Decizia civilă nr. 1793/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1793
Ședința publică din data de 13 februarie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: F. T. JUDECĂTOR: M. H. JUDECĂTOR: D. M.
GREFIER: D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta A. F. P.
T. împotriva sentinței civile nr. 7149 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu reclamanta F. R., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxei de timbru.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.7194 pronunțată la data de_ în dosar nr._ al Tribunalului Cluj a fost admisă actiunea formulata de reclamanta F. R., in contradictoriu cu parata AFP T. și obligată parata sa restituie reclamantei suma de 2524 lei achitata prin chitanta seria A nr . 0473846 eliberata la data de_, cu dobanda legala calculata la aceasta suma incepand cu data de_ si pana la achitarea efectiva; obligată pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 39,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele
1
similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie
înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de_ .
Deși cauza T. privește incompatibilitatea cu art.110 TFUE a taxei de poluare percepute în temeiul OUG 50/2008 în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008, iar în speță s-a solicitat restituirea taxei de poluare achitate în temeiul OUG 50/2008 în forma astfel cum a fost modificată prin OUG 7/2009, instanța constată că aceasta menționează expres scopul reglementării naționale - limitarea introducerii autovehiculelor de ocazie provenind din alte state membre, protejarea industriei auto naționale și a industriilor adiacente. Cu atât mai mult această formă a actului normativ național este deci incompatibilă cu același art.110 TFUE.
În acest sens s-a pronunțat CJUE în cauza Nisipeanu c. României din 7 iulie 2011, arătând că aceleași considerații (privind incompatibilitatea taxei cu art. 110 TFUE) se impun în ceea ce privește regimul de impozitare prevăzut de OUG 50/2008, astfel cum a fost modificată prin OUG 208/2008, OUG 218/2008, OUG 7/2009 și, respectiv, OUG 117/2009. S-a apreciat de către Curte că toate versiunile de modificare a OUG 50/2008 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr-o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o asemenea sarcină fiscală.
Împotriva soluției arătate a declarat recurs A. F. P. arătând că taxa se face venit la bugetul fonduri de mediu, că atribuțiile sale sunt limitate la a calcula și încasa taxa și nu se impunea obligarea la cheltuieli.
Analizând recursul declarat Curtea reține că este neîntemeiat.
Astfel susține recurenta că nu se impunea obligarea la cheltuieli. Susținerea nu poate fi primită de vreme ce culpa rezultă din aceea că recurenta a refuzat recunoasterea dreptului la restituirea taxei și la realizarea efectivă.
În plus actele depuse, chitanțe atestă efectuarea cheltuielilor. Prin urmare față de acte reținerile se vădesc nefondate.
Se susține însă de recurentă că cheltuielile sunt mari raportat la practica. Susținerea nu poate fi primită întrucât cheltuielile pot fi acordate ținând seama de obiect dar și de volumul de muncă prestat de apărător.
În condițiile în care a fost redactată acțiunea de către apărător, iar la termen acesta a asigurat asistența suma reprezentând onorariu nu este mare.
Așadar față de cele arătate constatând că nu sunt motive întemeiate în baza art.312 C.pr.civ. Curtea urmează a da o soluție de respingere a recursului declarat.
2
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta A. F. P. T. împotriva sentinței civile nr. 7149 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Cluj, pe care o menține în întregime
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||
F. T. | M. | H. | D. | M. |
GREFIER
D. C.
Red. F.T./SMD
2 ex/_
Jud.fond.R. Mornăilă
3
