Sentința civilă nr. 1223/2013. Contencios. Obligația de a face

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1223/2013

Ședința publică din data de 11 Iunie 2013 Tribunalul format din:

PREȘEDINTE: D. E. L. GREFIER: M. DP

Pe rol fiind judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta

B. B. V.

în contradictoriu cu pârâta U. "S. H. ";,

având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul reclamantei, avocat Jîrghiuță Nandor, lipsă fiind pârâta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că la dosar s-a depus, prin Serviciul de registratură la data de_, întâmpinare la cererea de chemare în garanție formulată de către chematul în garanție M. E. N. .

Reprezentantul reclamantei depune la dosar taxa de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar de 0,3 lei, instanța constatând acțiunea în contencios administrativ la prim termen de judecată, fiind legal timbrat; nu are alte cereri de formulat în probațiune.

Nemaifiind alte cereri de formulat în probațiune, instanța constată încheiată faza de cercetare judecătorească și dispune judecarea cauzei în fond.

Reprezentantul reclamantei, în fond, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, solicită admiterea cererii de chemare în garanție, cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.

Deliberând constată;

T R I B U N A L U L

Prin acțiunea înregistrată în contencios administrativ și fiscal înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta Bîlc B. V. a chemat în judecată pârâta U. "S. H. "; solicitând obligarea pârâtei la eliberarea către reclamantă a diplomei de licență și a suplimentului de diplomă, cu cheltuieli de judecată.

În motivare s-a arătat că reclamantul a absolvit Ciclul I - studii universitare de licență (sistem Bolognia) - la Facultatea de Marketing și Afaceri Economice Internaționale din B., specializarea Afaceri Internaționale, din cadrul Universității "S. H. " - promoția 2009, iar în sesiunea iulie 2009 a susținut și a promovat examenul de licență.

Aspectul este recunoscut de pârâtă, care i-a eliberat, în dovedirea celor de mai sus, Adeverința nr. 137/_ .

U. "S. H. " este o instituție de învățământ superior particular acreditată aspect necontestat.

Deși a absolvit de peste 2 ani studiile Universității "S. H. ", pârâta refuză, cu diverse motivări, eliberarea diplomei de licență și a foii matricole la care sunt îndreptățită, cu consecințe deosebit de păgubitoare pe planul exercitării drepturilor pe care legea mi le conferă, în calitate de absolventă de studii superioare.

Se menționează că este încadrată în muncă, situație în care prezentarea (sau neprezentarea) diplomei de licență este de natură să atragă consecințe de ordin patrimonial în ceea ce privește drepturile salariale, aspect de notorietate, refuzul eliberării actului solicitat producând deja efecte patrimoniale pe plan profesional.

Numeroasele cereri adresate pârâtei, au fost tratate cu dezinteres, în sensul că fie nu i s-a răspuns în nici un mod, fie i s-a comunicat că aceasta a întreprins demersuri la M. E. ,

Cercetării, Tineretului și Sportului, demersuri care însă nu au condus la soluționarea pe fond a solicitării sale.

Obligația de a face - respectiv de a elibera diploma de licență de către pârâtă rezultă din lege, (art. 152 și respectiv art. 120 alin. 1 și 2 din Legea 1/2011 - Legea educației naționale, anterior Legea nr. 84/1995 rep.). Condițiile concrete în care trebuie efectuată această operațiune sunt prevăzute de Regulamentul aprobat prin Ordinul MECT nr. 2284/2007.

Astfel potrivit art. 38 alin. 1 din Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, aprobat prin Ordinul MECT nr. 2284/2007, după finalizarea completă a studiilor, la cerere, absolvenților li se eliberează adeverința de absolvire a studiilor, al cărei termen de valabilitate este de maximum 12 luni;

Potrivit art. 2 din același regulament, actele de studii din sistemul național de învățământ superior, care confirmă studiile de învățământ superior efectuate și titlurile sau calitățile dobândite, și care conferă titularilor acestora drepturile și obligațiile ce decurg din Legea nr.84/1995/R și din celelalte reglementări legale în vigoare, (la acea dată), sunt diploma, certificatul și atestatul. Foaia matricolă sau suplimentul la diplomă sunt, potrivit legii, anexe la actele de studii.

Conform art. 5, instituțiile de învățământ superior, de stat ori particular, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu potrivit legii, pot gestiona, completa și elibera numai acele acte de studii la care au dreptul în condițiile legii;

Potrivit art. 11, activitatea de completare a formularelor actelor de studii se efectuează în termen de maxim 12 luni de la finalizarea studiilor.

Iar în baza art. 20, titularii au dreptul să solicite eliberarea actelor de studii completate, după termenul aprobat de Senatul instituției, care poate fi cel mult de 12 luni de la finalizarea studiilor.

Potrivit Capitolului VII din Metodologiei organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor emisă de U. S. H. și înregistrată sub nr.1405/_, universitatea pârâtă, ca instituție organizatoare a examenelor de licență, s-a obligat să elibereze diploma de licență, însoțită de suplimentul la diplomă, în cel mult 12 luni de la încheierea examenului de licență.

Conform metodologiei, până la eliberarea diplomei de licență, facultățile pot elibera, la cerere, adeverințe prin care să se certifice promovarea examenului de licență, precum și rezultatele obținute la examenul de licență.

In cauză nu se poate contesta faptul că reclamanta a urmat și a absolvit o specializare la o formă de învățământ pentru a căror organizare universitatea pârâtă avea acreditarea, astfel că, raportat la cele mai sus arătate, refuzul eliberării actului solicitat este unul nejustificat.

Arătă reclamanta că din momentul înscrierii la facultate și până la absolvirea acesteia, și-a îndeplinit toate obligațiile ce-i reveneau, atât potrivit contractelor de studiu încheiate cu pârâta, cât și Regulamentului privind activitatea profesionala a studenților, în sensul că a plătit taxele de studii, a susținut și promovat toate examenele, inclusiv pe cel de licență.

Având in vedere aceste motive, se consideră că refuzul instituției pârâte de eliberare a actului solicitat este nejustificat și, drept urmare, solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept s-au invocat disp. art. 1 alin. 1, art. 8 alin. 1, art. 12, art. 18 alin.1 din Legea nr. 554/2004, Legea învățământului nr. 1/2011(sau nr. 84/1995, republicată), art. 2 pct. 1 lit. d și art. 274 Cod. pr.civ.

Pârâta U. "S. H. ";

a depus la dosar întâmpinare

, prin care a arătat că aceasta și-a îndeplinit obligațiile legale față de reclamantă, în sensul că, după finalizarea completă a studiilor și susținerea examenului de licență, la cererea acesteia, a eliberat Adeverința de absolvire a studiilor, cu termen de valabilitate de 12 luni, potrivit Metodologiei organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor nr. 1405/_ și cu prevederile art. 20 și art.38 din Ordinul MECTS nr.2284 din 28 septembrie 2007 .

Potrivit art.7 din "Regulamentul privind regimul actelor de studii in sistemul de învățământ", (Ordinul nr.2284/2007)," Formularele actelor de studii sunt tipărite si difuzate, în condițiile legii, de către unitatea de specialitate desemnată de MECT, unitate care poarta întreaga răspundere pentru aprobarea comenzilor de la instituții și pentru asigurarea securității tipăririi și păstrării formularelor până la ridicarea acestora de către instituțiile beneficiare. "

A informat și Romdidac SA - Compania de material didactic desemnată de MECT, aducându-le la cunoștință că solicită tipărirea unor formulare tipizate, însă Romdidac SA prin mai

multe adrese, i-a comunicat că nu poate să tipărească și să livreze decât cu aprobarea scrisa a MECTS - Direcția G. ă, Juridică și Control.

MECTS este cel care în calitatea sa de autoritate publică, gestionează materialele și tipizatele cu regim special necesare pentru a elibera diplomele si suplimentele la diploma solicitate de către reclamanți.

S-au făcut demersurile legale către M. E., Cercetării, Tineretului și Sportului în sensul că a comunicat necesarul de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților anului 2009, în vederea aprobării acestora și spre a emite mai departe comanda de tipărire la SC ROMDIDAC S.A.

Astfel, prin adresele nr.: 385/_, 769/_, 31/_, 557/_, 569/_, 573/_, 1054/_, 960/_, 278/_, a solicitat să fie dată aprobarea pentru a putea tipări formularele tipizate la SC ROMDIDAC SA, dar nu a primit un răspuns oficial din partea autorității administrative.

Prin urmare, reclamanta a urmat cursurile pe care pârâta le-a organizat la formele de învățământ legal stabilite, a emis acestora adeverința, sub egida MECTS, din care rezultă calitatea de licențiat - acte ce premerg diplomei finale.

Întrucât, la data înscrierii reclamantei la cursurilor Universității S. H., MECTS, avea posibilitatea, potrivit sarcinilor prevăzute de dispozițiile art. 116 si art. 141 din Legea nr. 84/1995 (în vigoare la acea dată), să invoce nelegalități în organizarea a studiilor acestora, dar nu a sesizat nici o neregulă în acest sens, fapt care nu justifică refuzul acestuia de a aproba tipizarea formularelor destinate actelor de studii pentru absolvenții anului 2009.

Adresele nr. 385/_, 769/_, 31/_, 557/_, 569/_, 573/_ ,

1054/_, 960/_, 278/_ emise către MECTS vizează actele de studii pentru absolvenții din anul 2009. Acestea au fost soluționate în parte, fără a se aproba tot necesarul de formulare tipizate și pe cale de consecință, se află în imposibilitatea de a elibera tuturor absolvenților diplome, din vina MECTS. Câtă vreme au fost respectate dispozițiile legale aplicabile, dreptul la obținerea actului de recunoaștere al studiilor este un drept câștigat, opozabil oricărui subiect de drept. Pe de altă parte, nu se pot face discriminări între reclamantă și alți absolvenți întrucât, în cazul tuturor au fost respectate dispozițiile aplicabile formei de învățământ urmate.

De asemenea, pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a M. ui E., Cercetării, Tineretului si Sportului, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând in diploma de licența si suplimentul la diploma pentru reclamantă, sub sancțiunea prevăzută de art.24 alin.2 din Legea nr.554/2004, în cuantum de 50 lei/zi de întârziere, începând cu a 30-a zi de la rămânerea irevocabila a hotărârii, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, se arată că U. "S. H. "; a fost înființată prin Legea nr.443/5 iulie 2002, ca persoana juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ, iar prin HG nr.693/2003 și HG nr.676/2007 au fost acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, pentru forma de învățământ la zi, domeniile de licență drept, sociologie, psihologie, management, științe ale educației, matematică, informatica și altele.

Potrivit dispozițiilor art.60 (1) din Legea nr.84/1995,"activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: zi, cu frecvență redusă și la distanță. Formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri de zi" U. S. H. având învățământ la ZI, FR, ID acreditat/autorizat prin HG nr.940/2004 a procedat legal.

In aplicarea dispozițiilor Legii nr.84/1995, M. E. a emis la data de 7 martie 2006, Ordinul nr.3404, in cuprinsul căruia se stabilește la art.2 că "Admiterea in învățământul superior public și particular se organizează pe domenii de studii de licență, pe baza metodelor stabilite de fiecare universitate", iar la art. 8 se prevede ca "Formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământul la distanță pot fi organizate numai de către universitățile care organizează cursuri de zi, in domeniile respective și dispun de departamente specializate. "

Specializarea urmată de reclamantă la forma de învățământ, a fost confirmată de MECTS prin emiterea formularelor cu sigla acestui minister până în anul 2009, dată de la care s-a refuzat eliberarea pentru acest an.

U. S. H. s-a conformat cu promptitudine și întocmai condițiilor impuse de Minister, prin adresa nr.36125/_, în vederea obținerii aprobării pentru tipizarea de formulare tipizate.

Prin adresele formulate a anexat necesarul pentru anul 2009, oferind autorității decidente MECTS, toate informațiile cerute prin adresa susmenționată, în care impun tuturor instituțiilor de învățământ de stat și particulare să atașeze la cererile lor "si situațiile centralizatoare(....) semnate și stampilate pe fiecare pagină și incluse și în format electronic pe CD, la Direcția G. ă de Învățământ Superior. "

Potrivit art. 2 din HG nr. 366 din_, în vigoare la data când reclamantul a parcurs studiile superioare și a susținut licența "M. Educație, Cercetării și Tineretului conduce sistemul național de educație, învățământ, tineret și cercetare, exercitând atribuțiile stabilite prin legi și prin alte acte normative din sfera de activitate";, iar conform art. 3 și4 din HG nr. 366/_ ,

...";evaluează și controlează realizarea politicilor și programelor în domeniu și stabilește sau propune, după caz, măsuri de corectare a lor, controlează și monitorizează aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea și funcționarea unităților și instituțiilor de învățământ particular.

Factorii cu atribuții de decizie din sistemul asigurării calității educației, dar mai ales M.

E., nu au sesizat nereguli după încheierea perioadei de monitorizare a pârâtei, prev. de art. 8 din Legea nr. 443/2002, nici după emiterea HG nr. 676/2007 și a HG nr. 635/2008 precum și nici după intrarea în vigoare a OUG nr. 75/2005, privind asigurarea calității educației.

In concluzie, MECTS nu a aprobat in totalitate necesarul de formulare solicitate.

Prin urmare, chematul în garanție MECTS, în baza atribuțiilor legale care îi revin, trebuia sa avertizeze ca furnizor de educație, dacă ar fi constatat că nu sunt îndeplinite standardele de calitate, să procedeze la aducerea activității educaționale la nivelul standardelor de calitate, urmând ca în cazul în care și al treilea raport de evaluare ar fi fost nefavorabil, M. E. trebuia să elaboreze și să promoveze, după caz, hotărâre de guvern sau lege, decizia prin care încetează definitiv școlarizarea în cadrul respectivului program.

Aprobarea în parte a tipizării formularelor de diplomă echivalează cu recunoașterea din partea METCS, că a funcționat într-un cadru legal, care i-a permis să organizeze formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământ la distanță.

Adresele emise nr. 385/_, 769/_, 31/_, 557/_, 569/_, 573/_ ,

1054/_, 960/_, 278/_, etc. către Minister vizează actele de studii pentru 2009, însă ele au fost soluționate în parte, fără a se aproba tot necesarul de formulare tipizate și pe cale de consecință, se află în imposibilitate să le elibereze tuturor absolvenților diploma de licență, din vina chematului în garanție.

Se mai arată că prin adresa nr. 278/_ reiese faptul că din 27000 formulare tipizate solicitate de pârâtă prin adresa nr. 31/_, înregistrată la METCS sub nr. 37450/_, a primit numai 10325 bucăți, conform adresei nr. 37450/_ a METCS către ROMDIDAC - SA.

In concluzie, MECTS nu a aprobat in totalitate necesarul de formulare solicitate.

Câtă vreme au fost respectate dispozițiile legale aplicabile, dreptul reclamantei la obținerea actului de recunoaștere al studiilor este un drept câștigat, opozabil oricărui subiect de drept. Pe de altă parte, nu se pot face discriminări intre reclamantă și alți absolvenți, câtă vreme în cazul tuturor au fost respectate dispozițiile aplicabile formei de învățământ urmate.

În drept, s-au invocat disp. art.60-63 Cod proc.civ., art. 18 din Legea nr.554/2004 coroborate cu art.28 alin.1 din Legea nr.554/2004.

Chematul în garanție M. E. N. (fost M. E., Cercetării, Tineretului și Sportului), a formulat întâmpinare, prin care a arătat următoarele:

Conform prevederilor art. 60 Cod proc. civilă "partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul când ar cădea în pretențiuni cu o cerere în garanție sau în despăgubire."

In genere, partea care ar cădea în pretenții s-ar putea întoarce împotriva altei persoane cu o cerere în despăgubiri, dacă există un raport juridic. De asemenea în doctrina de specialitate se arată faptul că instituția chemării în garanție se întemeiază pe existența unei obligații de garanție sau despăgubire și revine, în principiu, tuturor acelor care transmit altora un drept subiectiv, dacă o atare transmisiune s-a făcut cu titlu oneros.

Admiterea cererii de chemare în garanție formulată de U. "S. H. " din B. este neîntemeiată întrucât între M. E. N. și U. "S. H. " B., instituție de învățământ superior cu personalitate juridică nu există un raport juridic care ar putea determina admiterea unei asemenea cererii.

Formularele diplomelor nu se eliberează oricui și oricând. Instituția de învățământ superior care solicită un anumit număr de exemplare trebuie să facă dovada că a înmatriculat studenții la forme de învățământ acreditate, autorizate să funcționeze provizoriu. Astfel, acest aviz este condiționat de desfășurarea în condițiile legii a procesului educațional.

Potrivit legii, în speță Legea nr.288/2004. durata ciclurilor de studii pe domenii și specializări se stabilește de Ministerul Educației și Cercetării, la propunerea Consiliului Național al Rectorilor, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului. M., potrivit hotărârilor de Guvern de organizare și funcționare a acestuia, are competența de a controla și monitoriza aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea și funcționarea unităților și instituțiilor de învățământ.

U. S. H. din B. a solicitat ministerului eliberarea avizului pentru ridicarea formularelor tipizate de la ROMDIDAC S.A. - Compania de Material Didactic, pentru absolvenții din anii 2008, 2009 și 2010.

Deci M. E. N. și-a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau în ceea ce privește emiterea avizului în vederea achiziționării tipizatelor de către U. S. H. . Dacă aceste tipizate nu au fost gestionate corespunzător, în conformitate cu prevederile legale, nu este culpa M. ui E. N. .

Conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare - "Organizarea fiecărui ciclu de studii este de competența instituțiilor de învățământ superior, cu aprobarea M. ui E. și Cercetării."

În consecință admiterea cererii de chemare în garanție și obligarea M. ui E. N. de a "aproba tipărirea formularelor tipizate constând în diplomă de licență și supliment la diplomă pentru reclamant", care nu a urmat o formă de învățământ acreditată/autorizată să funcționeze provizoriu excede cadrului legal. Pentru a fi vătămat vreun drept trebuie ca acel drept să existe mai întâi.

Se poate vorbi de un drept doar dacă o persoană a urmat cursurile organizate conform prevederilor legale ale unei instituții de învățământ superior și ulterior finalizării i s-a refuzat eliberarea diplomei de licență.

Nu ne aflăm în această situație. Legea este foarte clară. OUG nr.75/2005 privind asigurarea calității educației, statuează la art. 29 din OUG nr.2005: (4) Acreditarea presupune parcurgerea a două etape succesive:

  • autorizarea de funcționare provizorie, care acordă dreptul de a desfășura procesul de învățământ și de a organiza, după caz, admiterea la studii;

  • acreditarea, care acordă, alături de drepturile prevăzute la lit. a) și dreptul de a emite diplome, certificate și alte acte de studii recunoscute de Ministerul Educației și Cercetării și de a organiza, după caz, examen de absolvire, licență, masterat, doctorat."

Astfel, instituția de învățământ superior are dreptul de a organiza admiterea la studii dacă este autorizat să funcționeze provizoriu.

Ori, la momentul înscrierii la studii a reclamantei U. S. H. nu era autorizată să funcționeze provizoriu pentru forma de învățământ urmată de reclamant.

S. ul de drept românesc se bazează pe aplicarea și interpretarea legii. Mai mult, fiecare caz este studiat în mod individual. Argumentul Universității S. H. legat de adeverințele emise absolvenților nu reprezintă o justificare legală și pertinentă pentru eliberarea actelor de studii.

Adeverințele sunt emise în primul rând de instituția care a organizat procesul de învățământ. Adeverința are termen limitat de valabilitate și mai mult nu este un înscris opozabil M. ui E.

N. .

terți.

M. E. N. este obligat să respecte și să aplice legea și nu înscrisurile emise de

Acest aspect nu poate fi omis de către instanță în soluționarea cererii de chemare în garanție. Într-adevăr, instituțiile de învățământ superior au dreptul să solicite M. ui E. N.

formulare tipizate pentru absolvenții săi, dar ministerul are dreptul de a analiza dacă instituția de învățământ superior a organizat în mod temeinic și legal procesul de învățământ. în caz contrar,

oricine poate organiza fără drept proces de învățământ și primi diplomă doar pentru că absolventul are o adeverință emisă chiar de către instituția care a organizat procesul de învățământ fără să respecte legea.

Privitor la capătul de cerere prin care se solicită eliberarea diplomei se arată că actele de studii pot fi eliberate doar pentru acei absolvenți care au promovat examenele de licență și care au urmat o specializare la o formă de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu conform legislației în vigoare la momentul înscrierii în anul I de facultate.

Conform prevederilor legale formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță trebuie să parcurgă procedura de evaluare academică. De asemenea potrivit prevederilor art.29 din O.U.G. nr.75/2005, rezultă că dreptul de a desfășura procesul de învățământ și de a organiza, după caz, admiterea la studii, îl are numai o instituție care a parcurs pentru programul de studiu respectiv procedura de autorizare de funcționare provizorie.

Aceste acreditări/autorizări provizorii sunt aprobate prin hotărâri de Guvern care se actualizează anual.

Hotărârea de Guvern nr. 676/ 28 iunie 2007 privind domeniile de studii universitare de licență, structurile instituțiilor de învățământ superior și specializările organizate de acestea in Anexa 3 referitoare la structura instituțiilor de învățământ superior particular acreditate, domeniile de studii universitare de licență și specializările acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, la poziția 6 este precizată structura legală pentru U. S. H., la nivelul anilor 2007.

Hotărârea de Guvern nr. 676/2007 reflectă, în anexele sale, structura legală a formelor de învățământ acreditate/autorizate să funcționeze în cadrul USH la nivelul anilor 2007 cu următoarele observații:

  • în urma unei atente analize, se poate observa că solicitarea de eliberare de tipizate/formulare de diplomă a USH din anul 2009 avea un cuantum aproximativ egal cu necesarul de tipizate/formulare de diplomă pentru întreaga generație de absolvenți ai celorlalte instituții de învățământ superior a anului 2009;

  • prin adresa USH nr. 986/_, s-a solicitat suplimentarea cu 5000 buc. diplome licență pentru absolvenții din anul 2008 iar prin adresa nr. 769/_ sunt solicitate tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților din anul 2009, adresa nr. 960/0_ fiind o revenire la adresa din_ ;

  • în virtutea prerogativelor sale, ARACIS a efectuat un control în urma căruia s-a convenit ca MEN să înainteze către Guvernul României propunerea de a emite o Ordonanță care să reglementeze în mod legal diferența între numărul de tipizate solicitate și cifrele raportate de către USH. în acest sens, s-a adoptat Ordonanța Guvernului nr. 10/2009, care conferea posibilitatea studenților de la formele neacreditate de a-și finaliza studiile la o formă acreditată de învățământ.

Ținând seama de situația existentă, prin O.G. nr. 10/2009 privind dreptul studenților înmatriculați la formele de învățământ la distanță sau frecvență redusă de a continua studiile la programe de studii de licență autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate, studenților ciclului universitar de licență înmatriculați în anul I în perioada 2005 - 2008 la specializări/programe de studii organizate la forma de învățământ la distanță li s-a recunoscut dreptul de a-și continua studiile la specializări/programe de studii autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate.

Astfel, actul normativ mai sus invocat a oferit posibilitatea tuturor studenților - indiferent de forma de învățământ frecventată - de a-și finaliza a studiile într-un cadru legal și de a se bucura de toate drepturile ce decurg din deținerea unui act de studiu legal.

Pentru studenții care erau la forme neacreditate sau neautorizate de învățământ, în respectiva normă s-a reglementat posibilitatea ca aceștia să treacă la formele autorizate sau acreditate, în urma susținerii unor examene diferențiale care să le asigure echivalarea studiilor.

Deși a fost creată aceasta oportunitate legislativă, nici U. S. H. și nici petenții, în nici un moment nu au făcut dovada că ar fi susținut și promovat asemenea examene pentru a beneficia de asimilarea cu studenții care au absolvit cursuri acreditate/autorizate. Așadar, nu există niciun temei legal pentru demersul reclamanților de a solicita eliberarea diplomei de licență în urma parcurgerii unor cursuri neacreditate/neautorizate provizoriu.

Întrucât eliberarea actelor de studii implică o responsabilitate majoră față de întreaga societate, învederăm că activitatea de învățământ superior este reglementată pentru ocrotirea unui interes general major. Este vorba de interesul major al asigurării unui învățământ de calitate, astfel

încât diplomele de studii emise în România să fie recunoscute automat în Uniunea Europeană, fără a mai exista suspiciuni asupra corectitudinii studiilor desfășurate. M. E. N. nu poate elibera către U. S. H. formulare de diplomă care să excedă cifrei de școlarizare raportată de aceasta și nu poate elibera asemenea documente fără să respecte normele legale cu aplicare în domeniu.

Se menționează că U. "S. H. " din B. a solicitat în dosarul nr._ anularea

H.G. nr.676/2007 privind domeniile de studii universitare de licență, structurile instituțiilor de învățământ superior și specializările organizate de acestea și HG nr.635/2008 privind structurile instituțiilor de învățământ superior și specializările/programele de studii universitare de licență acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu organizate de acestea.

Prin Decizia nr.4726/_ pronunțată în dosarul nr._, înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de către U. "S.

H. " din B. .

De precizat este faptul că în considerentele acestei hotărâri judecătorești, instanța supremă a reținut următoarele: "Guvernul are competența atât de a reglementa durata cursurilor la formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță, cât și de a exercita controlul asupra duratei stabilite de universități pentru cursurile de zi, în raport cu criteriile oferite de standardele europene de calitate și eficiență a învățământului și pe baza procedurilor de evaluare prestabilite prin acte normative speciale.

Prin urmare o instituție care înscrie "studenți" și eliberează diplome la formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță care nu au parcurs procedura obligatorie autorizării nu este îndreptățită să înmatriculeze, să elibereze diplome, să desfășoare procesul de învățământ pentru formele de învățământ care nu au parcurs etapele obligatorii ale acreditării și autorizării provizorii.

Se menționează că, în cazul Universității "S. H. " din B., specializările/ programele de studii de la forma de învățământ la distanță au fost organizate și desfășurate fără respectarea prevederilor legale, respectiv cu încălcarea dispozițiilor Legii nr.88/1993, a OUG. nr.75/2005 și ale

H.G. nr.1011/2001. Nu s-a parcurs procedura prevăzută de către legiuitor în vederea desfășurării procesului de învățământ.

Pentru a exista studii universitare trebuie ca acestea să fie reglementate, să existe atât în fapt cât și în drept. Nu e suficient ca o persoană să afirme că a urmat niște studii pentru a primi o diplomă. Pentru a fi numit absolvent trebuie să fi înscris la o facultate din cadrul unei instituții de învățământ superior care a fost acreditată/autorizată să funcționeze la forma de învățământ specializarea ce urmează a fi trecută pe diplomă.

Așa cum am menționat, conform prevederilor legale formele de învățământ la distanță și fără frecvență trebuie să parcurgă procedura de evaluare academică.

Faptul că au fost emise niște adeverințe nu presupune că au fost urmate forme de învățământ cu respectarea dispozițiilor legale. Nu ne putem raporta la adeverințele emise, deși acestea sunt înscrisuri cu valabilitate redusă și care nu pot înlocui legea.

Potrivit art. 60 alin.1 din Legea învățământului nr. 84/1995 " activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: de zi, seral, cu frecvență redusă și la distanță. Formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri de zi". Norma citată nu duce însă la concluzia potrivit căreia o instituție de învățământ superior este acreditată sau autorizată provizoriu pentru formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță ope legis, fiind astfel îndreptățită să înmatriculeze studenți și să elibereze diplome în aceste forme de învățământ dacă este acreditată/autorizată pentru forma de învățământ la zi. Această normă reglementează numai vocația pe care o au universitățile de a organiza în cadrul facultăților aceste forme de învățământ numai dacă organizează cursuri la zi pentru specializarea respectivă. Calea de la vocație la drept este condiționată de parcurgerea procedurii de acreditare conform prevederilor legale în vigoare. Organizarea formelor ID și FR la unele specializări, dată de faptul că exista și forma ZI, nu excludea (și nu exclude) imperativitatea procedurii de autorizare, respectiv obligația de conformare în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor și standardelor de autorizare și acreditare, neexcluzându-se nici obligația asigurării resurselor umane și materiale pentru fiecare formă și locație de învățământ în mod distinct.

Ca să te prevalezi de un drept trebuie ca acesta să existe. M. ui E. N. nu i se poate opune un proces de învățământ care nu a fost desfășurat în condițiile legii și nici nu poate

aproba eliberarea de tipizate peste numărul de studenți care au fost admiși la forme de învățământ cu nerespectarea prevederilor legale.

Pentru a se pronunța în cauză o hotărâre temeinică și legală, este suficient să se analizeze cuprinsul hotărârilor de guvern care reglementau în privința structurii fiecărei instituții de învățământ superior, inclusiv a Universității S. H. a specializărilor autorizate/acreditate să funcționeze provizoriu. O lecturare a H.G. nr.410/2002, H.G. nr.940/2004, H.G. nr.1609/2004, H.G. 676/2007, H.G. 635/2008 în paralel cu lecturarea adeverințelor de studii ale reclamantei din care să reiasă și forma de învățământ erau suficiente pentru corecta dezlegare a pricinii.

Admiterea cererii de chemare în judecată și garanție a MEN este nelegală, întrucât dacă s-ar admite cererea formulată de reclamant, MEN ar fi obligat să încalce actele normative menționate mai sus prin aprobarea de formulare tipizate pentru specializări nereglementate de legiuitor.

Privitor la capătul de cerere privind cererea de acordare a unor sume de bani cu titlu de penalități de întârziere pentru neaprobarea eliberării diplomelor se arată că soluția instanței de fond este neîntemeiată fiind încălcate prevederile art. 24 din Legea nr. 554/2004, conform cărora "Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii. In cazul în care termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere. "

Astfel, potrivit dispozițiilor art.24 din Legea nr.554/2004 a fost reglementată o procedură specială de sancționare a autorităților, în cazul în care acestea nu execută hotărâri definitive și irevocabile. Această procedură este subsecventă etapei judiciare care s-a efectuat în fața instanței de fond, astfel că obligarea la plata a unor penalități de întârziere este prematură și lipsită de temei legal.

Deci, pentru aplicarea amenzii sau obligarea la despăgubiri trebuie să existe o hotărâre irevocabilă iar autoritatea publică să refuze să o pună în executare în termenul stabilit de instanță sau în lipsa acestuia, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii. Nu ne aflăm în această situație și nici nu s-au depus probe din care să rezulte că MEN ar refuza să se conformeze unei eventuale hotărâri definitive și irevocabile, motiv pentru care acest capăt de cerere este vădit neîntemeiat.

În drept s-au invocat disp. art. 60 și 205 din Codul de procedură civilă, Legea E. nr. 1/2011, Legea învățământului nr. 84/1995, H.G. 676/2007, H.G. 635/2008, O.G. 10/2009, Legea nr. 288/2004, O.U.G. nr.75/2005, H.G. 1011/2001, L. 554/2004, HG. 536/2011 privind organizarea și funcționarea M.E.C.T.S., Ordinul nr. 2284/2007.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Aspect necontestat de niciuna din părți, reclamanta a absolvit Ciclul I - studii universitare de licență (sistem Bologna) - la Facultatea de Marketing și Afaceri Economice Internaționale din B.

, specializarea Afaceri internaționale, din cadrul Universității "S. H. "; - promoția 2009, iar în sesiunea iulie 2009 a susținut și a promovat examenul de licență, în acest sens relevantă fiind adeverința nr.137/_ .

Potrivit art. 38 alin.1 din Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, aprobat prin Ordinul MECT nr.2284/2007, după finalizarea completă a studiilor, la cerere, absolvenților li se eliberează adeverința de absolvire a studiilor, al cărei termen de valabilitate este de maximum 12 luni.

Conform art.2, actele de studii din sistemul național de învățământ superior, care confirmă studiile de învățământ superior efectuate și titlurile sau calitățile dobândite și care conferă titularilor acestora drepturile și obligațiile ce decurg din Legea nr.84/1995/R și din celelalte reglementări legale în vigoare, sunt diploma, certificatul și atestatul. Foaia matricolă sau suplimentul la diplomă sunt, potrivit legii, anexe la actele de studii.

Art.5 menționează că instituțiile de învățământ superior, de stat ori particular, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu potrivit legii, pot gestiona, completa și elibera numai acele acte de studii la care au dreptul în condițiile legii, iar potrivit art.11, activitatea de completare a formularelor actelor de studii se efectuează în termen de maxim 12 luni de la finalizarea studiilor.

Titularii au dreptul să solicite eliberarea actelor de studii completate, după termenul aprobat de Senatul instituției, care poate fi cel mult de 12 luni de la finalizarea studiilor, conform art.20.

Potrivit Capitolului VII din Metodologia organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor emisă de U. "S. H. "; și înregistrată sub nr.1405/_, universitatea pârâtă, ca instituție organizatoare a examenelor de licență, s-a obligat să elibereze diplomă de licență, însoțită de suplimentul la diplomă, în cel mult 12 luni de la încheierea examenului de licență, până la eliberarea diplomei de licență, facultățile putând elibera, la cerere, adeverințe prin care să se certifice promovarea examenului de licență, precum și rezultatele la examenul de licență și valabilitatea adeverinței până la elaborarea diplomei.

Prin HG nr.1175/2006 s-au prevăzut domeniile de studii universitare de licență și specializările din cadrul acestora și numărul de credite de studiu transferabile, începând cu anul universitar 2006-2007, pentru studenții admiși în anul I, pentru domeniul studii universitare de licență "Facultatea de Marketing și Afaceri Economice Internaționale din B. ";, s-a prevăzut

"specializarea afaceri internaționale";.

Potrivit Ordinului Ministerul Educației și Cercetării nr.3404/_ privind aprobarea criteriilor generale de organizare și desfășurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licență pentru anul 2006-2007, admiterea în învățământul superior se organizează numai în instituțiile care au în structura domeniilor de studiu specializări acreditate și specializări care au obținut autorizația de funcționare provizorie. Formele de învățământ cu frecvență redusă sau de învățământ la distanță pot fi organizate numai de către universitățile care organizează cursuri de zi în domeniile respective și dispun de departamente specializate.

Reclamanta s-a înscris la studiile Facultatea de Marketing și Afaceri Economice Internaționale din B., specializarea afaceri internaționale, din cadrul Universității "S. H. "; în anul 2006 (cu o durată de 3 ani), iar în sesiunea iulie 2009 a susținut și a promovat examenul de licență.

Din actele dosarului nu rezultă că reclamanta s-ar fi înscris la o specializare și la o formă de învățământ pentru a căror organizare universitatea pârâtă nu avea autorizare sau acreditare provizorie. De altfel, în speță nu a fost contestat în mod expres faptul că reclamanta nu are dreptul să obțină diploma de licență și suplimentul la diplomă pentru că a urmat o formă de învățământ pentru care pârâta nu a parcurs etapele obligatorii de acreditare/autorizare provizorie.

Prin urmare, câtă vreme pârâta însăși recunoaște că reclamanta a urmat cursurile pe care le-a organizat la formele de învățământ legal stabilite și a emis adeverința de studii nr.137 din_ ce atestă absolvirea Facultății de Marketing și Afaceri Economice Internaționale din B. , susținerea și promovarea examenului de licență în sesiunea iulie 2009, precum și dobândirea titlului de licențiată în științe economice, act ce premerge diplomei finale de studii, actul prin care i s-a recunoscut calitatea de licențiată fiind în ființă (nu a fost revocat/anulat), bucurându-se de prezumția de legalitate și veridicitate proprie unui act administrativ, iar M. E., Cercetării, Tineretului și Sportului nu a solicitat în instanță anularea adeverinței nr.137/_ și nu a invocat nelegalități în organizarea de către pârâtă a studiilor reclamantei, tribunalul, având în vedere dispozițiile legale mai sus expuse, constată că cererea reclamantei este întemeiată sub aspectul obligării pârâtei la emiterea diplomei de licență și suplimentului la diplomă.

Referitor la cererea de chemare în garanție, tribunalul reține că între obligația Universității

"S. H. "; și obligația MECTS de a aproba formularele tipizate, există o interdependență, câtă vreme doar prin admiterea cererii de chemare în garanție se asigură punerea în executare a obligației pârâtei, date fiind prevederile Ordinului nr.2284/2007, MECTS având competența exclusivă de a aproba tipărirea formularelor tipizate necesare.

Este evident că eliberarea diplomei de licență și a suplimentului nu poate fi dusă la îndeplinire, deoarece MECTS refuză tipărirea formularelor tipizate necesare, motivul fiind acela că nu se pot elibera în mod nelimitat formularele tipizate, ci numai pentru formele de învățământ acreditate sau autorizate provizoriu să funcționeze.

MECTS nu a opinat într-un sens neechivoc despre situația reclamantei, ci a analizat în abstract condițiile ce trebuie îndeplinite de fiecare universitate, date fiind prevederile art.5 din Ordinul nr.2284/2007, iar prevederile OG nr.10/2009 invocate de minister nu sunt aplicabile în speță, deoarece s-a susținut examenul de licență în iulie 2009, iar această ordonanță din 12 august 2009 "privind dreptul studenților înmatriculați la formele de învățământ la distanță sau cu frecvență

redusă de a continua studiile la programe de studii de licență autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate"; a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 581 din 20 august 2009, intrând în vigoare ulterior finalizării studiilor de către reclamantă, astfel că, raportat și la prevederile art.60 și urm. C.pr.civ., se va admite în parte cererea de chemare în garanție formulată de pârâta U. "S.

H. "; împotriva M. ui E., Cercetării, Tineretului și Sportului cu consecința obligării chematului în garanție să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplomă de licență și suplimentul la diploma de licență pentru reclamantă.

Se va respinge cererea pârâtei privind obligarea chematului în garanție la plata daunelor cominatorii în cuantum de 50 lei/ zi de întârziere, prev. de art.18 alin.5 din Legea nr.554/2004, în condițiile în care, potrivit dispozițiilor art.24 din Legea nr.554/2004 a fost reglementată o procedură specială de sancționare a autorităților, în cazul în care acestea nu execută hotărâri definitive și irevocabile. Această procedură este însă subsecventă actualei etape judiciare, astfel că obligarea la plata daunelor cominatorii apare ca neîntemeiată.

Potrivit dispozițiilor art. 24 alin.1 din Legea nr.554/2004 modificată și completată prin Legea nr.262/2007 "Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să e fectu ez e anumit e

operați uni administrative

,executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii";.

Numai în cazul în care termenul nu este respectat se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie, pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri de întârziere, conform alin.(2) al art. 24 din lege.

Având în vedere aceste prevederi legale, rezultă că atâta timp cât textul de lege prevede un termen în interiorul căruia autoritatea publică este obligată să execute hotărârea, este nejustificată obligarea acesteia la plata penalităților, impunându-se a se menționa și faptul că textul invocat de pârâtă - art.24 alin.2 din legea contenciosului administrativ face referire la despăgubiri pentru întârziere, care nu se identifică însă cu pretențiile concrete din cererea de chemare în garanție solicitându-se practic penalități, asemănătoare ca natură juridică cu daunele cominatorii din dreptul civil, concepute ca un mijloc de constrângere la adresa autorității publice pârâte și în același timp ca o garanție pentru persoana vătămată că își va vedea restabilit dreptul sau interesul legitim restabilit, incidente fiind prevederile art.18 alin.5.

În temeiul art.274 Cod procedura civilă, se va admite cererea reclamantei de obligare a pârâtei la cheltuieli de judecată în cuantum 104,3 lei reprezentând taxă de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.

Pe aceleași temeiuri, va obliga chematul în garanție pârâtei cheltuieli de judecată în cuantum de 4,3 lei reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar, aferente cererii de chemare în garanție, precum și suma de 104,3 lei - cheltuieli de judecată efectuate de reclamantă și stabilite în sarcina pârâtei.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta B. D. V. ,

domiciliată în B., A. H., nr.2, sc. C, ap.14, jud. B. -Năsăud împotriva pârâtei U.

"S. H. "; B.

, cu sediul în B., sector 3, str. Ion G., nr. 13 și, în consecință:

  • obligă pârâta să elibereze reclamantei diploma de licență și suplimentul diplomei.

    Obligă pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 104,3 lei reprezentând taxă de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.

    Admite în parte cererea de chemare în garanție formulată de pârâta U. "S. H. "; împotriva M. UI E. N. ( fost M. E., Cercetării, Tineretului și Sportului), cu sediul în B., str. G. B., nr.28-30, sector 1, și, în consecință:

  • obligă chematul în garanție să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplomă de licență și suplimentul la diploma de licență pentru reclamantă;

  • respinge cererea pârâtei privind stabilirea sancțiunii prev. de art.24 alin.2 din Legea nr.554/2004.

Obligă chematul în garanție să plătească pârâtei cheltuieli de judecată în cuantum de 4,3 lei reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar, aferente cererii de chemare în garanție, precum și suma de 104,3 lei - cheltuieli de judecată efectuate de reclamantă și stabilite în sarcina pârâtei.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, astăzi_ .

PREȘEDINTE, GREFIER,

D. E. L. M. DP

RED/DACT: LDE/HVA

_ /4 ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 1223/2013. Contencios. Obligația de a face