Decizia civilă nr. 6471/2013. Contencios. Obligația de a face
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 6471/2013
Ședința publică din data de 5 Iunie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. H. JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR D. M.
G. D. C.
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții B. | S. | , B. G. și | |
B. | T. împotriva sentinței civile nr. 3791 din data de _ | pronunțată de |
Tribunalul Maramureș, în dosarul nr._ 1, în contradictoriu cu pârâtul P.
M. B. -M., având ca obiect - obligația de a face - emitere autorizație de construire.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la cea de a doua strigare a cauzei se prezintă recurenții prin avocat N. Tâgârlaș C., în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 6 din dosar, lipsind intimatul.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
De la dosar lipsește dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar datorate pentru recursul declarat.
Prin Serviciul Registratură, la data de_ intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004, dispozițiile Legii nr. 247/2005 și art. 3 pct. 3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Instanța comunică apărătorului un exemplar al întâmpinării depusă de partea adversă, împrejurare față de care se arată că nu se solicită termen pentru a lua cunoștință de apărările formulate, iar reprezentantul recurenților depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 12 lei și timbru judiciar, iar în susținerea apărărilor invocate prin acțiunea introductivă cât și prin prezentul recurs, depune un răspuns din partea Primăriei M. B. -M. la adresa întocmită de cabinetul de avocat, prin care se confirmă faptul că spațiul are destinația de cabinet medical și centru de limbi moderne și solicitarea de autorizare presupunea extinderea cabinetelor, cu menținerea destinației anterioare. Aceste elemente nu au fost reținute de instanța de fond și criticate de reclamanți prin motivele de recurs.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul recurenților solicită admiterea recursului astfel cum acesta a fost formulat, modificarea sentinței civile pronunțată de Tribunalul Maramureș în sensul admiterii acțiunii introductive de instanță.
Elementul contradictoriu, reținut de instanță dar invocat și de către pârât, constă în aceea că spațiul determină o schimbare a destinației inițiale. Din actele existente la dosarul cauzei precum și din cuprinsul adresei depusă la acest termen de judecată, se confirmă faptul că spațiul avea destinația de prestări
servicii, fiind inclusă și funcționarea cabinetului medical și a centrului de limbi moderne. Această situație a fost confirmată și prin extrasul de carte funciară, existent la dosar, care specifică împrejurarea că la parterul imobilului există un spațiu comercial.
Soluția instanței de fond este fundamentată pe ideea schimbării destinației spațiului, fără a se preciza care este diferența dintre destinația inițială a imobilului și cea solicitată de către reclamanți. În concret se face confuzie între schimbarea destinației imobilului cu extinderea acestuia și ca atare s-a produs o eroare în ce privește aplicarea dispozițiilor legale, respectiv art. 27 lit. b din Ordinul 839/2009 privind normele de aplicare a Legii nr. 50/1991.
În condițiile în care a existat o schimbare de destinație din spațiu de locuit în spațiu comercial, ar fi trebuit să existe acordul autentificat al vecinilor, de pe verticală și orizontală, care au perete comun cu spațiul supus schimbării de destinație. Însă acest acord nu a fost solicitat prin certificatul de urbanism, iar raportat la dispozițiile art. 6 și 7 din Legea nr. 50/1991 dacă un document nu este solicitat prin certificatul de urbanism, nu poate fi solicitat ulterior, iar reclamanții, ca solicitanți și beneficiari ai autorizației de construire, trebuie să depună documentele care au fost depuse pentru certificatul de urbanism.
Solicită a fi respinse susținerile pârâtului în sensul că prin certificatul de urbanism s-a solicitat acordul autentic al vecinilor, întrucât aceste afirmații nu sunt reale, dat fiind faptul că certificatul de urbanism nr. 136/_ pe verso cuprinde avize și acorduri. Chiar dacă acordul autentic al vecinilor era necesar, el trebuia depus în fața Consiliului local, iar nu a P. ui, care este emitentul autorizației de construire. Ori Consiliul local a verificat legalitatea și a adoptat HCL nr. 198/2009, care privește extinderea spațiului situat la parterul blocului în vederea reamenajării acestuia, prin derogare de la prevederile HCL nr. 314/2008. Mai mult, în baza acestei hotărâri s-a încheiat și un contract de concesiune, valabil și în acest moment, reclamanții plătind redevența aferentă contractului.
Un alt element îl constituie prezentarea acordului asociației de proprietari în timpul procedurii. Deși unul dintre proprietari și-a retras acordul această operațiune a avut loc după emiterea HCL nr. 198/2009 și încheierea contractului de concesiune.
Având în vedere dispozițiile art. 7 al. 1 și 9 din Legea nr. 50/1991 apreciază că este justificată cererea reclamanților de obligare a P. ui M. B. -M. de emitere a autorizației de construire.
Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului, fără obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea, având în vedere actele existente la dosar precum și poziția procesuală exprimată de părți, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3791 pronunțată la data de_ în dosar nr._ al T. ui Maramureș a fost respinsă cererea formulată de reclamanții B. S.
, B. G. și B. T. în contradictoriu cu pârâtul P. M. B. M. .
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că în mod justificat s-a conditionatt emiterea autorizației cu acordul vecinilor pe temeiul Ordinului 839/2009 întrucât din probatoriul administrat în cauză, rezultă că reclamanții au solicitat autorizarea executării unor lucrări care să schimbe destinația spațiului aflat într-o clădire existentă în sensul definit de lege, chiar dacă s-au prevalat de o simplă extindere.
Concluzia instanței în acest sens se fundamentează pe conținutul certificatului de urbanism, al proiectului tehnic (filele 145-164,) și mențiunile din Cf. 10666 parter B. M. (filele 140-144).Din proiectul tehnic (filele 148,150) rezultă că lucrările care urmau să fie executate acoperă o suprafață construită totală de 115 mp și, presupun realizarea unei șape și montarea de tâmplărie, precum și finisaje pentru scări și pardoseli.
Potrivit art. 27 din Ordinul nr. 839/2009. pct. 2.5.6. din cap. 7, Anexa 1 a Legii nr. 51/1990 și art. 42 din Legea nr. 230/2007 era obligatoriu acordul proprietarilor cu care se învecinează spațiul supus schimbării pe plan orizontal și vertical.
În detrimentul afirmațiilor reclamanților care au susținut că autorizația nu s-a solicitat pentru schimbarea destinației spațiului, ci doar pentru executarea extinderilor la spațiul a cărui destinație era deja schimbată, certificatul de urbanism și proiectul tehnic confirmă contrariul. Prin lucrările pe care reclamanții doresc să le execute spațiile pe care le dețin sunt supuse unor transformări prin care se modifică fațada exterioară a imobilului și se asigură accesul separat, cu consecința afectării modalității de folosință a spațiului aflat în proprietatea comună - forțată a celorlalți proprietari, ceea ce semnifică o schimbare a destinației din perspectiva definiției legale a acestui termen cuprins în Anexa nr. 2 a Legii nr. 51/1990 - Schimbare de destinație " În înțelesul prevederilor art. 3, este necesară emiterea unei autorizații de construire și/sau de desființare, după caz, numai în situația în care pentru realizarea schimbării de destinație a spațiilor sunt necesare lucrări de construcții pentru care legea prevede emiterea autorizației de construire";.
Legea însăși califică natura lucrărilor căci în alin. 3 al art. 27 din Ordinul nr. 839/2009 se explică care sunt situațiile în care legea stabilește că se modifică destinația spațiului.
Din conținutul sesizărilor pe care mai mulți proprietari le-au adresat pârâtului (filele 126,128,130,135) rezultă că lucrările pentru care s-a propus autorizarea afectează spațiul verde din fața blocului și accesul în imobil, ceea ce confirmă că suntem în ipoteza prevăzută de alin. 3 art. 27 din Ordinul nr. 839/2009.
Nu are relevanță în cauză calificarea pe care reclamanții, direct interesați, o dau lucrărilor, ci acea calificare în care lucrările se încadrează din perspectiva cadrului legal care reglementează autorizarea construcțiilor.
Mai mult, reclamanții se prevalează de Hotărârea Consiliului Local nr. 198/2009, redată anterior, în antetul și cuprinsul căreia se stabilește în mod explicit că se aprobă extinderea spațiilor în vederea reamenajării acestora în cabinet medical și fundație centru limbi moderne și deschiderii a două accese din exterior.
Or, chiar prin această hotărâre se atestă că sunt lucrări care se încadrează în categoria celor prin care Hotărârea Consiliului Local nr. 314/2008 privind schimbarea destinației apartamentelor și a spațiilor cu altă destinație situate în clădirile - bloc de locuințe, extinderea acestora și concesionarea terenului aferent
. În art. 1din Hotărârea Consiliului Local nr. nr. 314/2008 se prevede în mod expres că extinderea unor astfel de spații poate fi realizată numai dacă sunt îndeplinite opt condiții, cumulative.
Între aceste condiții, la lit. b), se menționează acordul exprimat în formă autentică al proprietarilor direct afectați cu care se învecinează, pe plan orizontal și vertical, precum și acceptul majorității celorlalți proprietari de pe scara clădirii în care se efectuează extinderea.
Pârâtul a condiționat în final emiterea autorizației (fila 33) de aceste două acorduri, având în vedere poziția unora din proprietarii de pe scara A care și-au
retras acordul exprimat inițial, depus la documentația pentru certificatul de urbanism.
Reclamanții nu au contestat legalitatea acestei hotărâri ci s-au prevalat indirect de dispozițiile ei, mai exact de Hotărârea nr. 198/2009 emisă în temeiul acesteia. Prin această hotărâre s-a dispus în beneficiul reclamanților o singură derogare de la cele opt cerințe,respectiv de cea prevăzută în art. 1 lit. f) din Hotărârea Consiliului Local nr. 314/2008 care privește elemente de ordin tehnic și nu condițiile de autorizare.
Instanța constată că reclamanții nu au făcut dovada că dețin acordul obligatoriu potrivit art. 7, alin. 1, lit. d) din Legea nr. 51/1990.
Conform raportului din data de_ a Direcției de Urbanism a Primăriei
M. B. M. (fila 82) coroborat cu identificarea imobilului în cererea de eliberare a autorizației și proiectul tehnic, spațiul reclamanților este situat la parterul blocului nr. 3A de pe strada T. din municipiul B. M. și se
învecinează cu apartamentele: nr. 1, proprietar Faur Olimpiu, nr. 3 - reclamantul
V., nr. 4 - Conea Augustin și nr. 15 - Podariu E. și A. .
Conea Augustin nu și-a exprimat acordul nici în tabelul anexă la documentația care a stat la baza emiterii certificatului de urbanism (fila 18) în care este înscrisă mențiunea "plecat în Italia din 2001"; iar Faur Olimpiu și-a revocat acordul exprimat inițial conform declarațiilor autentice depuse la filele 74-75. Valabilitatea actului de revocare nu poate fi contestată în acest cadrul procesual în care autorul nu este parte și nici nu se justifică calitatea sa procesuală raportat la obiectul cererii.
Prin urmare, instanța constată că acordul proprietarilor apartamentelor nr. 1 și 13 nu exista la data la care pârâtul a refuzat emiterea autorizației. În ceea ce privește forma înscrisului care să constate acest acord instanța apreciază că față de conținutul art. 27 alin. 5 din Ordinul nr. 839/2009 și al art. 1 lit. b) din Hotărârea Consiliului Local nr. 314/2008 este necesară forma autentică pentru proprietarii care se învecinează pe orizontal și vertical.
Împotriva soluției arătate au declarat recurs reclamanții arătând că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii deoarece contrar celor reținute de instanța de fond din probele administrate și raportat la temeiurile de drept se impunea admiterea acțiunii. Astfel se arată că prin demersul inițiat au solicitat în conformitate cu prevederile legii să se emită autorizația de construire pentru
obiectiv - extindere cabinet medical și fundație ,centru limbi moderne anexând toate documentele. Instanța în mod greșit a apreciat că au solicitat autorizarea unor lucrări care să schimbe destinația spațiului de la parterul imobilului când de fapt obiectul solicitării l-a reprezentat extinderea spațiului care nu avea destinația de locuință cu menținerea expresă a destinației clare și existente la momentul solicitării cea de cabinet medical și Fundație Centru de Limbi Moderne. Deși dispozițiile Ordinului nr.839/2009 sunt suficient de clare instanta a făcut o confuzie cu privire la spațiu ce urmează a fi supus lucrărilor de extindere întrucât nu este vorba de o schimbare a destinației, acesta a fost și rămâne. Totodată prin hotărârea nr.189/2009 a Consiliului Local care privește extinderea spațiului în vederea reamenajării s-a aprobat prin derogare de la prevederile HCL nr.314/2008, art.1 lit.g, acest obiectiv aprobându-se totodată și concesionarea terenului necesar extinderii stabilindu-se și redevența dar în sarcina reclamanților nu s-a stabilit și alte obligații privind necesitatea completării documentației în vederea obținerii autorizației . Raportat la aceste aspecte solicitarea autorității de a se completa documentația este netemeinică .
Pe de altă parte se arată în ceea ce privește acordul vecinilor s-a procedat nejustificat solicitându-se completarea documentației cu acest acord întrucât acest acord exista încă de la etapa întocmirii documentației pentru obținerea
certificatului de urbanism dar faptul că ulterior unii proprietari și-au retras acordul după ce a fost emis certificatul și adoptată HCL nr.189/2009 nu mai are nicio relevanță în cauză.
Cum autorizația se emite potrivit art.7, din Legea nr.50/1991 pe baza documentației și cum odată cu cererea a fost depusă întreaga documentație conform art.7 alin.9 din lege se impunea ca cererea de emitere a autorizației să fie admisă.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare intimatul a solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată în considerarea în esență că în mod corect s-a reținut raportat la cele stabilite prin certificatul de urbanism, la dispozițiile Legii nr.50/1991, Ordinului nr.839/2009 și dat fiind schimbarea destinației ca era necesar acordul vecinilor.
Analizând argumentele aduse de recurenți în raport de actele dosarului, de normele juridice incidente, art.304 C.pr.civ., Curtea reține că acestea nu pot conduce la modificarea sau casarea hotărârii atacate.
În acest sens se reține că recurenții s-au adresat intimatului în vederea eliberării autorizației de construire pentru obiectivul situat în B. M. str. T. nr.3A - extindere cabinet medical și fundație centru de limbi moderne.
Față de cele solicitate prin răspunsul dat li s-a comunicat faptul că autorizația va putea fi emisă după completarea documentației cu acordul autentificat al tuturor proprietarilor locuințelor cu care se învecinează pe plan orizontal și vertical spațiul supus schimbării inclusiv al proprietarului apartamentului 13 plecat și al celorlalți locatari ce și-au retras acceptul inițial.
Ulterior recurenții revin cu solicitarea în considerarea că nu este vorba de o schimbare a destinației care să impună acordul, ca prin hotărârea consiliului local a fost aprobată extinderea și cesiunea fiind verificate astfel condițiile de legalitate.
Răspunzând autoritatea comunică faptul că este necesară completarea documentației cu acordul cerut de norme și menționat în certificatul de urbanism.
În această situație recurenții se adresează instanței întemeiat pe dispozițiile Legii nr.554/2004 respectiv în considerarea că întrunesc condițiile Legii nr.50/1991 iar refuzul este unul nejustificat, prin aceasta aducându-i-se o vătămare într-un drept recunoscut de lege.
Conform prevederilor art.1 din Legea nr.554/2004 orice persoană care se consideră vătămarea într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică printr-un act administrativ se poate adresa instanței de contencios pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim.
Același act normativ prin art.8 prevede că se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.
În sensul actului normativ refuz nejustificat de a soluționa o cerere, constituie expirarea explicită cu exces de putere a voinței de a nu rezolva cererea iar excesul semnifică exercitarea dreptului de apreciere aparținând autorităților prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor prevăzute de lege.
Dispozițiile enunțate nu sunt incidente în cauză. Astfel legea nr.50/1991 prin dispozițiile sale statuează că autorizația de construire se emite în baza documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții elaborată
în condițiile prezentei legi în temeiul și respectarea prevederilor documentațiilor de urbanism avizate și aprobate potrivit legii.
Același act normativ prin art.7 alin.1 prevede că autorizația de construire se emite pentru executarea lucrărilor de bază și a celor aferente organizării executării lucrărilor, în cel mult 30 de zile de la data depunerii documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, care cuprinde, în copie, următoarele documente: a) certificatul de urbanism; b) dovada, în copie legalizată, a titlului asupra imobilului, teren și/sau construcții și, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi și extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel; c) documentația tehnică ; d) avizele și acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al autorității competente pentru protecția mediului și, după caz, actul administrativ al acesteia;
Tot astfel prin alin.2 al aceluiași articol se prevede că documentația tehnică
- D.T. se elaborează în conformitate cu conținutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1, în concordanță cu cerințele certificatului de urbanism, cu conținutul actului administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, al avizelor și acordurilor cerute prin certificatul de urbanism și se întocmește, se semnează și se verifică, potrivit legii.
Tot astfel prin art.6 al actului normativ menționat se prevede că certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritățile prevăzute la art. 4: a) fac cunoscute solicitantului informațiile privind regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor și construcțiilor existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice și ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate și aprobate potrivit legii; b) stabilesc cerințele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcție de specificul amplasamentului; c) stabilesc lista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea autorizării; d) încunoștințează investitorul/solicitantul cu privire la obligația de a contacta autoritatea competentă pentru protecția mediului, în scopul obținerii punctului de vedere și, după caz, al actului administrativ al acesteia, necesare în vederea autorizării.
Reiese din normele enunțate că emiterea autorizației de executare a construcțiilor se face doar în baza depunerii documentației corespunzătoare complete, a avizelor și acordurilor cerute de lege și prin certificatul de urbanism cu condiția ca limitele de ocupare, amplasare s.a să respecte normele obligatorii și să nu depășească limitele stabilite de regulamentele adoptate.
Cu alte cuvinte eliberarea autorizației de construire este condiționată de depunerea documentației conforme a avizelor și acordurilor prevăzute exclusiv prin certificatul de urbanism, lipsa acestora ducând la refuzul emiterii autorizației.
În cauză documentația depusă nu cuprinde acordul cerut. Astfel prin certificatul de urbanism depus (f.47 dosar fond) cu privire la cerințele ce urmau a fi îndeplinite la capitolul regim tehnic s-a prevăzut că documentația se va elabora conform prevederilor Legii nr.50/2991, înălțimea nu va depăși planșeul de la parter și se va întocmi plan de amenajare zona verde vizat SPAU cu referire la suprafața gazonată, număr și tip puieți care se vor planta conform HCL nr.314/2008 art.7.
Același act cu privire la avize/acorduri ce trebuie asigurate a prevăzut acord locatari și hotărârea adunării generale a asociației de proprietari conform anexei nr.2 și 3 din HCL nr.314/2008, contract de cesiune….
HCL menționată prin art.1 a prevăzut că în cazul schimbării destinației locuințelor și a spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință precum și extinderea unor astfel de spații poate fi realizată dacă sunt întrunite cumulativ
anumite condiții: avizul asociației, acordul exprimat în forma autentică al proprietarilor direct afectate cu care se învecinează pe plan orizontal și vertical, spațiu supus schimbării (cei cu ziduri și planșee comune) precum și acceptul majorității celorlalți proprietari de pe scara clădirii în care se efectuează extinderea exprimat în forma prevăzută în anexă (f.107 dosar fond).
Acordul cerut prin actele de mai sus nu a fost depus de recurenți context în care din perspectiva condiției cerute de lege de a fi depusă documentația cu avizele și acordurile nu este îndeplinită iar sub acest aspect refuzul eliberării autorizației în condițiile unei documentații incomplete nu poate fi considerat unul nejustificat.
Se susține de recurenți că au fost îndeplinite condițiile prevăzute de lege, că nu erau necesare alte formalități mai exact acordul. Aceste susțineri nu pot fi reținute de vreme ce legea construcțiilor cere ca documentație să cuprindă avize/acorduri cerute inclusiv prin certificatul de urbanism ca act ce informează cu privire la reguli/ norme și câtă vreme actul cerut nu a fost depus. Pe de altă parte nu trebuie trecut neobservat că atât certificatul cât și HCL ce au stabilit cerințe și acte a fi asigurate și îndeplinite nu au fost niciodată contestate, situație ce duce la concluzia că depunerea actului ce cuprindea acordul era obligatorie în condițiile date dar și stipulate inclusiv de Legea nr.50/1991 si normele metodologice de aplicare.
Astfel art.27 din normele metodologice arată în ceea ce privește "acordul vecinilor, prevăzut la pct. 2.5.6. al secțiunii I "Piese scrise" a cap.A. "Documentația tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construire - D.T.A.C.", prevăzut în anexa nr. 1 la Lege, este necesar în următoarele situații:
pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate - și numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora;
pentru lucrări de construcții necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente;
în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate.
Situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) corespund cazurilor în care, prin ridicarea unei construcții noi în vecinătatea imediată a unei construcții existente, pot fi cauzate acesteia prejudicii privind rezistența mecanică și stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătata și mediul ori siguranța în exploatare. Cauzele acestor situații pot fi, de exemplu, alipirea la calcan, fundarea la o cotă mai adâncă decât cea a tălpii fundației construcției existente, afectarea gradului de însorire.
Situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) corespund cazurilor în care, urmare investiției noi pot fi create situații de disconfort generate de incompatibiltăți între funcțiunea preexistentă și cea propusă, atât în situația în care se aduc modificări de destinație a spațiilor în interiorul unei clădiri, cât și în situația în care funcționalitatea unei construcții noi este incompatibilă cu caracterul și funcționalitatea zonei în care urmează să se integreze. Cauzele cele mai frecvente sunt cele legate de afectarea funcțiunii de locuit prin
implementarea unor funcțiuni incompatibile datorită zgomotului, circulației, degajării de noxe, etc.
Acordul vecinilor se va da condiționat de asigurarea, prin proiectul tehnic P.Th. și autorizația de construire/desființare, a măsurilor de punere în siguranță a construcției preexistente rezultate în urma raportului de expertiză tehnică întocmit la comanda investitorului noii construcții.
Acordul vecinilor este valabil numai în formă autentică.
Tot astfel Legea nr.230/2007 prin dispozițiile sale art.42 prevede că schimbarea destinației locuințelor, precum și a spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință față de destinația inițială, conform proiectului inițiat al clădirii cu locuințe, se poate face numai cu avizul comitetului executiv și cu acceptul proprietarilor direct afectați cu care se învecinează, pe plan orizontal și vertical.
Aceste prevederi au fost reținute și în adoptarea hotărârii consiliului mai sus arătate în condițiile în care se precizează expres care sunt criteriile ce trebuie îndeplinite cumulativ inclusiv pentru extindere spațiu. În cauză se cere autorizarea executării unor lucrări de extindere în măsură să schimbe situația aspect ce se încadrează așa cum corect a reținut prima instanță în situația explicitată de alin.3 al art.27 din normele ce impun acordul.
Evident se susține că au fost atașate documentației acordurile și hotărârea consiliului prin care se aprobă extindere spații în vederea reamenajării. Aceste susțineri de asemenea nu poate fi reținută deoarece pe lângă faptul că prin hotărârea invocată se atestă faptul că lucrările se încadrează în categoria celor vizate de hotărârea nr.314/2008, a fost adoptată pentru o singură derogare în privința unui aspect de ordin tehnic nu și a condițiilor de autorizare. Pe de altă parte așa cum rezultă din susținerile părților pe parcursul demersului și din acte acordul unui vecin nu este dat - în tabel fiind trecută mențiunea plecat - iar un alt acord dat de un alt vecin în condițiile solicitării eliberării certificat și nu al autorizării extinderii a fost revocat. Ori în lipsa acordului nu se poate vorbi de eficacitate și respectiv existența actului cerut prin regimul instituit de certificatul de urbanism. Ca atare față de cele rezultate din acte susținerile recurenților se vădesc nefondate și vor fi respinse.
Așadar constatând că în cauză nu au fost întrunite cerințele cu privire la documentația cerută pentru eliberarea autorizației, că refuzul nu poate fi considerat nejustificat în baza art.312 C.pr.civ. coroborat cu art.20 din Legea nr.554/2004, Curtea va da o soluție de respingere a recursului declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE.
Respinge recursul declarat de B. S., B. G. și B. T. împotriva sentinței civile nr. 3791 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Maramureș pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||
M. H. | F. | T. | D. M. |
G.
D. C.
Red.F.T./S.M.D.
2 ex./_