa se plătește la trezorerie, neputându-se chema în judecată A. F. P. Șimleu Silvaniei întrucât nu este organul emitent.
Contestatorul a invocat Decizia nr. 24 în interesul legii din dosar nr. 9/2011 a Înaltei Curți de C. și Justiție care stabilește o practică unitară în toate instanțele din țară în sensul admiterii acțiunilor de restituirea taxelor de poluare chiar dacă reclamanții nu au depus contestație la decizia de calcul a finanțelor.
Analizând contestația în anulare formulată, Curtea apreciază următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3682 din_, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. P. N. și s-a respins în consecință acțiunea formulată de reclamantul F. A. -J., pentru obligarea pârâtei la restituirea sumei de 3419 lei achitată cu titlu de taxă de poluare, cu dobândă legală.
A fost respinsă cererea de chemare în garanție a Administrației F. Pentru M., formulată de pârâtă.
A fost respinsă cererea reclamantului pentru obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Din oficiu, instanța a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. P. a C. N. .
Soluționând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. P. a C. N., conform art.137 alin.1 Cod procedură civilă, instanța a reținut următoarele.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între reclamant și cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală activă), precum și între pârât și cel obligat în același raport juridic (calitate procesuală pasivă).
Întrucât reclamantul este acel care declanșează procedura juridică, lui îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală cât și calitatea procesuală a pârâtului. Această obligație își are temeiul în art.112 Cod procedură civilă și se coroborează cu art.1169 Cod civil.
În speță, reclamantul a achitat suma de 3419 lei, cu titlul de taxa de poluare, la Trezoreria din cadrul Administrației F. P. a Orașului Șimleu-Silvaniei, conform chitanței seria TS6 nr. 1782470/_ .
Prin urmare, reclamantul nu a dovedit existența raportului juridic care să oblige pârâta A. F. P. a C. N., la restituirea sumei de 3419 lei, achitată cu titlu de taxă de poluare.
Pentru aceste motive de fapt și de drept, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. P. a C. N.
și a respins în consecință acțiunea formulată de reclamantul F. A. -J. pentru obligarea pârâtei la restituirea sumei de 3419 lei achitată cu titlu de taxă de poluare, cu dobânda legală.
Intrucât pârâta A. F. P. a C. N. nu a căzut în pretențiuni, cererea sa de chemare în garanție a Administrației F. pentru
M. - M. M. lui a fost respinsă.
Întrucât nu s-a dovedit culpa procesuală a pârâtei, văzând dispozițiile art.274 Cod procedură civila, s-a respins cererea reclamantului pentru obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul F. A. -J., solicitând modificarea sentinței civile atacate, cu admiterea acțiunii așa cum a fost formulată la instanța de fond.
În motivare recurentul a arătat că prima instanță în mod eronat a respins acțiunea, admițând excepția A. F. P. N. invocând calitatea procesuală pasivă a pârâtului.
Prin decizia civilă nr. 2900/0_ a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosar nr._, s-a respins recursul declarat de reclamantul F. A.
-J. împotriva sentinței civile nr. 3682 din_, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._, care a fost menținută în întregime.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea a reținut următoarele:
Principala problemă drept și care face și obiectul criticii deduse de recurent este aceea a stabili care este cadrul procesual în cadrul litigiului ce are ca obiect restituirea taxei pe poluare plătită de contribuabil conform OUG nr. 50/2008.
Conform art. 5 alin. 1 din OUG nr. 50/2008 taxa pe poluare se calculează de autoritatea fiscală competentă și conform al. 4 această taxă se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile Trezoreriei Statului pe numele Administrației F. pentru M. .
Obiectul acțiunii de contencios fiscal dedusă judecății este constituit din cererea de restituire a taxei plătită cu chitanța seria TS6 nr. 1782470 din_, dobândă legală și cheltuieli de judecată.
Chitanța în temeiul căreia se solicită restituirea sumei este emisă de Trezoreria Statutului prin structura sa teritorială Trezoreria Șimleu Silvaniei (f. 18 dos. fond).
Raportat la obiectul acțiunii introductive și la Decizia nr. 24/2011 a ÎCCJ pronunțată de completul prevăzut de lege pentru recursul în interesul legii, în mod corect instanța de fond a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale a pârâtului A. F. P. a comunei N. .
Și este așa, deoarece această din urmă unitate fiscală doar a stabilit taxa pe poluare prin Decizia de calcul nr. 3264/_ (f. 17 dos fond), act administrativ care nu a fost contestat în cauză.
Împrejurarea că în temeiul acestui act contribuabilul a efectuat plata în temeiul art. 5 alin. 4 din OUG nr. 50/2008 nu conferă acesteia, în cadrul cererii de restituire, calitate procesuală pasivă, căci eventuala restituire a sumei încasată nelegal nu urma să fie efectuată de această unitate fiscală.
Așa fiind, raportul juridic de drept fiscal pentru restituirea sumei achitate cu titlu de taxă pe poluare în temeiul chitanței mai sus arătate este legat cu A. F. P. a orașului Șimleu Silvaniei din care face parte unitatea de trezorerie a statului care a încasat taxa.
Așa fiind, Curtea a reținut că sentința este legală și temeinică, nu este dat motivul de recurs arătat de recurent, sens în care în temeiul celor ce precedă, coroborat cu art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 coroborat și cu
art. 304 pct. 9 și art. 3041 și art. 312 C.pr.civ. de la 1865 rap. la art. 3 alin.
1 din Legea nr. 76/2012, s-a respins recursul ca nefondat cu consecința menținerii în tot a sentinței atacate.
Plecând de la aceste premise, Curtea constată că prezenta cerere este neîntemeiată, nefiind prezent niciunul dintre motivele expres prevăzute de lege.
Din analiza cererii, Curtea reține că, în fapt, contestatorul înțelege să invoce prev. art. 318 teza I C.pr.civ., susținându-se că dezlegarea pricinii este rezultatul unei greșeli materiale, în contextul în care, entitatea care a emis decizia de calcul a taxei este AFP N. .
În doctrină s-a arătat că, contestația în anulare specială întemeiată pe existența unei greșeli materiale poate fi promovată cu succes doar în ipoteza în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: să fie invocate greșeli materiale cu caracter procedural, cum ar fi: respingerea unui recurs ca tardiv, deși din plicul atașat rezultă că cerere a fost depusă la poștă înăuntrul termenului defipt de lege, respectiv este esențial ca pentru verificarea acestor greșeli să nu fie necesară o reexaminare a fondului sau reaprecierea probelor.
De asemenea, greșeala trebuie să fie săvârșită de instanța de recurs, ea trebuind să fie evidentă, în legătură cu aspectele formale ale judecății, ea trebuind să fie rezultatul omiterii sau confundării unor elemente sau date materiale importante, în acest sens fiind subliniată împrejurarea că cererea nu poate fi primită atunci când se invocă stabilirea eronată a situației de fapt, în urma aprecierii probelor sau a interpretării faptelor, întrucât acestea echivalează cu o greșeală de judecată.
S-a mai subliniat faptul că greșeala materială nu trebuie să fie rezultatul interpretării unui text de lege, ea fiind necesar a fi esențială, ceea ce înseamnă că în lipsa ei, soluția ar fi fost alta.
Analizând aceste aspecte prin prisma motivelor invocate și a statuărilor instanței de recurs, Curtea apreciază că modul în care a fost tranșat cadrul procesual, din perspectiva stării de fapt corect reținute de către instanța de recurs, nu poate fi calificată ca fiind o greșeală materială, în sensul art. 318 teza I C.pr.civ., întrucât, pe de o parte nu este vorba despre o eroare materială cu caracter procedural care să nu presupună reaprecierea probelor.
Textul legal are in vedere greseli materiale cu caracter procedural pentru care nu este necesara o reexaminare a fondului. Prin prezenta contestatie însă se invoca o așa-zisă greșeală de judecată, care, conform susținerilor contestatorului, este urmarea greșitei aprecieri a probelor sau a interpretarii faptelor.
În plus, Curtea reține și că potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe, garantat de art. 6 par. 1 din Convenție, trebuie să se interpreteze în lumina preambulului Convenției, care enunță supremația dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante (cauza Blidaru c. României). Unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca soluția dată de către instanțe în mod definitiv oricărui litigiu să nu mai fie pusă în discuție (Brumărescu c. României, par. 61). Conform acestui principiu, niciuna dintre părți nu este abilitată să solicite reexaminarea unei hotărâri definitive și executorii cu unicul scop de a obține o reanalizare a cauzei și o nouă hotărâre în privința sa. Reexaminarea nu trebuie să devină un apel/recurs deghizat, contestatorului nefiindu-i permis să repună în
discuție chestiuni cu privire la care există putere de lucru judecat, pe calea unui recurs la recurs.
Aceste considerente sunt cu atât mai valabile în cauză cu cât în prezenta cerere contestatorul nu face altceva decât să reitereze apărările din recurs, din această perspectiv, în cauză nefiind îndeplinite nici cerințele impuse de textul art. 318 teza a II-a C.pr.civ.
Avand in vedere aceste aspecte, prezenta cerere va fi respinsă, luându-se act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare declarată de F. A. împotriva deciziei civile nr. 2900/0_, pronunțată în dosar nr._ a Curții de Apel Cluj, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din _ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||
M. -I. I. S. | AL H. | M. | B. | N. T. |
Red.MB/dact.MS 2 ex./_
