Decizia civilă nr. 4337/2013. Contencios. Obligația de a face
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR.4337/2013
Ședința publică din data de 15 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. - A. M. JUDECĂTORI: S. -L. R.
L. U. GREFIER: M. V. -G.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul- chematul în garanție M. E., C., T. și S., împotriva sentinței civile nr. 2651 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B.
-Năsăud, în contradictoriu cu intimații-reclamanți M. (R. ) C. C. -E.
, C. (G. ) D. A. M., C. N. N. M., P. A. S., M. (C. )
DS C. și intimata-pârâtă U. "S. H. ";, având ca obiect obligația de a face.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților litigante.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată în recurs. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Intimații-reclamanți și intimata-pârâtă U. "S. H. "; au depus întâmpinare și au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece recursul care este motivat și comunicat.
Curtea, din oficiu, pune în discuție excepția de tardivitate a recursului și reține cauza în pronunțare pe această excepție.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2653/_, pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosar nr._, s-a admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții M. (R. ) C. C. -E., C. (G. )
D. A. M., C. N. N. M., P. A. S. și M. (C. ) DS
C., împotriva pârâtei U. "S. H. "; B. și în consecință a fost obligată pârâta să elibereze reclamanților diploma de licență și suplimentul diplomei; a fost respinsă ca neîntemeiată, cererea de aplicare a penalităților în cuantum de 200 lei/zi de întârziere.
A fost obligată pârâta să plătească fiecărui reclamant cheltuieli de judecată în cuantum de câte 8.30 lei reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
A fost admisă în parte cererea de chemare în garanție formulată de pârâta U. "S. H. "; împotriva M. UI E., C., T. ȘI
S. și, în consecință:
A fost obligată chemata în garanție să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplomă de licență și suplimentul la diploma de licență pentru reclamanți;
A fost respinsă ca neîntemeiată, cererea pârâtei privind obligarea chematului în garanție la plata a 200 lei/zi de întârziere.
A fost obligat chematul în garanție să plătească pârâtei chematului de judecată în cuantum de 4,30 lei.
Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut că prin cererea lor, reclamanții au chemat în judecată pe pârâta U. "S. H. "; B., solicitând obligarea pârâtei la eliberarea diplomei de licență și a suplimentului de diplomă, respectiv foaia matricolă, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței cu aplicarea unei penalități de 200 lei/zi de întârziere în caz de refuz, începând cu expirarea termenului de 10 zile, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că reclamanții au absolvit Ciclul I - studii universitare de licență (sistem Bolognia) - la Facultatea de Psihologie, specializarea psihologie, din cadrul Universității "S. H. " - promoția 2009, iar în sesiunea iulie 2009 au susținut și a promovat examenul de licență.
Aspectul este recunoscut de pârâtă, care i-a eliberat, în dovedirea celor de mai sus, adeverințe pentru fiecare reclamant în parte.
Potrivit art. 38 alin.1 din Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, aprobat prin Ordinul MECT nr. 2284/2007, după finalizarea completă a studiilor, la cerere, absolvenților li se eliberează adeverința de absolvire a studiilor, al cărei termen de valabilitate este de maximum 12 luni.
Potrivit art.2, actele de studii din sistemul național de învățământ superior, care confirmă studiile de învățământ superior efectuate și titlurile sau calitățile dobândite, și care conferă titularilor acestora drepturile și obligațiile ce decurg din Legea nr.84/1995/R și din celelalte reglementări legale în vigoare (la acea dată), sunt diploma, certificatul și atestatul. Foaia matricolă sau suplimentul la diplomă sunt, potrivit legii, anexe la actele de studii.
Conform art.5, instituțiile de învățământ superior, de stat ori particular, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu potrivit legii, pot gestiona, completa și elibera numai acele acte de studii la care au dreptul în condițiile legii, iar art. 11 prevede că activitatea de completare a formularelor actelor de studii se efectuează în termen de maxim 12 luni de la finalizarea studiilor.
Potrivit art. 20, titularii au dreptul să solicite eliberarea actelor de studii completate, după termenul aprobat de Senatul instituției, care poate fi cel mult de 12 luni de la finalizarea studiilor.
Potrivit Capitolului VII din Metodologia organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor emisă de U. S. H. și
înregistrată sub nr.1405/_, universitatea pârâtă, ca instituție organizatoare a examenelor de licență, s-a obligat să elibereze diplomă de licență, însoțită de suplimentul la diplomă, în cel mult 12 luni de la
încheierea examenului de licență, până la eliberarea diplomei de licență, facultățile putând elibera, la cerere, adeverințe prin care să se certifice promovarea examenului de licență, precum și rezultatele la examenul de licență și valabilitatea adeverinței până la elaborarea diplomei.
In cauză nu se poate contesta faptul că reclamanta a absolvit o specializare la o formă de învățământ pentru a căror organizare universitatea
pârâtă avea autorizare sau acreditare provizorie, astfel că refuzul eliberării actului solicitat este unul nejustificat.
Se arată că din momentul înscrierii la facultate și până la absolvirea acesteia, reclamanta și-a îndeplinit toate obligațiile ce-i reveneau atât potrivit Contractului de studiu încheiat cu pârâta, cât și Regulamentului privind activitatea profesională a studenților, în sensul că a plătit taxele de studii, a susținut și promovat toate examenele, inclusiv examenul de licență. Numeroaselor sale cereri scrise de eliberare a diplomei - care realizează cerința procedurii prealabile prevăzute de lege - pârâta fie nu le-a răspuns în nici un mod, fie a comunicat explicații de natură să amâne rezolvarea,
transferând responsabilitatea întârzierii către M. E. .
În drept, s-au invocat disp. art. 1 alin. 1, art. 8 alin. 1, art. 12, art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, Legea învățământului nr. 1/2011(sau nr. 84/1995, republicată), art. 3 pct. 1 și art. 274 Cod pr.civ.
Pârâta U. "S. H. "; a depus la dosar întâmpinare, prin care a arătat că aceasta și-a îndeplinit obligațiile legale față de reclamantă, în sensul că, după finalizarea completă a studiilor și susținerea examenului de licență, la cererea acesteia, a eliberat Adeverința de absolvire a studiilor, cu termen de valabilitate de 12 luni, potrivit Metodologiei organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor nr. 1405/_ și cu prevederile art. 20 și art.38 din Ordinul MECTS nr.2284 din 28 septembrie 2007 .
Potrivit art.7 din "Regulamentul privind regimul actelor de studii in sistemul de învățământ", (Ordinul nr.2284/2007)," Formularele actelor de studii sunt tipărite si difuzate, în condițiile legii, de către unitatea de specialitate desemnată de MECT, unitate care poarta întreaga răspundere pentru aprobarea comenzilor de la instituții și pentru asigurarea securității tipăririi și păstrării formularelor până la ridicarea acestora de către instituțiile beneficiare. "
A informat și Romdidac SA - Compania de material didactic desemnată de MECT, aducându-le la cunoștință că solicită tipărirea unor formulare tipizate, însă Romdidac SA prin mai multe adrese, i-a comunicat că nu poate să tipărească și să livreze decât cu aprobarea scrisa a MECTS - Direcția G. ă, Juridică și Control.
MECTS este cel care în calitatea sa de autoritate publică, gestionează materialele și tipizatele cu regim special necesare pentru a elibera diplomele si suplimentele la diploma solicitate de către reclamanți.
S-au făcut demersurile legale către M. E., C., T. și
S. în sensul că a comunicat necesarul de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților anului 2009, în vederea aprobării acestora și spre a emite mai departe comanda de tipărire la SC ROMDIDAC S.A.
Astfel, prin adresele nr.: 769/_, înregistrată la M.E.C.T.S sub nr. de intrare 40967/_ ; 960/_, înregistrată la M.E.C.T.S sub nr. de intrare 45302/_ și 986/_ înregistrată la M.E.C.T.S sub nr. de intrare 47865/_, a solicitat să fie dată aprobarea pentru a putea tipări formularele tipizate la SC ROMDIDAC SA, dar nu a primit un răspuns oficial din partea autorității administrative.
Prin urmare, reclamanții au urmat cursurile pe care pârâta le-a organizat la formele de învățământ legal stabilite, a emis acestora adeverința, sub egida MECTS, din care rezultă calitatea de licențiat - acte ce premerg diplomei finale.
Întrucât, la data înscrierii reclamantei la cursurilor Universității S.
H., MECTS, avea posibilitatea, potrivit sarcinilor prevăzute de dispozițiile art. 116 si art. 141 din Legea nr. 84/1995 (în vigoare la acea dată), să invoce nelegalități în organizarea a studiilor acestora, dar nu a sesizat nici o neregulă în acest sens, fapt care nu justifică refuzul acestuia de a aproba tipizarea formularelor destinate actelor de studii pentru absolvenții anului 2009.
Adresele nr. 769/_, nr. 960/08.X.2009, nr. l224/_, nr. 283/2010, nr. 91/2010, nr. 1054/2011 emise către MECTS vizează actele de studii pentru absolvenții din anul 2009. Acestea au fost soluționate în parte, fără a se aproba tot necesarul de formulare tipizate și pe cale de consecință, se află în imposibilitatea de a elibera tuturor absolvenților diplome, din vina MECTS. Câtă vreme au fost respectate dispozițiile legale aplicabile, dreptul la obținerea actului de recunoaștere al studiilor este un drept câștigat, opozabil oricărui subiect de drept. Pe de altă parte, nu se pot face discriminări între reclamantă și alți absolvenți întrucât, în cazul tuturor au fost respectate dispozițiile aplicabile formei de învățământ urmate.
De asemenea, pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a M. ui E., C., T. si S., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând in Diploma de Licența si suplimentul la diploma pentru reclamantă, sub sancțiunea prevăzută de art.24 alin.2 din Legea nr.554/2004, în cuantum de 200 lei/zi de întârziere, începând cu a 30-a zi de la rămânerea irevocabila a hotărârii, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, se arată că U. "S. H. "; a fost înființată prin Legea nr.443/5 iulie 2002, ca persoana juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ, iar prin HG nr.693/2003 și HG nr.676/2007 au fost acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, pentru forma de învățământ la zi, domeniile de licență drept, sociologie, psihologie, management, științe ale educației, matematică, informatica și altele.
Potrivit dispozițiilor art.60 (1) din Legea nr.84/1995,"activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: zi, cu frecvență redusă și la distanță. Formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri de zi"
U. S. H. având învățământ la ZI, FR, ID acreditat/autorizat prin HG nr.940/2004 a procedat legal.
In aplicarea dispozițiilor Legii nr.84/1995, M. E. a emis la data de 7 martie 2006, Ordinul nr.3404, in cuprinsul căruia se stabilește la art.2 că "Admiterea in învățământul superior public și particular se organizează pe domenii de studii de licență, pe baza metodelor stabilite de fiecare universitate", iar la art. 8 se prevede ca "Formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământul la distanță pot fi organizate numai de către universitățile care organizează cursuri de zi, in domeniile respective și dispun de departamente specializate. "
Specializarea urmată de reclamantă la forma de învățământ, a fost confirmată de MECTS prin emiterea formularelor cu sigla acestui minister până în anul 2009, dată de la care s-a refuzat eliberarea pentru acest an.
U. S. H. s-a conformat cu promptitudine și întocmai condițiilor impuse de Minister, prin adresa nr.36125/_, în vederea obținerii aprobării pentru tipizarea de formulare tipizate.
Prin adresele formulate a anexat necesarul pentru anul 2009, oferind autorității decidente MECTS, toate informațiile cerute prin adresa
susmenționată, în care impun tuturor instituțiilor de învățământ de stat și particulare să atașeze la cererile lor "si situațiile centralizatoare(....) semnate și stampilate pe fiecare pagină și incluse și în format electronic pe CD, la Direcția G. ă de Învățământ Superior. "
A informat si Romdidac SA - compania de material didactic, aducându-le la cunoștință că solicită tipărirea unor formulare tipizate, însă Romdidac SA prin mai multe adrese, i-a comunicat că nu poate să tipărească și să livreze decât cu aprobarea scrisă a MECTS - Direcția G. ă, Juridică și Control.
Prin urmare, chematul in garanție MECTS, în baza atribuțiilor legale care îi revin, trebuia sa avertizeze ca furnizor de educație, dacă ar fi constatat că nu sunt îndeplinite standardele de calitate, să procedeze la aducerea activității educaționale la nivelul standardelor de calitate, urmând ca în cazul în care și al treilea raport de evaluare ar fi fost nefavorabil, M.
E. trebuia să elaboreze și să promoveze, după caz, hotărâre de guvern sau lege, decizia prin care încetează definitiv școlarizarea în cadrul respectivului program.
Nici după încheierea perioadei de monitorizare, prevăzută de art.8 din Legea nr.443/2002 și nici după emiterea HG nr.676/2007 si a HG nr.635/2008,precum și nici după intrarea in vigoare a OUG nr.75/2005 privind asigurarea calității educației, M. E. nu a sesizat nereguli semnificative în procesul de organizare și desfășurare a procesului educațional la nivelul pârâtei.
Întrucât, la data înscrierii reclamantei la cursurilor Universității S.
H., MECTS, avea posibilitatea, potrivit sarcinilor prevăzute de dispozițiile art.116 si art. 141 din Legea nr. 84/1995), să invoce nelegalități în organizarea studiilor acestuia, dar nu a sesizat nici o neregulă în acest sens, nu justifica refuzul MECTS de a aproba tipizarea in totalitate a formularelor destinate diplomei de licență.
Prin adresa nr.278/_, reiese faptul că din 27000 buc-formulare tipizate, solicitate spre aprobare, a primit avizul de aprobare, numai pentru 10325 buc.
Mai mult, din conținutul adresei MECTS către ROMDIDAC SA, nr.37450/_, reiese cu certitudine faptul că a primit avizul de aprobare a tipizării doar pentru o parte din absolvenții anului 2009.
In concluzie, MECTS nu a aprobat in totalitate necesarul de formulare solicitate.
Aprobarea în parte a tipizării formularelor de diplomă echivalează cu recunoașterea din partea METCS, că a funcționat într-un cadru legal, care i- a permis să organizeze formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământ la distanță.
Adresele emise nr.769/_, nr.960/8.X.2009, nr. 1224/_, nr.283/2010, nr.91/2010, nr. 1054/2011 către Minister vizează actele de studii pentru 2009, însă ele au fost soluționate în parte, fără a se aproba tot necesarul de formulare tipizate și pe cale de consecință, se află în imposibilitate să le elibereze tuturor absolvenților diploma de licență, din vina chematului în garanție.
Câtă vreme au fost respectate dispozițiile legale aplicabile, dreptul reclamantei la obținerea actului de recunoaștere al studiilor este un drept câștigat, opozabil oricărui subiect de drept. Pe de altă parte, nu se pot face discriminări intre reclamantă și alți absolvenți, câtă vreme în cazul tuturor au fost respectate dispozițiile aplicabile formei de învățământ urmate.
Finalizarea cursurilor universitare organizate de U. S. H. B. în cadrul formei de învățământ la distanță, prin susținerea examenului de licență și obținerea în urma acestuia a unei diplome, este o consecință a recunoașterii formei de învățământ urmată, de către M. E., C. și Inovării.
De altfel, MECTS invocându-și în apărare propria culpa, în sensul că subit în anul 2009 a refuzat eliberarea de formulare tipizate, a binevoit să adopte OG nr.10/2009, pe care însă prin Legea nr. 1/2011-Legea E. N. a abrogat-o și oricum nu putea să retroactiveze, conform art.15 alin 2 din Constituția României. Prin urmare, apare evident că MECTS nu are argument de natură legală să împiedice USH să-și valorifice dreptul derivat din "Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ" aprobat prin Ordinul nr.2284/2007-M.Of._, art. 7 și că trebuie să aprobe formularele, sens în care se solicită să fie obligat MECTS să respecte dreptul absolventului din anul 2009.
În drept, s-au invocat disp. art.60-63 Cod proc.civ., art. 18 din Legea nr.554/2004 coroborate cu art.28 alin.1 din Legea nr.554/2004.
Tribunalul a mai reținut că U. "S. H. "; a fost înființată prin Legea nr.443/5 iulie 2002, ca persoana juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ.
Reclamanții au absolvit Ciclul I - studii universitare de licență (sistem Bolognia) - la facultățile din cadrul Universității "S. H. " - promoția 2009, iar în sesiunea iulie 2009 au susținut și a promovat examenul de licență.
Potrivit art. 38 alin.1 din Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, aprobat prin Ordinul MECT nr.2284/2007, după finalizarea completă a studiilor, la cerere, absolvenților li se eliberează adeverința de absolvire a studiilor, al cărei termen de valabilitate este de maximum 12 luni.
Conform art.2, actele de studii din sistemul național de învățământ superior, care confirmă studiile de învățământ superior efectuate și titlurile sau calitățile dobândite și care conferă titularilor acestora drepturile și obligațiile ce decurg din Legea nr.84/1995/R și din celelalte reglementări legale în vigoare, sunt diploma, certificatul și atestatul. Foaia matricolă sau suplimentul la diplomă sunt, potrivit legii, anexe la actele de studii.
Art.5 menționează că instituțiile de învățământ superior, de stat ori particular, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu potrivit legii, pot gestiona, completa și elibera numai acele acte de studii la care au dreptul în condițiile legii, iar potrivit art.11, activitatea de completare a formularelor actelor de studii se efectuează în termen de maxim 12 luni de la finalizarea studiilor. Titularii au dreptul să solicite eliberarea actelor de studii completate, după termenul aprobat de Senatul instituției, care poate fi cel mult de 12 luni de la finalizarea studiilor, conform art.20.
Potrivit Capitolului VII din Metodologia organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor emisă de U. "S. H. "; și
înregistrată sub nr.1405/_, universitatea pârâtă, ca instituție organizatoare a examenelor de licență, s-a obligat să elibereze diplomă de licență, însoțită de suplimentul la diplomă, în cel mult 12 luni de la încheierea examenului de licență, până la eliberarea diplomei de licență, facultățile putând elibera, la cerere, adeverințe prin care să se certifice promovarea examenului de licență, precum și rezultatele la examenul de licență și valabilitatea adeverinței până la elaborarea diplomei.
Prin HG nr.1175/2006 s-au prevăzut domeniile de studii universitare de licență și specializările din cadrul acestora și numărul de credite de
studiu transferabile, începând cu anul universitar 2006-2007, pentru studenții admiși în anul I.
Potrivit dispozițiilor art.60 (1) din Legea nr.84/1995, "activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: zi, cu frecvență redusă și la distanță. Formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri de zi".
In aplicarea dispozițiilor Legii nr.84/1995, M. E. a emis la data de 7 martie 2006, Ordinul nr.3404, in cuprinsul căruia se stabilește la art.2 că "Admiterea in învățământul superior public și particular se organizează pe domenii de studii de licență, pe baza metodelor stabilite de fiecare universitate", iar la art. 8 se prevede ca "Formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământul la distanță pot fi organizate numai de către universitățile care organizează cursuri de zi, in domeniile respective și dispun de departamente specializate. "
Prin HG nr. 1609/2004, s-au stabilit pentru fiecare specializare formele de învățământ autorizate provizoriu sau acreditate în cadrul Universității "S. H. "; din B. .
Sunt reale susținerile chematului în garanție în sensul că, existența în cadrul universității pârâte a unui program de studii de licență acreditat, care se desfășoară pentru forma de învățământ la zi, nu conduce la ideea că, pentru același program, poate fi organizată de aceeași universitate o altă formă de învățământ, în lipsa verificării de autoritatea abilitată a îndeplinirii standardelor de performanță, prin procedura de evaluare academică prevăzută de lege.
Este adevărat că formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământul la distanță pot fi organizate de către universitățile care organizează cursuri de zi, dar normele în vigoare nu exonerează instituția de învățământ superior de obligația de a se supune procedurii de evaluare în vederea autorizării/acreditării și acestor alte forme de învățământ, cu respectarea prevederilor OUG nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată prin Legea nr. 87/2006.
Însă, dreptul reclamanților de a cere să li se elibereze Diploma de licență însoțită de Suplimentul la Diplomă nu poate fi afectat și cu atât mai puțin suprimat de aspecte ce țin de valabilitatea inițierii și desfășurării formei de învățământ la distanță, pentru specializările la care se organizau și cursuri de zi acreditate/autorizate, atâta timp cât M. E. sau Agenția Română de asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), înființată in baza O.U.G. nr.75/2005, nu au demarat și nu au finalizat vreo procedură administrativă care să conducă la concluzia că instituția de învățământ superior a acționat in afara cadrului legal.
Având în vedere adeverințele de studii, ce atestă absolvirea de către reclamanți a facultăților menționate în acestea, susținerea și promovarea examenului de licență în sesiunea iulie 2009, precum și dobândirea titlului de licențiați, acte ce premerg diplomei finale de studii, împrejurarea că actul prin care li s-a recunoscut calitatea de licențiați este în ființă, acesta nefiind revocat sau anulat), bucurându-se de prezumția de legalitate și veridicitate proprie unui act administrativ, M. E., C., T. și S. nesolicitând în instanță anularea acestor adeverințe și neinvocând nelegalități în organizarea de către pârâtă a studiilor reclamanților, tribunalul, raportat și la dispozițiile legale mai sus expuse, a constatat că cererea acestora este întemeiată sub aspectul obligării pârâtei la emiterea diplomei de licență și suplimentului la diplomă.
Tribunalul a apreciat însă că nu este întemeiat capătul de cerere privitor la obligarea pârâtei la emiterea documentelor respective în termen de
10 de zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței, sub sancțiunea unei penalități de 200 lei/fiecare zi de întârziere, având în vedere că pârâta este ținută în îndeplinirea obligațiilor sale nu doar de avizul chematului în garanție MECTS pentru tipărirea documentelor respective, dar și de activitatea Romdidac SA.
Ca atare, eliberarea diplomei și suplimentului cerut de reclamantă poate trena din alte cauze decât culpa pârâtei, situație în care nu se poate impune pârâtei să respecte un termen pentru acțiuni ce depind și de alți factori decât voința sa.
In speță, nu s-a dovedit că neeliberarea documentelor îi poate fi imputată exclusiv pârâtei. Dimpotrivă, există la dosar dovezi ale demersurilor pe care pârâta le-a efectuat până în prezent pentru obținerea formularelor tipizate pentru actele de studii.
Reclamanții au posibilitatea ca, în ipoteza în care neeliberarea documentelor poate fi imputată, după pronunțarea sentinței, doar pârâtei, să solicite instanței aplicarea dispozițiilor Legii nr. 554/2004 față de atitudinea pasivă și culpabilă a acesteia, deci despăgubirile pentru întârziere pot fi solicitate în condițiile art.24 din Legea nr.554/2004 modificată și completată.
Referitor la cererea de chemare în garanție, tribunalul a reținut că între obligația Universității "S. H. "; și obligația MECTS de a aproba
formularele tipizate, există o interdependență, câtă vreme doar prin admiterea cererii de chemare în garanție se asigură punerea în executare a obligației pârâtei, date fiind prevederile Ordinului nr.2284/2007, MECTS având competența exclusivă de a aproba tipărirea formularelor tipizate necesare.
Este evident că eliberarea diplomei de licență și a suplimentului nu poate fi dusă la îndeplinire, deoarece MECTS refuză tipărirea formularelor tipizate necesare, motivul fiind acela că nu se pot elibera în mod nelimitat formularele tipizate, ci numai pentru formele de învățământ acreditate sau autorizate provizoriu să funcționeze.
MECTS nu a opinat într-un sens neechivoc despre situația reclamantei, ci a analizat în abstract condițiile ce trebuie îndeplinite de fiecare universitate, date fiind prevederile art.5 din Ordinul nr.2284/2007, iar prevederile OG nr.10/2009 invocate de minister nu sunt aplicabile în speță, deoarece s-a susținut examenul de licență în iulie 2009, iar această ordonanță, din 12 august 2009, "privind dreptul studenților înmatriculați la formele de învățământ la distanță sau cu frecvență redusă de a continua studiile la programe de studii de licență autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate"; a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 581 din 20 august 2009, a intrat în vigoare ulterior finalizării studiilor de către reclamantă, astfel că, raportat și la prevederile art.60 și urm. C.pr.civ., s-a admis în parte cererea de chemare în garanție formulată de pârâta U. "S. H. "; împotriva M. ui E., C., T. și S. cu consecința obligării chematului în garanție să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplomă de licență și suplimentul la diploma de licență pentru reclamantă.
S-a respins cererea pârâtei privind obligarea chematului în garanție la plata daunelor cominatorii în cuantum de 200 lei/ zi de întârziere, în condițiile în care, potrivit dispozițiilor art.24 din Legea nr.554/2004 a fost reglementată o procedură specială de sancționare a autorităților, în cazul
în care acestea nu execută hotărâri definitive și irevocabile. Această procedură este însă subsecventă actualei etape judiciare, astfel că obligarea la plata daunelor cominatorii apare ca neîntemeiată.
Potrivit dispozițiilor art. 24 alin.1 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată prin Legea nr. 262/2007 "Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative,executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii";.
Numai în cazul în care termenul nu este respectat se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie, pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri de întârziere, conform alin.(2) al art. 24 din lege.
Având în vedere aceste prevederi legale, rezultă că atâta timp cât textul de lege prevede un termen în interiorul căruia autoritatea publică este obligată să execute hotărârea, este nejustificată obligarea acesteia la plata daunelor cominatorii, impunându-se a se menționa și faptul că textul invocat de pârâtă - art.24 alin.2 din legea contenciosului administrativ face referire la despăgubiri pentru întârziere, care nu se identifică însă cu pretențiile concrete din cererea de chemare în garanție solicitându-se practic penalități, asemănătoare ca natură juridică cu daunele cominatorii din dreptul civil, concepute ca un mijloc de constrângere la adresa autorității publice pârâte și în același timp ca o garanție pentru persoana vătămată că își va vedea restabilit dreptul sau interesul legitim restabilit, incidente fiind prevederile art.18 alin.5.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs chematul în garanție M.
N., solicitând admiterea recursului in temeiul art. 304 pct. 4 și pct. 9 și art. 3041C.pr.civ., modificarea sentinței atacată, în sensul respingerii acțiunii și a cererii de chemare în garanție ca neîntemeiate.
În motivarea recursului, s-au arătat următoarele:
Cu privire la motivul de recurs întemeiat pe art. 304 pct.4 din Codul de procedură civilă, consideră recurentul că sentința a fost pronunțată de către instanța de fond cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești. Astfel, se învederează următoarele:
Organizarea și coordonarea sistemului național de învățământ superior, precum și organizarea mecanismelor de asigurare a calității în învățământ sunt atribuții exclusive ale M. ui E., C., T. și
S. .
Având în vedere acest aspect, se precizează că atribuțiile și competențele M.E.C.T.S. sunt reglementate în H.G. nr. 536/2011 privind organizarea și funcționarea M. ui E., C., T. și S., cu modificările și completările ulterioare, în art.216 alin.2 din Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și în alte acte normative cu incidență asupra sistemului național de învățământ superior.
Conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare "Organizarea fiecărui ciclu de studii este de competenta instituțiilor de învățământ superior, cu aprobarea M. ui
si C. . "
Potrivit prevederilor art. 5 din Ordinul nr. 2284/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de
învățământ superior, - "(1) Instituțiile de învățământ superior, de stat ori particular, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu potrivit legii, denumite în continuare instituții, pot gestiona, completa și elibera numai acele acte de studii la care au dreptul în condițiile legii.
Rectorul instituției de învățământ superior este responsabil pentru organizarea și desfășurarea activității de gestionare, completare și eliberare a actelor de studii de către instituție.
Desemnarea compartimentelor și a personalului la nivel de instituție și de facultate/departament pentru a desfășura activități de gestionare, completare și eliberare a actelor de studii se aprobă de senatul universitar și se numesc prin decizie a rectorului. Persoanele numite sunt răspunzătoare, potrivit legii, pentru gestionarea, completarea și eliberarea actelor de studii.
Răspunderea pentru exactitatea datelor înscrise în actele de studii eliberate o poartă persoanele care le-au completat și persoanele care le-au semnat. "
Din prevederile legale prezentate rezultă fără echivoc că responsabilitatea gestionării, completării și eliberării actelor de studii revine în exclusivitate instituție de învățământ superior.
De asemenea, se precizează că actele de studii pot fi eliberate doar pentru acei absolvenți care au promovat examenele de licență și care au urmat o specializare la o formă de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu conform legislației în vigoare la momentul înscrierii în anul 1 de facultate.
Aceste acreditări/autorizări provizorii sunt aprobate prin hotărâri de guvern care se actualizează anual.
Potrivit legii, în speță Legea nr. 288/2004, durata ciclurilor de studii pe domenii și specializări se stabilește de Ministerul Educației și Cercetării, la propunerea Consiliului Național al Rectorilor, și se aprobă prin hotărârea Guvernului. M., potrivit hotărârilor de Guvern de organizare și
funcționare a acestuia, are competența de a controla și monitoriza aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea și funcționarea unităților și instituțiilor de învățământ.
În prezenta speță, instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești, și a obligat MECTS să aprobe furnizarea de formulare tipizate pentru diplomă spre a fi eliberate unor persoane care au urmat studii urmate cu încălcarea prevederilor legale. Practic, instanța s-a substituit organismelor de certificare a calității studiilor universitare, s-a substituit MECTS și a decis să acorde diplome, fără ca aceste diplome să aibă la bază studii universitare cu un parcurs firesc, la specializări autorizate provizoriu sau acreditate conform legii.
Practic, instanța de fond se substituie MECTS și ARACIS și evaluează calitatea unor programe de studii, acordând și diplome, deși instanțele nu au competența de a se pronunța cu privire la conținutul, calitatea sau îndeplinirea criteriilor și standardelor de autorizare provizorie sau acreditare.
În condițiile în care, în România, învățământul este prioritate națională (atât conform Legii nr.84/1995 R2, cât și conform Legii nr. I/2011), coordonarea (inclusiv evaluarea și supravegherea) sistemului național de învățământ superior și asigurarea implementării și respectării calității programelor de studii este de competența MECTS și ARACIS, și nu a instanțelor de judecată.
Diplomele și suplimentele la diplomă se acordă în mod exclusiv pe baza parcurgerii unor programe de studii organizate legal, cu autorizarea sau acreditarea prevăzută de lege, și nu pe baza sentințelor judecătorești.
Prin hotărârea pronunțată, prin care a decis că anumite programe de studii nu trebuie să obțină autorizarea provizorie sau acreditarea prevăzute de lege, și să acorde, astfel, diplome unor persoane care nu au parcurs programe de studii în conformitate cu prevederile legale, instanța de fond s-a substituit MECTS, ARACIS și Instituțiilor de învățământ superior, depășind, astfel, atribuțiile puterii judecătorești.
Cu privire la motivele de recurs întemeiate pe art.304 pct.9 din Codul de procedură civilă, sunt învederate următoarele:
Instanța de fond a ignorat prevederile legale din domeniul învățământului superior și nu a ținut cont de faptul că organizarea fiecărui ciclu de studii se face de către instituția de învățământ superior cu aprobarea MECTS.
Instanța de fond nu a analizat hotărârile de guvern prin care sunt acreditate/autorizate să funcționeze provizoriu structurile și specializările universitare cu formele de învățământ respective, interpretând în mod eronat prevederile legale aplicabile spetei.
Dacă organizarea fiecărui ciclu de studii se face cu aprobarea MECTS, instanța de fond era obligată să verifice dacă școlarizarea la facultatea, specializarea și forma de învățământ urmată de reclamanți este realizată de universitate cu respectarea cadrului legal în vigoare.
Modalitatea de acreditare și autorizare a instituțiilor de învățământ superior a fost reglementată prin Legea nr. 88/1993 și ulterior prin OUG nr. 75/2005, cu modificările și completările ulterioare.
Instanța de fond a omis însă să analizeze prevederi legale care există și care au legătură cu pricina. Astfel, nu a fost luată în considerare H.G. 535/1999, care prevede, la art.5, că "Învățământul deschis la distanță, similar cu învățământul fără frecvență, se poate organiza numai în cadrul instituțiilor de învățământ superior care au urmat procedura de autorizare prevăzută de lege", din acest text rezultând clar obligația instituțiilor de învățământ superior de a parcurge procedura de autorizare prevăzută de lege pentru a putea organiza învățământ la distanță.
H.G. nr.1011/2001 prevede la capitolul IV, art.17, faptul că "Procedura de evaluare academică a programelor de învățământ la distanță sau de învățământ cu frecvență redusă se realizează conform Legii nr. 88/1993, republicată."
Conform acestor acte normative, formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță trebuie să parcurgă procedura de evaluare academică în vederea autorizării/acreditării acestora; ori aceste etape obligatorii nu au fost respectate de către U. S. H. .
Aceste acreditări/autorizări provizorii sunt aprobate prin hotărâri de guvern care se actualizează anual.
Potrivit legii, în speță Legea nr. 288/2004, durata ciclurilor de studii pe domenii și specializări se stabilește de Ministerul Educației și Cercetării, la propunerea Consiliului Național al Rectorilor, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului. M., potrivit hotărâri lor de Guvern de organizare și
funcționare a acestuia, are competența de a controla și monitoriza aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea și funcționarea unităților și instituțiilor de învățământ.
Conform prevederilor legale formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță trebuie să parcurgă procedura de evaluare academică.
Prin urmare o instituție nu are dreptul să înscrie "studenți" și să elibereze diplome la formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță care nu au parcurs procedura obligatorie autorizării, aceasta nu este îndreptățită să înmatriculeze, să elibereze diplome, să desfășoare procesul de învățământ pentru formele de învățământ care nu au parcurs etapele obligatorii ale acreditării și autorizării provizorii.
Legea nr. 84/1995, la art. l03, alin. 2 prevede: " Instituțiile și unitățile de învățământ particular acreditate fac parte din sistemul național de învățământ și educație și se supun dispozițiilor prezentei legi."
Conform acestor acte normative, formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță trebuie să parcurgă procedura de evaluare academică.
Legiuitorul, la art. 60 din Legea nr. 84/1995 a prevăzut într-adevăr o condiție, aceea ca aceste forme de învățământ se pot organiza doar de către acele facultăți care au prevăzută și forma de învățământ "zi".
Însă, nu trebuie confundată vocația pe care o au universitățile de a organiza în cadrul facultăților forme de învățământ la distanță (ID) în specializările autorizate sau acreditate cu dreptul de a organiza școlarizarea la forma de învățământ ID. Dreptul de a putea organiza școlarizarea incumbă obligația parcurgerii procedurii de autorizare/acreditare pentru aceste programe.
Potrivit art. 60 alin. l din Legea învățământului nr. 84/1995 "activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: de zi, seral, cu frecvență redusă și la distanță. Formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri de zi". Norma citată nu duce însă la concluzia potrivit căreia
o instituție de învățământ superior este acreditată sau autorizată provizoriu pentru formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță ape legis, fiind astfel îndreptățită să înmatriculeze studenți și să elibereze diplome în aceste forme de învățământ dacă este acreditată/autorizată pentru forma de învățământ la zi. Această normă reglementează numai vocația pe care o au universitățile de a organiza în cadrul facultăților aceste forme de învățământ numai dacă organizează cursuri la zi pentru specializarea respectivă. Calea de la vocație la drept este condiționată de parcurgerea procedurii de acreditare conform prevederilor legale în vigoare.
În speță, la data înmatriculării în anul I de studiu pentru specializarea urmată de reclamanta, pârâta U. S. H. era autorizată să funcționeze provizoriu cu forma de învățământ ZI, nu și ID. Având în vedere că reclamanta intimata nu a parcurs o formă de învățământ într-o specializare care să fi fost acreditată/autorizată provizoriu conform legii, nu sunt îndreptățiți să obțină diploma de licență.
Din datele dosarului reiese faptul că reclamanta a absolvit U.
S. H., Facultatea de Psihologie, la forma de învățământ "la distanță";, promoția 2009.
Din adresele Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior ARACIS reiese că specializarea urmată de reclamantă la forma de învățământ ID, nu a fost niciodată autorizată provizoriu/acreditată, potrivit H.G. nr. 1609/2004, cât și H.G. nr. 676/2007.
Legiuitorul a statuat în sensul că formele FR si ID se organizează doar de acele facultăți care au cursuri la zi, respectiv că nu se poate depune dosar de acreditare și nu pot fi organizate cursuri la ID si FR dacă universitatea respectivă nu are organizate și acreditate/autorizate și cursuri la ZI la disciplina respectivă.
Aceste prevederi legale nu exonerează instituția de învățământ superior de obligația de a se supune, în conformitate cu prevederile OUG 75/2005 și HG nr.1418/2006 procedurii de evaluare în vederea autori zării/acreditării acestor forme de învățământ. Aceste acte normative erau in vigoare la data înmatriculării reclamantei-intimate. Ulterior procedurii descrise mai sus specializările care sunt autorizate/acreditate se supun aprobării prin hotărâre de guvern.
În această ordine de idei, solicitarea reclamantei da a le fi eliberată diploma care să ateste studii desfășurate în afara cadrului legal constituie o cerere vădit neîntemeiată, cu atât mai mult cu cât, potrivit principiului "Quod nullum est, nullum producit efectum", studiile urmate în afara cadrului legal, fiind nule, nu pot avea ca rezultat obținerea unei diplome valabile.
Un drept există dacă este exercitat în limitele sale interne și externe. O diplomă este recunoscută de MECTS dacă specializarea, forma de învățământ din cadrul instituției de învățământ superior urmate era în momentul înscrierii în anul I sau al finalizării în hotărârea de guvern din anul respectiv sau aplicabilă pentru anul respectiv.
Recurentul arată că specializarea urmată de reclamantă nu a fost niciodată acreditată sau autorizată provizoriu la forma de învățământ ID, această nefiind menționată în nicio hotărâre a guvernului din perioada în care reclamanții au urmat studiile.
Nu există niciun temei legal pentru demersul reclamantei intimate de a solicita eliberarea diplomei de licență în urma parcurgerii unor cursuri neacreditate/neautorizate provizoriu. Un act nu poate avea efectele prevăzute de lege decât în eventualitatea în care este emis în conformitate cu legea și de către o entitate abilitată de lege în acest sens, fără a exista în același timp posibilitatea recunoașterii ca valabil a unui act emis fără respectarea normelor edictate pentru încheierea sa valabilă.
Eliberarea actelor de studii implică o responsabilitate majoră față de întreaga societate. Activitatea de învățământ superior este reglementată pentru ocrotirea unui interes general major. Este vorba de interesul major al asigurării unui învățământ de calitate, astfel încât diplomele de studii emise în România să fie recunoscute automat în Uniunea Europeană, fără a mai exista suspiciuni asupra corectitudinii studiilor desfășurate.
Punându-se semnul de egalitate între așa-zise studii, urmate nelegal, și studiile desfășurate legal de absolvenții tuturor instituțiilor de învățământ superior din sistemul național de învățământ, se aduc grave prejudicii întregului sistem de învățământ și se creează o discriminare între absolvenții specializărilor organizate legal, și persoanele cărora instanța a decis să le acorde o diplomă la care nu au dreptul, deoarece nu au desfășurat studii autorizate provizoriu sau acreditate conform legii.
În concluzie, raportat la prevederile legale invocate mai sus, recurenta solicită să se admită recursul astfel cum a fost formulat si să se modifice sentința recurată în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate.
În drept: prezentul recurs este întemeiat pe dispozițiile C.pr.civ., Legea învățământului nr. 84/1995, cu modificările și completările ulterioare, H.G. 536/2011, Legea 1/2011, H.G. 1011/2001, Legea nr. 288/2004, Ordinul nr.
2284/2007, O.U.G. nr. 75/2005.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, intimații au solicitat respingerea recursului declarat ca nefondat.
La termenul de judecată de azi, instanța, din oficiu, a ridicat excepția tardivității recursului.
Cu privire la această excepție, Curtea reține următoarele:
Hotărârea instanței de fond a fost comunicată chematului în garanție la data de_ (f. 92 dosar fond).
Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, prevăzut de art. 301 C.pr.civ., s-a împlinit la data de_, ultima zi în care putea fi promovat fiind_, ținând cont de prelungirea generată de zilele nelucrătoare.
Recursul a fost înregistrat la instanța a cărei hotărâre se atacă, Tribunalul B. -Năsăud, C. în data de_ (f. 2 dosar).
Constatând că recurentul este decăzut din dreptul de a exercita calea de atac a recursului, întrucât acest act procedural a fost săvârșit după împlinirea termenului legal, Curtea va aprecia excepția invocată drept fondată, considerent pentru care urmează să o admită, și pe cale de consecință, întemeiat pe dispozițiile art. 301 C.pr.civ., va respinge recursul ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția de tardivitate.
Respinge ca tardiv recursul declarat de chematul în garanție M.
E. N. împotriva sentinței civile nr. 2653 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului B. Năsăud pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. - A. M. S. -L. R. L. U.
GREFIER
M. V. -G.
Red.SLR/dact.MS 2 ex./_