Decizia civilă nr. 113/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 113/2013
Ședința publică de la 08 Ianuarie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE M. S.
Judecător C. P.
Judecător G. -A. N. Grefier A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de către pârâta A. F.
P. T. împotriva sentinței civile nr. 5259/_ , pronunțată în dosarul nr. _ al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu reclamantul D. I. privind și pe chemata în garanție A. F. pentru M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că modificarea compunerii completului de judecată desemnat să participe la judecarea cauzei este determinată de absența justificată a doamnei judecător A. M.
C. .
Prezentul dosar a fost repartizat aleatoriu completului de judecată denumit 1RTxA, din a cărui compunere, în data de 08 ianuarie 2013, ar fi făcut parte următorii judecători: A. M. C., M. S., C. P. .
Față de lipsa justificată a doamnei judecător A. M. C. completul de judecată va fi reîntregit prin includerea următorului judecător aflat pe lista de permanență aprobată de Colegiu de conducere al Curții de Apel Cluj pentru cauzele care au ca materie contenciosul administrativ și obiect anulare act de control taxe și impozite, cu obiectele secundare: restituire taxă de primă înmatriculare, restituire taxă de poluare și obligarea la înmatricularea autovehiculelor fără plata taxei de poluare), respectiv a domnului judecător G. A. N. .
Prin Hotărârea Colegiului de conducere al Curții de Apel Cluj nr. 57/2012, dosarele repartizate completelor RTXA nr. 1 și RTXA nr. 2 au fost preluate de către completele denumite: 1RTXA, 2 RTXA, 3 RTXA, 4 RTXA, 5 RTXA și 6 RTXA, potrivit planificării anexate la hotărâre.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 5259/_ , pronunțată în dosarul nr. _ al Tribunalului Cluj a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul D. I., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a Municipiului T. .
A fost obligată pârâta să restituie reclamantului suma de 3880 lei, reprezentând taxa de poluare, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei -_ și până la data restituirii efective.
A fost admisă cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru M. .
A fost obligată chemata în garanție A. F. pentru M. să plătească pârâtei suma de 3880 lei, reprezentând taxa de poluare, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la data restituirii efective.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 1039,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele: Reclamantul a achiziționat un autoturism marca Ford Mondeo Turnier,
cu nr.de identificare WFOWXXGBBW4C82956, anterior înmatriculat într-un stat membru UE, iar pentru înmatricularea in România a achitat, în temeiul OUG nr.50/2008, o taxă de poluare în cuantum de 3880 lei la AFP T., în data de_ .
Ulterior, reclamantul a solicitat restituirea acestei taxe, însă cererea sa a fost respinsă.
Pe fondul cauzei, instanța a constatat că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de_ .
Deși cauza T. privește incompatibilitatea cu art.110 TFUE a taxei de poluare percepute în temeiul OUG 50/2008 în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008, iar în speță s-a solicitat restituirea taxei de poluare achitate conform OUG 50/2008 în forma astfel cum a fost modificată prin OUG 218/2008, instanța constată că aceasta menționează expres scopul reglementării naționale - limitarea introducerii autovehiculelor de ocazie provenind din alte state membre, protejarea industriei auto naționale și a industriilor adiacente. Cu atât mai mult această formă a actului normativ național este deci incompatibilă cu același art.110 TFUE.
Având în vedere considerentele expuse, instanța a apreciat că, în speță, taxa de poluare a fost percepută cu încălcarea prevederilor art.110 din TFUE, motiv pentru care cererea reclamantului a fost admisă, pârâta fiind obligată să-i restituie reclamantului taxa de poluare achitată necuvenit, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la data restituirii efective.
In baza art. 274 C.pr.civ., tribunalul a obligat parata aflata in culpa procesuala sa plătească reclamantului suma de 1039,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu avocațial, taxă timbru și timbru judiciar.
Întrucât pârâta a căzut în pretenții, în temeiul art.60 și urm. Cod pr.civ., tribunalul a admis cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru M. și a obligat-o pe chemata în garanție să plătească pârâtei suma de 3880 lei reprezentând taxă de poluare, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la data restituirii efective.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs A. F. P. a municipiului T.
, solicitând admiterea recursului, modificarea sentintei, cu consecinta respingerii cererii privind cheltuielile de judecata in suma de 1039,3 lei.
În motivarea recursului recurenta arată că instanta de fond, in esenta, retine si motiveaza ca reclamantul a achizitionat un autovehicul care era inmatriculat anterior intr-un alt stat membru al Uniunii Europene si ca in vederea inmatricularii in Romania a autoturismului, a fost obligat sa achite suma de 9.731 lei cu titlu de taxa pe poluare.
Instanta de fond apreciaza ca intrucat, taxa pe poluare in discutie a fost perceputa sub incidenta OUG 50/2008, legalitatea refuzului de restituire si legalitatea dreptului pretins de reclamant trebuie examinat prin prisma prevederilor OUG nr. 50/2008 conform carora obligatia de plata a taxei intervine cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania.
O prima critica pe care o aduce sentintei atacate este legata de faptul ca, instanta de fond, a admis actiunea reclamantului in contradictoriu cu o persoana care nu are calitate procesuala pasiva, motivat de faptul că, reclamanta, nu contestă modul de calcul al taxei pe poluare iar, în conformitate cu art. 1 din O.U.G. nr. 50/2008, taxa pe poluare constituie venit la bugetul F. pentru M. și se gestionează de acesta.
In ceea ce priveste compatibilitatea taxei cu dreptul comunitar, a aratat ca dispozițiile tratatelor privind Uniunea Europeană nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor.
Pe de alta parte, apreciază ca este neiustificat de mare cuantumul onorariului avocatial acordat prin incheierea atacata prin prezentul recurs.Aceasta, atat raportat la cuantumul taxei pe poluare a carei restituire a fost solicitata, care este de 3880 lei, fata de un onorariu de 1039,3 lei, cat si raportat la munca efectiv prestata in cauza de avocat, cu atat mai mult cu cat exista deja o practica formata a instantelor in materia restituirii taxei de poluare.
Analizând recursul formulat, curtea reține următoarele:
Deși a adus mai multe critici sentinței recurate, pârâta a solicitat, în esență, admiterea recursului cu consecința reducerii cuantumului onorariului avocațial la care a fost obligată, astfel că instanța va analiza doar acest motiv de recurs.
Instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art.274 C.proc.civ., având în vedere criteriile enumerate în textul legal. Astfel, raportat la valoarea obiectului cauzei și la munca prestată de reprezentantul reclamantului, onorariul avocațial în cuantum de 1000 lei solicitat pe calea cheltuielilor de judecată pentru fondul cauzei nu se impune a fi redus, în acest sens fiind și jurisprudența constantă în materie a Curții de Apel Cluj. Restul cuantumului cheltuielilor de judecată solicitate reprezintă taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar, care nu pot fi micșorate, astfel cum impun dispozițiile art.274 alib.2 C.proc.civ.
Pe cale de consecință, Curtea constată că instanța de fond a făcut corect aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale incidente, iar recursul declarat este nefondat și, în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 și art.312 alin.1 C.proc.civ., urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de către pârâta A. F. P. T. împotriva sentinței civile nr. 5259/_ , pronunțată în dosarul nr. _ al Tribunalului Cluj, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din _ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||||
M. S. | C. | P. | G. | -A. | N. |
GREFIER
B.
Red. C.P. dac. GC 2 ex/_
Jud.primă instanță: A.M.B.
