Decizia civilă nr. 360/2013. Anulare proces verbal de contravenție
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
Dosar nr. _
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 360/R
Ședința publică din 29 Martie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE A. C. O.
J. ecător S. O.
J. ecător V. I.
G. ier A. H.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenții-intimați I.
T. DE R. S. ȘI DE V. C., cu sediul în C. -N., str. F. de Z., nr. 93A, jud. C., I. S. ȘI V. M., cu sediul în Tăuții de Sus, str. C.
, nr. 55, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 562 din_ a Judecătoriei
D. ești, jud. M., în contradictoriu cu intimatul-petent D. A., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul-petent D.
A., recurentul fiind lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: Intimatul arată că nu formulează cereri, nici nu invocă motive prealabile.
Deliberând, instanța reținând că nu s-au formulat cereri, nici nu s-au invocat chestiuni prealabile, raportat la actele și lucrările dosarului, acordă cuvântul părților în dezbaterea cauzei.
Intimatul solicită respingerea recursului formulat și menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T.
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.562 din_, Judecătoria Dragomirești a admis plângerea formulată de petentul D. A., domiciliat în orașul Sigehtu M.
, str.N.G., nr.104, județul M., în contradictoriu cu intimații I. T.
DE R. S. ȘI DE V. | , cu sediul în C. -N. | , str.F. de Z., nr.93/A, |
județul C. și I. S. | DE VÂNĂTORARE M. | , cu sediul în Tăuții de Sus, |
str.C., nr.55, județul M., a anulat procesul-verbal de constatare a contravenției silvice seria MM, nr.517 încheiat la data de 31 mai 2012.
În considerentele hotărârii s-a reținut că petentul a solicitat anularea procesului verbal arătând că nu a fost pus în posesie cu terenul iar organul constatator trebuia să-l înștiințeze că are obligația să încheie un contract de pază cu autoritățile silvice și abia apoi să-l amendeze.
Intimatul a solicitat respingerea plângerii motivat de faptul că petentul, în calitate de proprietar de pădure, avea obligația încheierii unui contract de pază în conformitate cu prevederile art.10 alin.1 din Legea nr.46/2008, fiind sancționat în baza art.3 lit.a din Legea nr.171/2010 cu modificările ulterioare.
Analizând întreg ansamblul probator, prin prisma dispozițiilor legale în materie, instanța de fond a reținut că la_ petentul a fost sancționat contravențional, întocmindu-i-se procesul verbal de constatare a contravenției silvice Seria MM nr.517 din data de_, reținându-se în sarcina acestuia săvârșirea contravenției prevăzute de art.10 alin. 1 din Codul S. - Legea 46/2008, constând în aceia că deține două parcele de pădure în locul denumit
"Sfundău";, pentru care i s-a eliberat titlu de proprietate nr.3481/_ și nr. 44263/_, în suprafață de 0,53 ha și respectiv în suprafață de 0,14 ha, pentru care nu a încheiat un contract de pază, atitudine pasivă care atrage răspunderea contravențională a făptuitorului coproprietar.
Petentul a confirmat faptul că deține în baza unui titlu de proprietate teren cu vegetație forestieră la locul denumit "Sfundău"; din hotarul localității
D. ești, dar nu a fost pus în posesie motiv pentru care nu se poate ocupa de exploatarea și îngrijirea pădurii și apreciază că nu poate fi obligat la încheierea unui contract de pază.
Constatând că fapta a fost legal încadrată iar procesul verbal cuprinde toate elementele de formă însă raportat la gradul de pericol social al contravenției și la faptul că petentul nu are posibilități bănești, prima instanță a apreciat că pentru atingerea scopului sancțiunii este suficientă aplicarea unui avertisment.
Împotriva sentinței a declarat recurs intimata I. T. de R. S. și de V. C. solicitând modificarea acesteia în sensul respingerii plângerii contravenționale având în vedere faptul că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost încheiat cu respectarea cerințelor legii.
Recurenta a susținut că petentul deține un titlu de proprietate valabil pentru o suprafață de 0,53 ha pădure pentru care nu a încheiat contract de pază, aspect care s-a constatat urmare unui control efectuat în luna mai 2012 și după ce în zonă s-au efectuat campanii de informare a proprietarilor de fond forestier cu privire la obligațiile ce le incubă și nu au fost amendați atunci, ci doar avertizați verbal, petentul nefiind novice având în vedere că deține titlul de proprietate încă din anul 1999, respectiv 2004 iar scuza necunoașterii nu poate fi acceptată.
Intimata a arătat că temeinicia unui proces verbal trebuie analizată și prin prisma garanțiilor recunoscute de art.6 CEDO, care face parte din dreptul intern, în temeiul art.11 din Constituția României care are prioritate față de legislația internă, în temeiul aceluiași act normativ. De aceea apreciază că dispoziția a cărei încălcare a fost constatată nu se adresează unui grup determinat de persoane, ci tuturor proprietarilor și de aceea se impune un anumit comportament, iar sancțiunea aplicată încearcă să descurajeze și să reprime în același timp, fiind cu scopul de a se gestiona durabil pădurile existente.
Susținând că instanța de fond, după o analiză sumară și un verdict pripit, confuz, fără argumente temeinice, a reușit să anuleze un proces verbal de contravenție corect întocmit, dând satisfacție în continuare petentului (dar și celor care se află în această situație) să nu respecte legea fără să dispună măcar obligarea lui, să se prezinte la un ocol silvic pentru a încheia contract de servicii silvice, astfel încât să se preîntâmpine eventuale pagube.
Recurenta a mai arătat că prin aplicarea sancțiunii avertisment se încurajează încălcarea legii de către contravenienți și atunci activitatea agenților constatatori nu mai are finalitate.
În drept a invocat art.304 pct.9, art.304 ind.1 Cod procedură civilă, HG 486/2006, Legea nr.46/2008 cu modificările și completările ulterioare, OG nr.2/2001, HG 483/2006, Legea 1/2000 cu modificările și completările ulterioare, Legea nr.287/2009.
Prezent în sală, intimatul-petent D. A. a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală.
Examinând sentința prin prisma criticilor invocate în recursul care a fost declarat în termenul prevăzut de art.301 Cod procedură civilă și din oficiu în baza art.304 ind.1 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ce formează obiectul plângerii deduse judecății cuprinde toate elementele a căror lipsă este sancționată cu nulitatea absolută conform art.17 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, modificată, iar cele descrise de agentul constatator corespund realității, aspecte reținute judicios de prima instanță.
Potrivit dispozițiilor art.5 alin.5 raportat la cele ale art.21 alin.3 din aceeași ordonanță, sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu fapta comisă, ținând seama de gradul de pericol social al acesteia, de circumstanțele reale în care a fost săvârșită contravenția, de modalitatea de comitere, de scopul urmărit și urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Conform prevederilor art.34 alin.1 din același act normativ, instanța competentă se pronunță cu privire la plângerea cu care a fost sesizată verificând legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și dispune asupra sancțiunii principale și complementare.
Aplicarea sancțiunii avertisment, ca urmare a reindividualizării sancțiunii de către prima instanță, se circumscrie criteriilor enumerate de art.21 alin.3 prin OG nr.2/2001, dat fiind faptul că petentul este o persoană în vârstă de 60 de ani,și că în speță nu s-a dovedit că ar mai fi fost sancționat pentru fapte similare.
Cât privește folosința terenului cu vegetație forestieră situat la locul numit "Sfundău I";, din actele depuse la instanța de fond și cele consemnate în procesul verbal contestat, reiese că lotul a fost atribuit petentului prin sentința civilă nr.337 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Baia Mare care a dispus ieșirea din indiviziune a moștenitorilor defunctului D. A.
I. Ilie (filele 4-5, 33-36), situație în care nu pot fi reținute susținerile recurentei privind gravitatea faptei contravenționale.
Pe de altă parte, aplicarea sancțiunii avertisment, prima sancțiune principală prevăzută de art.5 lit.a nu presupune înlăturarea caracterului contravențional al faptei sau pe cel al răspunderii contravenționale.
În considerarea celor arătate, în cauză nu se poate reține motivul de nelegalitate prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, menționat expres de recurentă și cum tribunalul n-a constatat prezența unor astfel de motive pe care să le invoce din oficiu în temeiul art.304 ind.1, recursul este nefondat și va fi respins în baza art.312 alin.1, potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimatul I. T. DE
S. ȘI DE V. C., cu sediul în C. -N., str. F. de Z., nr. 93A, jud. C., împotriva sentinței civile nr. 562 din_ pronunțată de Judecătoria Dragomirești, jud. M., pe care o menține.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
Președinte, J. ecător, J. ecător,
C. O. S. O. V. I.
G. ier,
H.
Red. I.V. / _
Tehnored.C.C.-_ /2 ex.
J. ECĂTOR LA FOND GAVRIȘ T. V.