Decizia civilă nr. 2825/2013. Contencios. Obligația de a face

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ NR.2825/2013

Ședința publică din data de 4 martie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: S. L. R. JUDECĂTORI: A. A. M.

C. I.

GREFIER: M. V. -G.

Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza civilă privind recursul declarat de recurentul- reclamant O. V., împotriva sentinței civile nr. 12237 din data de_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului

C., în contradictoriu cu intimata- pârâtă P. comunei I., având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților litigante.

Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 1 martie 2013 recurentul- reclamant O. V. a depus concluzii scrise.

Mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 25 februarie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr.12237 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive.

S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul

O. V., în contradictoriu cu pârâta P. comunei I., având ca obiect contencios administrativ, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

S-a respins ca nefondat capătul de cerere accesoriu privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, în ceea ce privește excepț ia

l ipse i c al ităț ii proces u ale pasive

a pârâtei P. comunei I., care se impune a fi analizată cu prioritate conform dispozițiilor art. 28 alin.1 din Legea nr.554/2004 raportat la art. 137 alin.1 din Codul de procedură civilă, instanța urmează a o admite pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, în sfera de competență a instanțelor de contencios administrativ intră cererile formulate de persoanele care se consideră vătămate într-un drept sau interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri adresate autorității publice. Astfel, calitatea procesuală activă revine persoanei lezate iar calitatea procesuală pasivă, autorității publice în drept să emită actul administrativ.

În speță, reclamantul a solicitat în principal obligarea pârâtei P. comunei I. la comunicarea răspunsului la cererile înregistrate sub nr. 485/_ și nr.688/_ .

Conform art. 23 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice, "Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești

și municipale, ca autorități deliberative, ș i pr imar ii,

ca autorități executive

";.

Doar aceste autorități publice au posibilitatea legală de a sta în instanță, în calitate de reclamant sau pârât.

De asemenea, art. 61 din lege prevede că primăria reprezintă o structură funcțională aflată în subordinea primarului pentru punerea în aplicare a activităților date în competența sa, fără personalitate juridică și, pe cale de consecință, fără legitimare procesuală.

Pentru acestea, tribunalul apreciază că P. comunei I. nu poate avea legitimare procesuală pasivă, sens în care s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtă.

Dată fiind modalitatea de soluționare a cererii, nu se poate reține culpa procesuală a pârâtei, astfel că, în temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, s-a respins ca nefondat capătul de cerere accesoriu privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Impotriva sentintei sus indicate a declarat in termen legal recurs reclamantul O. V. solicitind instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa admita cererea de recurs si sa modifice sentinta recurata in sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulata

.

In motivarea cererii de recurs arata ca in Legea 221/2009 se prevede ca poate formula plangere impotriva Primariei C. I. ceea ce a si facut in termen procedural pentru a intra in posesia bunurilor mobile mostenite de la parintii sai si care ii revin in temeiul legii reparatorii sus mentionate sia Legii 10/2001.Aceste drepturi trebuie sa ii fie acordate intrucit bunurile au apartinut parintilor sai si nu poate fi indus in eroare si deposedat pe nedrept de acestea .In speta sunt indeplinite cerintele Legii 221/2009 intrucit tatal sau O. E. a fost arestat si detinut politic de doua ori .Parata nici nu a raspuns solicitarilor sale si nici nu i-a restituit mobilele la care are dreptul sau echivalentul benesc al acestora in temeiul Legii 221/2009 si a Legii 10/2001 ,solicitind obligarea paratei sa indeplineasca aceste obligatii.

Analizind recursul declarat prin prisma motivelor invocate Curtea apreciaza ca acesta este nefondat pentru urmatoarele considerente :

In speta reclamantul a formulat actiunea doar in contradictoriu cu parata P. I. .

Prin aceasta actiune reclamantul urmarea în primul rind obligarea pârâtei P. comunei I. la comunicarea răspunsului la cererile înregistrate sub nr. 485/_ și nr.688/_ ,cereri ce vizau acordarea unor drepturi in temeiul Legii 221/2009 si a Legii 10/2001 referitoare la o serie de bunuri mobile indicate expres in cuprinsul acestor cereri si dupa primirea acestui raspuns restituirea acestora .

Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, în sfera de competență a instanțelor de contencios administrativ intră cererile formulate de persoanele care se consideră vătămate într-un drept sau interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri adresate autorității publice.

Ca atare calitatea procesuală procesuală pasiva revine fie autorității publice care emite actul administrativ atacat fie celei care a vatamat un

drept al reclamantului prin nesolutionarea unei cereri in termen legal sau prin refuzul expres de solutionare.

Conform art. 23 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice, autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive";. Doar aceste autorități publice au posibilitatea legală de a sta în instanță, în calitate de reclamant sau pârât.

Art. 77 din legea sus mentionata prevede că primăria reprezintă o structură funcțională aflată în subordinea primarului care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.

Ca atare primariei nu ii este conferita prin legea sus mentionata nici o atributie de a emite vreun act ,de a solutiona vreo cerere privind drepturile unei persoane si ca atare din perspectiva Legii 215/2001 ea nu poate sta in judecata in calitate de parat neavind atributii proprii .

Totodata nici Legea 221/2009 si nici Legea 10/2001 in baza carora se solicita in speta de catre reclamant restituirea unor bunuri mobile nu confera nici o atributie in domeniul de aplicare a acestei legi primariilor raportat la art.4,5 din Legea 221/2009 respectiv art. 21 din Legea 10/2001 astfel ca in speta nu se poate retine calitatea procesual pasiva nici din perspectiva acestor legi speciale.

In privinta raspunsului la cererile adresate raspunsul la aceste cereri a fost comunicat reclamantului conform actelor de la f. 13-15 dosar fond .

In aceste conditii parata P. I. nu poate fi obligata sa recunoasca reclamantului vreun drept in temeiul Legii 221/2009 sau Legii 10/2001 asupra imobilelor pretinse neavind in acest domeniu vreo atributie recunoscuta de legiuitor .In consecinta si in baza considerentelor mai sus mentionate Curtea in temeiul art. 304 indice 1 corob cu art. 312 C.pr.civ va respinge recursul ca nefondat si va mentine sentinta recurata ca fiind legala si temeinica .

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul O. V. împotriva sentinței civile nr.12237 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului

C., pe care o menține în întregime. Fără cheltuieli de judecată. Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 4 martie 2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

S. L. R. A. A. M. C. I.

GREFIER

M. V. G.

red.AAM/AC 2 ex. - _

jud.fond.C. A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 2825/2013. Contencios. Obligația de a face