Decizia civilă nr. 6/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ, >DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR. _
DECIZIA NR. 6/2013
Ședința publică din data de 24 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. | A. | I. |
JUDECĂTOR: D. | P. | |
JUDECĂTOR: C. | I. |
GREFIER: M. N.
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatoarea D.
G. A F. P. A J. S. in nume propriu si pentru A. F.
P. Z., împotriva deciziei civile nr. 10480 din_ pronunțate în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj, în contradictoriu cu intimata SC A. COMI. SRL, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite restituire taxă de poluare -
O.U.G. nr. 50/2008.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Contestația în anulare este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că a fost atașat prezentei cauze dosarul nr._ al Curții de Apel în care s-a pronunțat Decizia Civilă obiect al contestației în anulare formulate.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție și art. 319 al.1 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta contestație în anulare și constatând că s- a solicitat judecarea în lipsă, reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin decizia civilă nr. 10480 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj s-a admis recursul declarat de pârâta D. G. a F.
P. S. în nume propriu și pentru A. F. P. Z. împotriva sentinței civile nr. 2673 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S. pe care a modificat-o în parte în sensul că a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a dobânzii legale.Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că referitor la excepția inadmisibilității, derivate din neexercitarea de către reclamant a căii administrative de atac prevăzute de art.205 și urm. din OG 93/2003, Curtea a reținut următoarele:
În ședința din 14 noiembrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit în fiecare dintre cauze, emis Decizia nr.24 în dosarul nr. 9/2011 iar prin această hotărâre a admis recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Colegiul de conducere al Curții de Apel Iași și Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj și a stabilit că
procedura de contestare prevăzută de art.7 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.50/2008 raportat la art.205-218 din Codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin.1 lit.d din același cod
Decizia pronunțată fiind obligatorie, potrivit art.3307alin.4 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că excepția de inadmisibilitate este nefondată.
Referitor la fond:
În prezent, compatibilitatea O.U.G. 50/2008 cu prevederile dreptului Uniunii, în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. Tatu împotriva pârâților Statul Român prin M. F. și Economiei, D. G. a F. P. Sibiu, A. F. P. Sibiu, A.
F. pentru M. și M. M. lui.
Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Și este așa, deoarece din parag. 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul Curții de referă la varianta inițială a OUG nr. 50/2008 aplicabilă în prezentul litigiu.
Curtea de Justiție a interpretat dreptul Uniunii, mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale Uniunii fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care CJUE o dă unei norme de drept
european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.
Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 50/2008, varianta inițială, trebuie să se rețină că reglementarea națională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008.
Aceleași concluzii au fost stabilite de către CJUE în cauza Nisipeanu, respectiv C-263/10 din_, în care au fost analizate formele ulterioare ale OUG nr. 50/2008.
Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).
Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția României și din Tratatul de aderare a României la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție (cauza Simmenthal).
Referitor la cererea de acordare a dobânzilor:
"Referitor la obligația de plată a dobânzii, Curtea constată că reclamantul a achitat la A. F. P. taxa de poluare și a solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii potrivit art. 124 Cod pr. fisc, iar prima instanta a acordat altceva decât s-a solicitat de reclamant, respectiv dobânda legală în materie civilă de la data plății taxei și până la data restituirii sale integrale.
Încasarea nelegală a unei taxe produce un prejudiciu prin lipsirea de respectiva sumă de bani pentru perioada cuprinsă între data încasării taxei si data restituirii efective. Normele speciale din materia dreptului fiscal nu reglementează acoperirea acestui prejudiciu, situație în care devin incidente normele dreptului comun. Nu se poate accepta aplicarea prin analogie a dispozitiilor art. 124 alin. 2 raportat la art. 120 alin. 6 si art. 117 C.p.c. deoarece este vorba despre norme de excepție, de stricta interpretare si aplicare doar la situația pe care o reglementează.
Este important a se avea în vedere dispozițiile art. 3 alin. 3 din O.G. nr. 9/2000 dacă ar fi fost formulat un astfel de petit, or un capăt de cerere privind obligarea pârâtei la plata dobânzii legale în materie civilă nu a fost formulat.";
Pe cale de consecință, Curtea a admis recursul declarat de pârâta D. G. a F. P. S. în nume propriu și pentru A. F. P. Z. împotriva sentinței civile nr. 2673 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului S. pe care a modificat-o în parte în sensul că a obligat pârâta la plata către reclamantă a dobânzii legale.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare D. G. a F. P. a județului S. solicitând admiterea contestației, desființarea hotărârii atacate, în sensul admiterii recursului său si respingerea acțiunii formulate de SC A. COMI. SRL pentru lipsa capacității de exercițiu.
Consideră criticabilă hotărârea instanței de recurs întrucât prin Decizia nr. 1T)480/_, Curtea de Apel Cluj a admis recursul declarat de parata DGFP Blaj in nume propriu si pentru A. F. P. Z. împotriva Sentinței Civile nr. 2673 din_ pronunțata in dosarul nr._ al Tribunalul Sălaj pe care a modificat-o in parte in sensul ca a obligat parata la plata către reclamanta a dobânzii legale si a menținut restul dispozițiilor sentinței.
Dezlegarea data este rezultatul unei greșeli materiale, iar Curtea de Apel Cluj a omis sa cerceteze motivul de recurs prin care am demonstrat la dosarul cauzei ca firma nu mai exista, fiind radiata.
Astfel instanța de recurs nu a analizat deloc precizarea la recurs depusa de către instituția noastră la dosarul cauzei si anexata din nou prezentei contestații in anulare.
Menționează că pentru termenul de judecata din_ a invocat pe cale de excepție lipsa capacității de exercițiu a reclamantei SC A. COMI. SRL, fiind radiata din Registrul Comerțului, iar Curtea de Apel Cluj nu s-a pronunțat deloc asupra acestei excepții.
Mai mult decât atat, nici măcar nu se face referire in cuprinsul deciziei la împrejurarea ca la dosarul cauzei s-a depus precizare la recurs - fila 9 din dosar, respectiv Sentința Civila nr. 5345/_ - fila 10-11 din dosarul Curții de Apel Cluj, condiție in care aceasta precizare trebuia comunicata in mod obligatoriu si cu partea adversa, respectiv cu SC A. COMI. SRL, procedura fiind incalcata.
Reclamanta s-a aflat sub incidența Legii nr. 85/2006, procedura care s-a finalizat prin Sentința Civila nr. 5345/_ pronunțata de Tribunalul Sălaj in dosar nr._ . Prin sentința menționata s-a dispus inchiderea procedurii insolventei si radierea societății din Registrul Comerțului, astfel ca in prezent societatea nu mai exista.
Întrucât societatea nu mai exista in evidentele fiscale ca urmare a radierii. AFP Z. nu mai poate dispune restituirea sumei către un agent economic inexistent.
Prin urmare, considera ca Decizia nr. 10480 din_ in forma in care a fost pronunțata in contradictoriu cu un agent economic inexistent nu poate fi pusa in executare din moment SC A. COMI. SRL este radiata iar dl. U. usan
L. - cesionarul creanței in valoare de 2099 lei reprezentând taxa pe poluare care face si obiectul prezentului dosar, nu si-a valorificat dreptul sau in fata instanței de recurs pentru a solicita obligarea AFP Z. la restituirea taxei pe poluare către acesta.
Prin cererea de restituire înregistrata la AFP Z. sub nr. 4184 din_ ,
U. usan L., fostul administrator al SC A. COMI. SRL, a solicitat restituirea sumei de 2099 lei împreuna cu dobânda legala aferenta, suma ce reprezintă taxa pe poluare achitata de către SC A. COMI. SRL cu chitanța Seria TS8 Nr. 1589885/_, potrivit Sentinței Civile nr. 2673/_ pronunțata de Tribunalul Sălaj in dosarul nr._ .
In acest sens invoca Contractul de cesiune de creanța din_ încheiat intre cedentul SC A. COMI. SRL prin lichidator judiciar SOC. PROF. IZOINSOLV IPURL - Cacaina V., si cesionarul U. usan L. .
Considera ca pentru a fi opozabila si terților cesiunea de creanța încheiata între parti, aceasta trebuie sa îmbrace forma autentica, sa fie înscrisa in Arhiva Electronica a Garanțiilor Reale Mobiliare, aspect care nu a fost dovedit in cazul contractului de cesiune de creanța.
Analizând contestația în anulare formulată prin prisma motivelor invocate și având în vedere prevederile art.318 C.pr.civ., Curtea constată că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente
:
Decizia civilă nr.10480 din_ pronunțată de Curtea de Apel Cluj prin care s-a admis recursul declarat de pârâta D. G. a F. P. S. în nume propriu și pentru A. F. P. Z., care a modificat în parte sentința civilă nr.2673 din_ pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr._ în sensul obligării pârâtei la plata către reclamanta SC A. COM I. SRL la dobânda legală, este rezultatul unei greșeli materiale.
Astfel, primul motiv prevăzut de art.318 C.pr.civ. - dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale - are în vedere erori materiale în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului și care au avut drept consecință darea unei soluții greșite.
În speță, constituie greșeală materială faptul că instanța de recurs nu a analizat precizarea la recurs prin care s-a invocat pe cale de excepție lipsa capacității de exercițiu a reclamantei SC A. COM I. SRL care este radiată din Registrul Comerțului.
Pentru termenul de judecată din_ s-a invocat această excepție și s-a depus sentința civilă nr.5345 din_ din care rezultă că reclamanta s-a aflat sub incidența Legii 85/2006, procedura fiind închisă prin hotărârea susarătată, dispunându-se totodată și radierea acesteia din Registrul Comerțului.
Câtă vreme, societatea nu mai există ca urmare a radierii, acesteia îi lipsește și capacitatea procesuală de exercițiu, iar pârâta nu poate dispune restituirea sumei achitate cu titlu de poluare către o societate comercială inexistentă.
Așa fiind, dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale în sensul în care instanța de recurs a omis să cerceteze motivul de recurs privind excepția lipsei capacității de exercițiu a reclamantei, impunându-se astfel admiterea contestației în anulare cu consecința desființării hotărârii pronunțate în recurs.
În temeiul dispozițiilor art.318 C.pr.civ., Curtea va dispune admiterea contestației în anulare și drept consecință, anulează decizia civilă nr.10480/_ pronunțată în dosar nr._ și fixează termen pentru soluționarea recursului la data de_, când vor fi citate părțile.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN N. LEGII
D E C I D E
Admite contestatia în anulare formulată de D. G. a F. P. S.
.
Anulează Decizia civilă nr. 10480/_ pronunțată de Curtea de Apel
Cluj în dosar nr._ și fixează termen pentru soluționarea recursului în data de_ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | ||||
A. | I. A. D. | P. | C. | I. | M. N. |
red.C.I./A.C.
2 ex. - _
