Decizia civilă nr. 11791/2013. Anulare act control taxe şi impozite

Dosar nr. _

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE CIVILE Nr. 11791/2013

Ședința publică de la 06 Decembrie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE M. B.

Judecător M. -I. I. Judecător S. Al H. Grefier D. C.

Pe rol soluționarea recursului declarat de reclamantul R. M. C. împotriva sentinței civile nr. 2173 din data de_, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâta A. F. P. A M. C. -N., având ca obiect - anulare act de control taxe și impozite - taxă de poluare.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află la primul termen de judecată, recurs.

Recursul promovat este legal timbrat, cu taxă judiciară de timbru în valoare de 19,5 lei, conform dovezii aflată la fila 15 din dosar și timbru judiciar de 0,15 lei.

Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 din Legea nr.554/2004 și dispozițiile OUG 92/2003, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

Curtea, având în vedere actele existente la dosar precum și poziția procesuală exprimată de părți, reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 2173 din data de_, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr._, a fost respinsă cererea formulată de către reclamantul R. M. C. în contradictoriu cu pârâta A. F. P.

C. -N. . Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele

:

Reclamantul a achiziționat un autoturism care a mai fost anterior înmatriculat in stat membru al Uniunii Europene, iar pentru înmatricularea in România a achitat, în temeiul OUG nr.50/2008, o taxă de poluare în cuantum de 6542 lei la A. F. P. C. -N. .

Reclamantul a solicitat restituirea acestei taxe, însă cererea sa a fost respinsă.

Pentru a beneficia de restituirea taxei de poluare achitată conform susținerilor sale, reclamantul avea obligația justificării pretențiilor sale în baza art.129 Cod procedură civilă, depunând certificatul de proveniență UE al autoturismului deoarece doar pentru aceste mașini s-a constatat caracterul discriminatoriu al taxei și restrângerea libertății care a stat la baza constituirii comunității europene.

Cu toate acestea, nu s-a depus la dosar certificatul de proveniență UE, ci doar contractul de vânzare-cumpărare insuficient din acest punct de vedere, astfel, cererea de chemare în judecată va fi respinsă.

Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul R. M. C.

solicitând admiterea recursului, și modificarea sentinței civile nr. 2173 din data de_, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr._, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată,

În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 al.7, 8 și 9 sau 304 al. 1 din Codul de procedură civilă.

În motivare s-a arătat că taxa a fost încasata în baza unei legislații interne contrară normelor comunitare, astfel încât, în aplicarea principiului priorității dreptului comunitar, există obligația de restituire

În drept, își întemeiază cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 110 din Tratatul Uniunii Europene, art. 148 Constituția României, art. 117, 120

si 124 C.proc.fisc.

Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:

Conform adeverinței emise de Instituția Prefectului Județului C. vehiculul pentru a cărui înmatriculare reclamantul a achitat taxa de poluare provine din spațiul comunitar fiind înmatriculat pentru prima dată în Germania la_ ( fila 16 dos. fond)

Referitor la fond:

În prezent, compatibilitatea O.U.G. 50/2008 cu prevederile dreptului Uniunii, în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților Statul Român prin M. F. și Economiei, Direcția Generală a F. P. Sibiu, A. F. P. Sibiu, A. Fondului pentru Mediu și M. Mediului.

Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Și este așa, deoarece din parag. 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul Curții de referă la varianta inițială a OUG nr. 50/2008 aplicabilă în prezentul litigiu.

Curtea de Justiție a interpretat dreptul Uniunii, mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu

sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.

Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale Uniunii fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care CJUE o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.

Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 50/2008, varianta inițială, trebuie să se rețină că reglementarea națională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008.

Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).

Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția României și din Tratatul de aderare a României la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție (cauza Simmenthal).

Referitor la cererea de acordare a dobânzilor, este de principiu că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Codul de procedură fiscală în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.

Tot astfel, dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită ci și dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil. Numai astfel se poate concepe o justă reparație a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situație în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului.

Așa fiind, Curtea constată că se impune a soluționa cauza cu aplicarea normelor legale și a principiilor de reparație a prejudiciului încercat de contribuabil.

Nu se poate paraliza dreptul contribuabilului de a beneficia de reparația integrală a prejudiciului numai pe considerentul că acesta are doar dreptul să i se restituie suma plătită fără bază legală iar dobânda se poate acorda doar dacă administrația nu rezolvă cererea de restituire în termenul prevăzut de lege, dobândă care ar curge doar de la data refuzului de a dispune restituirea sumelor solicitate.

În consecință Curtea va admite recursul declarat de reclamant în sensul că se va admite cererea de chemare în judecată și obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 6542 lei, cu dobânda legală în materie civilă calculată

începând cu_ și până la data plății.

În temeiul art. 274 al. 1 C.pr.civ., instanța va obliga intimata să achite recurentului suma de 58,95 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite recursul declarat de reclamantul R. M. C. împotriva sentinței civile nr. 2173 din data de_, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr._, pe care o modifică în sensul că admite acțiunea și obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 6542 lei, cu dobânda legală în materie civilă calculată începând cu_ și până la data plății.

Obligă intimata să achite recurentului suma de 58,95 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 06 decembrie 2013.

PREȘEDINTE,

M. B.

JUDECĂTOR,

M. -I. I.

JUDECĂTOR,

S. AL H.

GREFIER,

D. C.

Red. S.Al.H./S.M.

2 ex./_

Jud.fond. O. -C. T.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 11791/2013. Anulare act control taxe şi impozite