Decizia civilă nr. 3495/2013. Contencios. Obligația de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3495/2013
Ședința publică de la 22 Martie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE G. -A. N.
Judecător S. Al H.
Judecător A. M. C. Grefier A. B.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul declarat de către pârâții BAROUL SĂLAJ și C. B. S. împotriva Sentinței civile nr. 1258/2012 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr._, privind și pe intimat DS -L., având ca obiect obligația de a face.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 15 martie 2013, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru termenul de azi.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 1.258 din_, pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr._ s-a admis cererea formulată de reclamantul DR. S. -L.
, în contradictoriu cu pârâtele BAROUL SĂLAJ și C. B. S. și s-a constatat faptul că a intervenit aprobarea cererii sale de primire în avocatură cu scutire de examen și s-a dispus înscrierea reclamantului în tabloul avocaților definitivi ai B. S. .
Au fost obligați pârâții să emită o hotărâre în acest sens și să efectueze toate formalitățile pentru înscrierea sa în tabloul avocaților definitivi din Baroul Sălaj. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că la data de_ petentul a depus la Baroul Sălaj o cerere de primire în profesia de avocat cu scutire de examen întrucât îndeplinește calitatea de doctor în drept.
La data formulării cererii era în vigoare L.51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat . Conform prevederilor art.16 din acea lege: 1. Dreptul de primire în profesie se obține pe baza unui examen, organizat conform prevederile prezentei legi și statului profesiei; 2. La cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen: a) titularul diplomei de doctor în drept; b) cel care, anterior sau la data primirii în profesia de avocat, a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puțin 10 ani.
Prin Hotărârea nr.3/_ a C. ui B. S. cererea petentului a fost respinsă pe motiv că între timp a apărut L.270/2010 prin care a fost abrogat art.16 din L.51/1995.
Petentul a contestat hotărârea la C. UNBR care prin Decizia 235/_ a admis contestația și a trimis cererea spre soluționare B. S. .
În considerentele deciziei 235 din_ se reține că prevederile L.270/2010 au intrat în vigoare la 3 zile de la publicarea în MO nr. 872/_ în timp ce cererea petentului era depusă încă din_ .
Prin urmare Baroul Sălaj se găsea în prezența unei proceduri în curs de soluționare începută sub imperiul unei legi și nefinalizată în momentul abrogării.
L.270/2010 nu se poate aplica cererilor în curs de soluționare prin încălcarea principiului neretroactivității legii decât în măsura în care acest lucru se prevede expres.
Prin urmare cauza a fost trimisă pentru continuarea procedurii privind soluționarea cererii de primire în profesie cu scutire de examen(f.49).
În aceste împrejurări pârâta avea obligația de a proceda din nou la verificarea îndeplinirii condițiilor de intrare în avocatură a petentului.
L.51/2005 menționa la art.13 care sunt împrejurările care fac ca o persoană să fie nedemnă de a fi avocat - astfel :
,,a) cel condamnat definitiv printr-o hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei ;
cel care a săvârșit abuzuri prin care au fost încălcate drepturi și liberalități fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească,
cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;
falitul fraudulos, chiar reabilitat.";
Tribunalul a apreciat că petentul nu se află în astfel de incompatibilități.
Așa fiind el a formulat o cerere prin care revenea cu o solicitare inițială de admitere în profesie fără examen.
Baroul Sălaj a considerat în mod eronat că este vorba despre o nouă cerere - a procedat din nou la verificarea condițiilor de admitere a noii solicitări și i-a respins cererea prin Hotărârea C. ui B. nr.14/_ considerând că în speță sunt incidente dispozițiile art.16 alin.2 lit.a și b teza a doua din L.51/1995 în sensul că la cerere poate fi primit în profesie, cu scutire de examen, cel care până la data primirii în profesia de avocat a îndeplinit funcția de judecător, precum și de notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de
10 ani, și dacă nu i-a încetat activitatea din motive disciplinare care îl fac nedemn pentru profesia de avocat (f.42,69).
Prin urmare, instanța de fond a apreciat că soluția de respingere a cererii formulate de petent este greșită, atâta vreme cât la data formulării cererii - respectiv la_ el îndeplinea toate condițiile pentru a fi primit în avocatură cu scutire de examen.
Îndeplinirea condițiilor de către acesta trebuia verificată în raport cu data formulării cererii și cu legea în vigoare la acea dată. Faptul că în_ legea a suferit modificări nu poate să-l mai afecteze deoarece prevederile L.270/2010 nu- i erau aplicabile.
De asemenea - faptul că a formulat o nouă cerere care i-a fost respinsă, nu mai are relevanță atâta vreme cât procedura declanșată de petent se desfășura sub vechea lege.
Tribunalul a considerat că temeiul de drept invocat de petent nu este cel corect în cauză nefiind aplicabile prevederile OUG.27/2003 privind procedura aprobării tacite.
Potrivit art.l din OUG nr.27/2003, procedura aprobării tacite a fost reglementată ca o modalitate alternativă de emitere sau reînnoire a autorizațiilor de către autoritățile publice, menită să ofere tuturor solicitanților care pentru a-si desfășura activitatea au nevoie de autorizarea prealabila, posibilitatea de a depăși
dificultățile create de birocrația excesiva și constantă care caracterizează aparatele administrative din țara noastră.
În acest sens, atât în expunerea de motive ce a precedat adoptarea OUG 27/2003, cât și în chiar cuprinsul art.l din Ordonanța de Urgenta, sunt prevăzute expres scopurile avute în vedere la data instituirii procedurii aprobării tacite, mai precis: (a) înlăturarea barierelor administrative din mediul de afaceri,
(b) responsabilizarea autorităților administrației publice în vederea respectării termenelor stabilite de lege pentru emiterea autorizațiilor, c) impulsionarea dezvoltării economice prin oferirea unor condiții cât mai favorabile intreprinzătorilor, implicând costuri de autorizare cât mai reduse, (d) combaterea corupției prin diminuarea arbitrarului in decizia administrației, și (e) promovarea calității serviciilor publice prin simplificarea procedurilor administrative.
Din modul în care fiecare dintre obiectivele OUG 27/2003 este formulat, reiese că scopul esențial urmărit prin adoptarea acestui act normativ este fluidizarea relațiilor dintre investitori si autoritățile administrative, prin scăderea birocrației excesive, a corupției și a arbitrariului în procesul de autorizare a desfășurării diverselor activității economice.
Procedura aprobării tacite este aplicabilă, conform articolului 2 din OUG 27/2003, tuturor autorizațiilor emise de autoritățile administrației publice. In plus, articolul 3 definește termenul de "autorizatie" ca fiind actul administrativ emis de autoritățile administrației publice competente, prin care se permite solicitantului desfășurarea unei anumite activități, prestarea unui serviciu sau exercitarea unei profesii. Noțiunea de autorizație include și avizele, licențele, permisele, aprobările sau alte asemenea operațiuni administrative prealabile ori ulterioare autorizării.
Din modul în care este structurată această ordonanță rezultă că ea nu vizează actele emise de Barourile de avocatură și prin urmare - procedura aprobării tacite nu estre aplicabilă în speță.
Totuși indiferent care ar fi temeiul juridic al acțiunii invocat de petent acesta nu leagă instanța care este îndreptățită să își exercite rolul activ pentru a ajuta părțile în ocrotirea intereselor legitime, să dea acțiunii o calificare juridic corectă.
Prin urmare, instanța de fond a constatat că în cauză sunt aplicabile prev.art.8 din L.554/2004 privind contenciosul administrativ.
Apărările formulate de pârâte potrivit cărora cererea reclamantului nu poate fi admisă deoarece nu sunt îndeplinite prevederile art.16 alin.2 lit. b din L.51/1995 nu a fost reținută de instanță de fond. Pârâtele trebuiau să se limiteze la a verifica îndeplinirea condițiilor la data formulării cererii și nu ulterior abrogării art.16 așa cum de altfel s-a și reținut prin Decizia emisă de Uniunea Națională a Barourilor din România.
Așa fiind, instanța de fond a admis cererea formulată de reclamantul DR.
-L. R. în contradictoriu cu pârâtele Baroul Sălaj și C. B. S. și a constatat faptul că a intervenit aprobarea cererii sale de primire în avocatură cu scutire de examen, dispunând înscrierea reclamantului în tabloul avocaților definitivi ai B. S., iar pârâții au fost obligați să emită o hotărâre în acest sens și să efectueze toate formalitățile pentru înscrierea sa în tabloul avocaților definitivi din Baroul Sălaj.
Împotriva acestei hotărâri, pârâții BAROUL SĂLAJ și C. B. S. au declarat recurs
prin care au solicitat admiterea acestuia, modificarea în totalitate a sentinței atacate și respingerea ca nefondată a acțiunii formulată de reclamantul R. S.L. .
În motivarea recursului, pârâții au arătat, în esență, că instanța de fond a reținut o altă stare de fapt decât cea care rezultă din probele administrate în
cauză, iar în cauză nu sunt aplicabile prevederile OUG nr. 27/2003 și totodată, în mod eronat a apreciat că în cauză a intervenit aprobarea tacită a cererii reclamantului intimat, fără a fi prezentate în concret dispoziția legală în baza căreia a constatat că a intervenit aprobarea cererii reclamantului de primire în profesia de avocat cu scutire de examen.
Reclamantul dr. R. S. -L. a depus la data de_ un înscris
prin care a invocat excepția lipsei de obiect a acțiunii, raportat la cererea adresată B. S.
, prin care susține că își retrage cererea de intrare în Baroul Sălaj, opțiunea sa în favoarea acestui barou modificându-se între timp, astfel cum rezultă din adresa nr. 734/2013.
Această lipsă de obiect, arată intimatul este subsecventă ca ordine de soluționare excepției inadmisibilității recursuluui și excepției lipsei mandatului pentru decanul B. S., semnatar al cererii de recurs, în formularea recursului în numele C. ui B. S.
Subsecvent acestei chestiuni a lipsei de obiect, reclamantul menționează că renunță la dreptul de a intra în Baroul Sălaj, în baza titlului științific de doctor în drept și solicită să se ia act de renunțarea la dreptul pretins în judecata de față.
Subsecvent acestei cereri, reclamantul a formulat o cerere de renunțare la judecată, în baza art. 246 C.pr.civ., și solicită să ia act de această renunțare, apreciind că aceasta este subsidiară față de celelalte chestiuni învederate.(f.67)
Analizând recursul formulat din perspectiva motivelor invocate, Curtea reține următoarele
:
Reclamantul formulează acțiune în contencios administrativ în contradictoriu cu pârâții BAROUL SĂLAJ și C. B. S. prin care solicită
în principal (în baza OUG nr 27/2003): sa se constatate aprobată tacit cererea de primirea în avocatură cu scutire de examen și să se dispună înscrierea reclamantului în tabloul avocaților definitivi ai B. S. precum și să fie obligați pârâții să emită o hotărâre în acest sens și să efectueze toate formalitățile pentru înscrierea sa în tabloul avocaților definitivi din Baroul Sălaj
în subsidiar (în baza Legii nr 554/2004), să se dispună primirea în avocatură cu scutire de examen și înscrierea reclamantului în tabloul avocaților definitivi ai B. S.
Ulterior (la_ ) reclamantul își precizează acțiunea în sensul că a formulat exclusiv o acțiune în aprobare tacită și că "petitul subsidiar nu mai subzistă";. În acest fel reclamantul a înțeles să investească prima instanță exclusiv cu o acțiune întemeiată pe dispozițiile OUG nr 27/2003
Prin sentința civilă nr. 1.258 din_, pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr._ s-a admis cererea formulată de reclamantul DR. S. -L.
, în contradictoriu cu pârâtele BAROUL SĂLAJ și C. B. S. și s-a constatat faptul că a intervenit aprobarea cererii sale de primire în avocatură cu scutire de examen dispunându-se înscrierea reclamantului în tabloul avocaților definitivi ai B. S. . Au fost obligați pârâții să emită o hotărâre în acest sens și să efectueze toate formalitățile pentru înscrierea sa în tabloul avocaților definitivi din Baroul Sălaj. Fără cheltuieli de judecată.
Prima instanță, deși investită doar cu o acțiune în aprobare tacită, după ce constată că nu sunt întrunite condițiile privind procedura aprobării tacite, care nu ar putea fi aplicabile în speță, apreciază că sunt aplicabile prevederile art 8 din Legea nr 554/2004 și că din această persopectivă a dat eficiență art 16 al 2 lit b din Legea nr 51/1995 (în vigoare la data formulării cererii de intrare în avocatură cu scutire de examen). În contradicție cu motivarea (prin care se motivează respingerea capătului principal al acțiunii) prin dispozitivul hotărârii
se reține că a intervenit aprobarea cererii reclamantului de primire în avocatură cu scutire de examen.
În recursul formulat de către pârâții BAROUL SĂLAJ și C. B. S.
, intimatul invocă mai multe chestiuni prejudiciale (inadmisibilitate, lipsă mandat, lipsă obiect). De asemenea curtea observă că reclamantul înțelege să renunțe la dreptul de a intra în Baroul Sălaj, în baza titlului științific de doctor în drept și solicită să se ia act de renunțarea la dreptul dedus judecatii iar subsecvent acestei cereri, reclamantul a formulat o cerere de renunțare la judecată, în baza art. 246 C.pr.civ., solicitându-se să ia act de această renunțare, cererea fiind calificată drept una subsidiară față de celelalte chestiuni învederate.
Curtea înțelegând că rolul său este acela de a soluționa litigii atâta timp cât părțile litigante înțeleg să poarte aceste litigii apreciază că în lumina principiului disponibilității procesului civil, de vreme ce reclamantul înțelege să renunțe la însăși dreptul dedus judecății se impune a da prevalență actului de voință al părții, potrivit art 247 cod pr civ.
În consecință curtea nu va dezlega celelalte chestiuni invocate acordând prioritate actului de dispoziție al părții.
Potrivit art 247 al 5 cod pr civ curtea va lua act de renunțarea la însăși dreptul dedus judecății și va anula sentința civilă nr. 1.258 din_, pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr._ iar pe cale de consecință va respinge acțiunea precizată formulată de către reclamantul DR. R. S. -L. .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Ia act de renunțarea la însăși dreptul dedus judecății.
Anulează sentința civilă nr. 1.258 din_, pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr._ .
Respinge acțiunea precizată formulată de către reclamantul DR. R. S. -L.
.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 martie 2013.
PREȘEDINTE
JUDECĂTOR
JUDECĂTOR
G. -A.
N.
S. Al H.
A.
M. C.
GREFIER
B.
Red.G.A.N./_ .
Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: P. R.M. lena.
