Decizia civilă nr. 7335/2013. Contencios. Obligația de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 7335/2013
Ședința publică din data de 19 Iunie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. M. JUDECĂTOR M. H. JUDECĂTOR F. T. GREFIER D. C.
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de reclamantul DP și pârâții M. AFACERILOR INTERNE, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN D. G. A F. P. C., I. DE P. AL J. C. și I.
G. AL P. R., împotriva sentinței civile nr. 9698 din data de_ pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr._ și împotriva sentinței civile nr. 4012 din data de_ pronunțată de Tribunalul Cluj, în același dosar, având ca obiect - obligația de a face - acordare ajutor Legea nr. 284/2010 și recurs împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă recurentul- reclamant DP, prin avocat P. escu A., care depune la dosar împuternicire avocațială și recurenții-pârâți I. DE P. AL J. C. și I.
G. AL P. R. prin consilier juridic Mureșan Cosmin, care depune la dosar delegații de reprezentare, lipsind celelalte părți litigante.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile promovate sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Prin Serviciul Registratură, la data de_ recurentul-reclamant a depus la dosarul cauzei întâmpinări la recursurile declarate de pârâți.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 din Legea nr.554/2004 și art. 3 pct. 3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Instanța comunică reprezentantului recurenților-pârâți câte un exemplar al întâmpinărilor depuse de reclamant, iar apărătorul recurentului reclamant solicită a se dispune suspendarea recursului promovat de reclamantul DP până la soluționarea recursurilor declarate de MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și I. DE P. AL J. C. împotriva sentinței având ca obiect
îndreptarea erorii materiale strecurată în sentința civilă nr. 9698 din data de_ pronunțată de Tribunalul Cluj, deși aceste recursuri se pot judeca împreună.
Reprezentantul recurenților-pârâți se opune încuviințării cererii de suspendare, recursurile vizează aceeași hotărâre pronunțată cu ocazia soluționării fondului cauzei cât și hotărârea de îndreptare a erorii materiale a aceleiași sentințe, din același dosar.
Curtea, în urma deliberării, respinge cererea de suspendare a soluționării recursului promovat de DP apreciind că atât recursul declarat de reclamant cât și recursurile promovate de către pârâți pot fi soluționate împreună.
La întrebarea instanței dacă împotriva actului administrativ prin care s-a dispus pensionarea reclamantului, acesta a formulat contestație, reprezentantul recurentului-reclamant arată că nu și depune la dosar copia deciziei nr. 160304/_ privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă.
De asemenea apărătorul recurenților-pârâți depune copia Ordinului MAI nr. II/2270/_ privind încetarea raporturilor de serviciu ale reclamantului ca urmare a pierderii capacității de muncă.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul recurentului-reclamant solicită admiterea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 9698 din data de_ pronunțată de Tribunalul Cluj ca netemeinică și modificarea acesteia în sensul admiterii acțiunii introductive astfel cum a fost formulată și precizată și obligarea pârâților la plata în favoarea reclamantului a ajutoarelor prevăzute de art. 20 al. 1 și 2 din Legea nr. 284/2010, respectiv solde ale funcției de bază, în cuantum de 44482 lei cu titlu de rest de plată neachitat din totalul sumei de 72522 lei. Totodată arată că nu solicită acordarea cheltuielilor de judecată pentru această fază procesuală.
Reprezentantul recurenților-pârâți solicită admiterea recursurilor promovate de I. de P. al J. C. și I. G. al P. R. în sensul respingerii acțiunii introductive, pentru motivele evocate în cuprinsul memoriilor de recurs.
În privința recursurilor declarate de pârâți, apărătorul recurentului- reclamant solicită a fi respinse.
Cât privește recursul declarat de M. AFACERILOR INTERNE și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE apreciază că se impun a fi respinse întrucât acești pârâți sunt coordonatori de credite.
În ce privește recursul declarat de I. G. al P. R., prin care se susține că reclamantul ar avea dreptul doar la ajutoarele prevăzute de art. 20 al. 1 din Legea nr. 284/2010 nu și cele prevăzute de art. 20 al. 2 din același act normativ, solicită a fi respins, susținerile fiind în contradicție cu poziția I. ui Județean de P. C. care a fost de acord să acorde reclamantului atât sumele prevăzute de al. 1 cât și cele prevăzute de al. 2 ale art. 20 din actul normativ evocat.
În privința modului de calcul a ajutoarelor se relevă că potrivit art. 20 al. 1 din Legea nr. 284/2010 - Anexa 7 Secțiunea a-3-a persoana îndreptățită beneficiază de un ajutor stabilit în raport de solda funcției de bază, respectiv salariul funcției de bază, avut în luna schimbării poziției de activitate";. Ori în cazul reclamantului, schimbarea poziției de activitate a avut loc la data ieșirii la pensie, iar la acel moment salariul acestuia era de 2686 lei.
Raportat la acest text legal nu pot fi reținute argumentele I. ui de P. al J. C. aduse printr-un ordin.
Totodată se arată că solicită respingerea recursurilor declarate împotriva sentinței civile nr. 4012/_ pronunțată de Tribunalul Cluj, având ca obiect îndreptare eroare materială, pentru considerentele exprimate în cuprinsul întâmpinării, fără obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea, având în vedere actele existente la dosar precum și poziția procesuală exprimată de părți, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 9698 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. s-a admis actiunea precizată formulată de reclamantul D.
I. în contradictoriu cu pârâții M. | A. | SI I. | , I. | G. | AL P. | |
R., I. DE P. C. și M. | E. | SI F. | . |
Au fost obligați pârâții la plata în favoarea reclamantului a ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin.1 și 2 din Legea nr. 284/2010, respectiv solde ale funcției de bază, în cuantum de 34452 lei actualizate în raport de rata inflației.
Au fost obligați pârâtii la 1500 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul a fost ofițer de poliție, fiind pensionat medical în baza Deciziei medicale nr. A-59/1 privind evaluarea capacității de muncă . A fost declarat inapt pentru serviciul de poliție deoarece a fost diagnosticat cu boala Parkinson stadiul II, având tulburări funcționale moderat evolutive . Boala a apărut în timpul și din cauza îndeplinirii serviciului de poliție.
Apreciază ca sunt îndeplinite toate cerințele prevăzute de textul legal incident in cauză, în sensul admiterii acțiunii formulate de reclamant.
Conform prevederilor art. 20 al. l - Anexa 7- Sectiunea a-3-a din Legea 284/2010: "La trecerea în rezerva sau direct în retragere, respectiv la incetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalul militar, polițistii si funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pentru activitatea depusă, in funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist, funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare si personal civil in instituțiile publice de aparare, ordine publică si siguranța naționala, beneficiază de un ajutor stabilit in raport cu solda funcției de baza, respectiv salariul funcției de baza avută/avut in luna schimbarii poziției de activitate, astfel: Vechime efectiva: - pâna la 5 ani - un ajutor egal cu 3 solde ale funcției de baza/salarii ale funcției de baza;- intre 5- 10 ani - un ajutor egal cu 6 solde ale funcției de baza/salarii ale funcției de baza;- intre 10-15 ani - un ajutor egal cu 8 solde ale funcției de baza/salarii ale funcției de baza;- intre 15 - 20 ani - un ajutor egal cu 10 solde ale funcției de baza/salarii ale funcției de baza;- intre 20 - 25 ani - un ajutor egal cu 12 solde ale funcției de baza/salarii ale funcției de baza;- intre 25 - 30 ani - un ajutor egal cu 15 solde ale funcției de baza/salarii ale funcției de baza;- peste 30 ani - un ajutor egal cu 20 solde ale funcției de baza/salarii ale funcției de baza".
Reclamantul se încadrează în dispozițiile acestui text de lege deoarece raporturile sale de serviciu ca polițist au încetat în data de_ . Raporturile de serviciu i-au încetat cu drept la pensie, iar vechimea în munca de polițist este de 28 de ani.
De asemenea, reclamantului i se aplică și dispozițiile art. 20 al.2 - Anexa 7- Sectiunea a-3-a din Legea 284/2010 care prevede ca "Personalul militar, polițistii si funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, trecuți in rezerva sau direct in retragere, respectiv ale caror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu înainte de implinirea limitei de varsta de pensionare prevazute de lege mai beneficiaza, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pesnionare, sau în situația în care pot desfășura activitate peste această limită, până la limitele de vârstă în grad la care pot fi menținute în activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu două solde ale funcției de bază, repectiv cu două salarii ale funcției de bază.
Deoarece de la data la care i-au încetat raporturile de serviciu, respectiv vârsta de 49 ani și până la vârsta standard de pensionare, respectiv 56 ani și 8 luni sunt 6 ani, instanța a apreciat că reclamantul este pe deplin îndreptățit să i se acorde și cele 12 solde ale funcției de bază.
Mai apoi, în condițiile în care art. 13 al. 1 și 2 din Legea 285/2010 arată că în anul 2011, dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică, iar la alin. 2 se arată că în anul 2011, prevederile alin. 1 nu se aplică în situația imposibilității menținerii în activitate a persoanelor clasate inapt pentru serviciul militar ori încadrate în grad de invalidate sau decedate, instanța a considerat acțiunea reclamantului perfect admisibilă.
Având în vedere aceste considerente, tribunalul a admis acțiunea astfel cum a fost precizată și a dispus obligarea pârâților la plata în favoarea reclamantului a ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin.1 și 2 din Legea nr. 284/2010, respectiv solde ale funcției de bază, în cuantum de 34452 lei actualizate în raport de rata inflației.
În baza art.274 C.pr.civ., a obligat pârâtii la 1500 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului, reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Finanțelor Publice, reclamantul D.
și pârâții I. de P. al J. C. I. G. al P. R. .
Prin recursul declarat de pârâtul Ministerul Administrației și Internelor
s-a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Instanța de fond nu a analizat și nu s-a pronunțat cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a M. ui A. și I., neținând cont de aspectele expuse de instituția pârâtă în apărările formulate.
Prin recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice
s-a solicitat sa se admită recursul, sa se caseze Sentința Civila nr. 9698/2012 si pe cale de consecința sa se admită excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Ministerul Finanțelor Publice, sa se respingă acțiunea pe cale de excepție si pe fond sa se respingă acțiunea ca inadmisibila si neîntemeiata.
Prin recursul declarat de reclamantul DP
s-a solicitat admiterea recursului reclamantului împotriva Sentinței civile nr.9698/2012 pronunțata de Tribunalul Cluj in Dosarul civil nr._, ca fiind netemeinica si sa se modifice in parte hotararea civila, in sensul admiterii acțiunii asa cum a fost formulata si precizata si pe cale de consecința:
1. Sa fie obligați parații la plata in favoarea reclamantului a ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin.l si 2 din Legea nr.284/2010, respectiv solde ale funcției de baza, in cuantum 44.482 lei cu titlu de rest de plata neachitat din totalul sumei de 72.522 lei.
a) Consemnarea incorecta a sumei, reprezentând plata parțiala efectuata de parați in favoarea reclamantului, motiv pentru care s-a acordat o suma de bani mai mica decât trebuia sa se acorde.
Arată faptul ca la ultimul termen de judecata din_ și-a precizat acțiunea in sensul obligării paratiilor la plata restului rămas neachitat din totalul celor celor 27 de solde ale funcției de baza calculate conform art.5 al.2 din Legea 285/2010. Așadar a arătat ca reclamantul a primit pana la ultimul termen de judecata suma de 28.070 lei din totalul sumei de 72.552 lei(27 solde x 2686 lei) si nu suma de 38.070 lei, asa cum greșit a fost trecut in sentința. Pe cale de consecința, in condiitile in care nu este vorba de o eroare materiala solicită sa se dispună admiterea recursului si modificare sentinței in sensul obligării paratiilor la plata restului rămas neachitat in cuantum de 44.482 lei (72.552 lei - 28.070 lei).
Prin recursul declarat de pârâtul I. de P. al J. C.
s-a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței civile nr. 9698/_
, în sensul respingerii cererii reclamantului.
În motivare s-a arătat că:
În fapt, prin sentința civilă nr. 9698/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., s-a admis acțiunea reclamantului, obligând prââtul la plata către acesta a sumei de 34452 lei (diferența între suma solicitată de către reclamant, respectiv 72522 lei și suma pe care IPJ C. a achitat-o, respectiv 38070 lei).
Reclamantul a calculat suma de 72522 lei, raportându-se la ultimul salariu al funcție de bază, respectiv 2686 lei.
Conform prevederilor legale, așa cu s-a arătat și în adresa Serviciului Financiar nr. 5. /_, la calculul drepturilor reclamantului se are în vedere salarul de bază brut de la_, diminuat cu 25 % potrivit art. 1 alin. (1) din Legea 118/2010, majorat cu 15 % potrivit art. 5 alin. (2) din Legea 285/2010, din care se scade impozitul de 16 % rezultând un net de 1410 lei, care înmulțit cu cele 27 de salarii de bază, prevăzute de art. 20 alin. (1) din Anexa VII la Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice rezultă un total al drepturilor de 38070 lei, care de altfel s-a și achitat.
În susținerea motivelor de recurs înțelege să se folosească de actele și lucrările dosarului nr._ al Tribunalului C. .
În drept, s-au invocat dispozițiile art.304 si art.299 Cod de procedură civilă.
Prin recursul declarat de pârâtul I. G. al P. R. (I.G.P.R.)
s-a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.
În cursul anului 2011, pe fondul crizei economice și financiare, nu au fost deschideri bugetare destinate plății ajutoarelor pentru cadrele care s-au pensionat, plata acestora urmând a se face în momentul în care vor exista deschideri bugetare cu această destinație.
Cu privire la cuantumul solicitat de reclamant a 12 salarii funcției de bază, conform art. 20 alin. (2) din Anexa VII aprobată prin Legea nr. 284/2010 face următoarele precizări:
Potrivit acestui text de lege "Personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, trecuți în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, mai beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pensionare sau, în situația în care pot desfășura activitate peste această limită, până la limitele de vârstă în grad la care pot fi menținute în activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu două solde ale funcției de bază, respectiv cu două salarii ale funcției de bază."
În aceste condiții, reclamantul apreciază eronat faptul că acest text de lege creează drepturi față de acesta, deoarece această normă se referă la raporturile de serviciu care au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, iar reclamantului i-au încetat raporturile de serviciu conform art. 69 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 căror raporturi de serviciu au încetat la pierderea capacității de muncă, în condițiile legii (pensionare medicală).
Față de aceste considerente, solicită să se admită recursul, să se modifice în totalitate sentința atacată si să se respingă acțiunea ca neîntemeiată.
În cauză a formulat întâmpinare reclamantul intimat DP
solicitând respingerea ca neîntemeiate a recursurilor formulate.
Prin sentința civilă nr. 4012 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. s-a admis cererea de indreptare a erorii materiale, completare dispozitiv si lamurire dispozitiv precizate formulate de reclamantul D.
P. în contradictoriu cu pârâții M. A. SI I., I. G. AL
P. R., I. DE P. JUDEȚEAN C., M. E. SI F., in sensul ca:
S-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate in cuprinsul Sentinței civile nr.9698/2012 in sensul ca numele reclamantului este DP în loc de
D. I., iar la suma rămasă de achitat se va trece " 43235 lei" în loc de "34452 lei".
S-a dispus completarea și lămurirea dispozitivului sentinței civile nr.9698/2012, în sensul că se va trece: "Obligă pârâții să plătească în favoarea reclamantului a ajutoarelor prevăzute de art.20 alin.1 și 2 din Legea nr.284/2010, respectiv 27 solde ale funcției de bază, în cuantum de 72.522 lei și a obligării pârâților la plata restului rămas de achitat în cuantum de 43.235 lei";.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Tribunalul a constatat că prin sentința civilă nr. 9698/2012, pronunțată de Tribunalul Cluj in dosarul nr._ s-a admis acțiunea precizată formulată de reclamantul DP în contradictoriu cu pârâții M. A. SI I.
, I. G. AL P. R., I. DE P. C., pârât M. E. SI
F. și s-a dispus obligarea acestora la plata în favoarea reclamantului a ajutoarelor prevăzute de art.20 alin.1 și 2 din Legea nr. 284/2010, respectiv solde ale funcției de bază, în cuantum de 34452 lei, actualizate în raport de rata
inflației. De asemenea, pârâții au fost obligați la plata sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului.
Potrivit prevederilor art.281 al.1 C.pr.civ.: "erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori din hotărari sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere";.
Din adresa emisă de MAI, nr. 753195/_ -f.114- reiese că reclamantului i-a fost virată suma netă de 29.287 lei, sumă aferentă atât art. 20 al. 1 cât și al. 2 din Legea 284/2010, și, prin urmare, este greșită mențiunea din cuprinsul Sentinței civile 9698/2012 în cadrul căreia s-a consemnat că reclamantul a primit suma de 38.070 lei. În acest context, suma ce trebuie a mai fi primită de către reclamant este de 43235 lei (72.522 lei -29.287 lei ), iar aceasta reprezintă diferența de solde rămase de achitat în favoarea reclamantului ( nefiind vorba de totalul celor 27 de solde).
Având în vedere aceste considerente, tribunalul a dispus admiterea cererilor ca întemeiate și a îndrepta eroarea materială, în sensul că numele reclamantului este DP în loc de D. I. .
Față de cele expuse, s-a admis în temeiul art.2811C.pr.civ., și cererea de completare și lămurire a dispozitivului hotărârii judecătorești cu nr. de mai sus, iar la suma rămasă de achitat se va trece "43235 lei" în loc de "34452 lei", cum din eroare s-a trecut. Totodată, s-a menționat că suma ce urmează a fi primită de reclamant reprezintă diferența de solde rămase de achitat în favoarea reclamantului .
Prin urmare, s-a trecut: "Obligă pârâții să plătească în favoarea reclamantului a ajutoarelor prevăzute de art.20 alin.1 și 2 din Legea nr.284/2010, respectiv 27 solde ale funcției de bază, în cuantum de 72.522 lei și a obligării pârâților la plata restului rămas de achitat în cuantum de 43.235 lei";.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții I. de P. al J. C., Ministerul Finanțelor Publice și I. G. al P. R. . 1.Prin recursul declarat de pârâtul I. de P. al J. C.
s-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței civile nr. 4012/_, în
sensul respingerii cererii reclamantului.
În motivare s-a arătat că:
În fapt, prin sentința civilă nr. 4012/_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., s-a admis acțiunea reclamantului, obligând pârâtul la plata
către acesta a sumei de 43235 lei (diferența între suma solicitată de către reclamant, respectiv 72522 lei și suma pe care IPJ C. a achitat-o, respectiv 38070 lei).
Apreciază că sentința este netemeinică și dată cu greșita aplicare a legii, din următoarele motive :
Reclamantul și-a calculat suma de 72522 lei, raportându-se la ultimul salariu al funcție de bază, respectiv 2686 lei, pe care acesta 1-a încasat.
Dar, prin Ordinul M.A.I. nr. 11/2270 din_, domnului DP i-a fost stabilită vechimea in M.A.I. de 28 ani 4 luni 01 zile și vârsta la data încetării raporturilor de serviciu cu unitatea de 49 ani 11 luni 25 zile.
Având în vedere Ordinul M.A.I. sus menționat, domnului DP, i s-au stabilit în baza prevederilor Legii cadru nr. 284/_, Anexa nr.VII art. 20 alin.l coroborate cu prevederile Legii nr.285/2010 art. 13, în funcție de vechimea efectivă ca militar și polițist "între 25 - 30 ani de un ajutor egal cu 15 salarii ale funcției de bază" și art. 20 alin. 2 din același act normativ "de un ajutor egal cu două salarii ale funcției de bază" "pentru fiecare an rămas până la limita de vârstă de pensionare".
Baza de calcul a fost stabilită in conformitate cu prevederile pct.15.1 - pct.15.14 din O.M.A.I. nr. S/214 din_ "Pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar, polițiștilor și personalului civil din M.AI." și a O.M.A.I. nr. S/108 din -_ privind modificarea și completarea
O.M.A.I. nr. S/214/2011, cu articol unic 15.12.1., ca norme metodologice de aplicare a Legii cadru în M.A.I., luându-se în calcul salariul de bază net avut corespunzător funcției similare la data de_ .
Având in vedere legislația susmenționata, d-lui DP i-au fost stabilite și achitate ajutoare la trecerea in rezervă in sumă totală de 38.070 lei brut, compusă din suma de 21.150 lei aferentă art. 20 alin 1, suma de 16.920 lei aferentă art. 20 alin 2, sume asupra cărora sau calculat și virat obligațiile către bugetul consolidat al statului în sumă totală de 8.783 lei, compusă din suma de
1.111 lei CASi, 2.094 lei CASS, 5.578 lei impozit, rezultând suma netă de 29.287 lei, ajutoare ce au fost achitate astfel: in data de_ suma de 15.856 lei aferenta art.20 alin.l si in data de_ suma de 13.431 lei aferenta art.20 alin.2 sume acordate prin casieria unității pe bază de semnătura pe statul de plată.
Menționează faptul că, salariul de bază net luat în considerare la calculul ajutoarelor, reprezintă salariul de bază brut avut la data de_, respectiv 1410 lei, așa cum se arată în adresa Serviciului Financiar nr. 5. din data de_ (care se află la dosarul cauzei).
În probațiune depune copia adresei Serviciului Financiar nr. 3. din data de_ ; înțelege să ne folosim de actele și lucrările dosarului nr._ al Tribunalului C. .
În drept, s-au invocat dispozițiile art.304 si art.299 Cod de procedură civilă. 2.Prin recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice s-a solicitat sa se admită recursul, sa se caseze Sentința Civila nr. 4012/2013 si rejudecand sa se respingă cererea de îndreptare a erorii materiale si sa se înlăture dispoziția privind completarea si lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 9698/2012 in sensul ca se va trece " obliga parații sa plătească in favoarea reclamantului a ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin 1 si 2 din Legea nr. 284/2010 respectiv 27 solde ale funcției de baza in cuantum de 72.522 lei si a
obligării paraților la plata restului rămas de achitat in cuantum de 43.235 lei".
În mod nelegal instanța a admis cererea de îndreptare a erorii materiale arătând cu privire ca la suma rămasa de achitat se va trece "43235 lei in loc de 34452 lei" si a dispus completarea si lămurirea dispozitivului sentinței civile nr.
9698/20122012 in sensul ca se va trece " obliga parații sa plătească in favoarea reclamantului a ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin 1 si 2 din Legea nr. 284/2010 respectiv 27 solde ale funcției de baza in cuantum de 72.522 lei si a obligării paraților la plata restului rămas de achitat in cuantum de 43.235 lei", nelegalitate care rezulta din faptul ca instanța nu a motivat hotărârea conform cu obiectul cererii. Apreciază chiar ca instanța a schimbat insasi obiectul si cauza cererii aceasta intrucat ipoteza juridica reglementata de art. 281 alin (1) si art.281 ind. 1 Cod procedura civila nu este îndeplinita.
Din cuprinsul cererii se constată ca reclamantul solicita suma de 43.235 lei in loc de 34.452 lei iar motivele invocate tin de motive de fond care puteau fi soluționate doar intr-o cale de atac, aceea a recursului . Arată ca reclamantul nu a promovat recurs iar exercitarea acestei cai nu poate avea ca si consecințe admisibilitatea ei.
În alta ordine de idei arată ca in mod nelegal a fost admisa cererea in contradictoriu cu entități care nu exista in fapt, aceasta intrucat M. E. si F. nu exista ca si entitate iar procedura de citare a fost îndeplinita la sediul M. ui F. P. .
Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 Cod procedura civila- hotararea cuprinde motive contradictorii aceasta intrucat motivele reținute de instanța tin de soluționarea fondului si nu sunt simple erori materiale.
Aplicarea greșita a legii- motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila este susținut de considerentul ca- in primul rand arată ca desi a invocat la fond excepția lipsei calității procesuale pasive a M. ui F. P. in mod nelegal instanța nu a soluționat aceasta excepție iar pe calea îndreptării erorii-materiale si a completării dispozitivului instanța a menținut obligarea paraților la plata .
Menținerea obligării paraților prin hotărârea de completare si lămurire a dispozitivului sa plătească reclamantului sumele de bani valorează cu incalcarea principiilor instituite in art. 5-6 si capitolul III art.7-10 din Legea nr/ 69/2010 aceasta intrucat s-a statuat prin lege ca, cheltuielile totale ale bugetului general consolidat nu vor depasi plafonul specificat in cadrul fiscal- bugetar iar M. ui
F. P. ii revin competente stricte doar in ceea ce privește evaluarea execuției cheltuielilor de personal.
In concluzie, având in vedere faptul ca nu s-a dovedit niciun raport juridic in care sa fie parte Ministerul Finanțelor Publice, ca reclamantul in fapt nici nu s- a indreptat împotriva M. ui F. P. - acesta a formulat pretenții in contradictoriu cu o entitate M. E. si F. care nu exista si inexistenta temeiurilor legale pentru a fi instituite astfel de obligații solicită sa se respingă cererea de îndreptare a erorii materiale si sa se înlăture dispoziția privind completarea si lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 9698/2012 in sensul ca se va trece " obliga parații sa plătească in favoarea reclamantului a ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin 1 si 2 din Legea nr. 284/2010 respectiv 27 solde ale
funcției de baza in cuantum de 72.522 lei si a obligării paraților la plata restului rămas de achitat in cuantum de 43.235 lei".
3.Prin recursul declarat de pârâtul I. G. al P. R. (I.G.P.R.)
s-a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Instanța de fond a dispus ca suma rămasă de plată să fie de 43235 lei și nu de 34452 lei cum eronat era menționata în sentința nr. 9698/2012, motivând că această sumă rezultă din scăderea din suma datorată de 72522 lei a sumei plătite de 29287 lei.
Astfel, instanța de fond face o procedură aritmetică greșită, pentru că suma plătită este de 38070 lei și nu de 29287 lei. Deci suma rezultată este 34452 lei, cum în mod corect a stabilit prima instanță. Sumele de 72522 și 38070 sunt
sume brute, la care se aplică grila de impozitare (în cazul reclamantului din suma de 38070 au fost scăzute obligațiile către bugetul consolidat al statului, respectiv 8783 lei - 1111 lei CAS, 2094 CASS, 5578 impozit pe venit).
Toată sentința nr. 9698/2012 se referă la plata către reclamant a sumei de 38070 lei și nicidecum suma de 29287, reprezentând valoarea netă a ajutoarelor în cauză. De fapt acest aspect vizează fondul cauzei și reclamantul trebuie să-1 valorifice pe calea recursului și nicidecum pe calea unei cereri de îndreptare a erorii materiale.
Totodată, cauza se află în situația în care instanța de fond a acordat mai mult decât trebuia, la data de_ reclamantul și-a precizat acțiunea, arătând că din totalul solicitat de 72522 lei a primit suma de 38070 lei.
Cu privire la cererea de completare și lămurire a dispozitivului
Instanța dispune completarea și lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 9698/2012, în sensul că se va trece: "Obligă pârâții să plătească în favoarea reclamantului a ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din Legea nr. 284/2010, respectiv 27 solde ale funcției de bază, în cuantum de 72522 lei și a obligării pârâților la plata restului rămas de achitat în cuantum de 43235 lei."
Prima critică se referă la faptul că un asemenea dispozitiv ar obliga instituția pârâtă la plata ambelor sume. Conjuncția și determină o asemenea obligație. Corect ar fi fost ca instanța să oblige doar la plata sumei datorate în urma plății parțiale.
A doua critică se referă la suma datorată de 43235 lei, dezvoltarea acesteia fiind identică cu motivele expuse anterior cu privire la calculul acestei sume.
Cu privire la cererea de completare și lămurire a dispozitivului Conform art. 20 alin. (1) din Anexa VII aprobată prin Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, "La trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist, funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personal civil în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda funcției de bază, respectiv salariul funcției de bază avută/avut în
luna schimbării poziției de activitate"
In temeiul acestui text de lege, reclamantul are dreptul la o suma de bani echivalentă cu 15 salarii funcției de bază, respectiv 21.150 Iei (1410 lei fiind cuantumul salariului net al funcției de bază).
Totodată, conform prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale.
Chiar mai mult, potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi specifice și în legile bugetare anuale, de prevederile art. 14 alin. (3) din legea menționată, astfel încât nicio cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare.
Ori, în cursul anului 2011, pe fondul crizei economice și financiare, nu au fost deschideri bugetare destinate plății ajutoarelor pentru cadrele care s-au pensionat, plata acestora urmând a se face în momentul în care vor exista deschideri bugetare cu această destinație.
Aceasta este soluția primei instanțe pe care nu și-o însușește și pe care a criticat-o pe calea recursului.
Cu privire la cuantumul solicitat de reclamant a 12 salarii funcției de bază, conform art. 20 alin. (2) din Anaxa VII aprobată prin Legea nr. 284/2010 face următoarele precizări :
Potrivit acestui text de lege "Personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, trecuți în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, mai beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pensionare sau, în situația în care pot desfășura activitate peste această limită, până la limitele de vârstă în grad la care pot fi menținute în activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu două solde ale funcției de bază, respectiv cu două salarii ale funcției de bază."
In aceste condiții, reclamantul apreciază eronat faptul că acest text de lege creează drepturi față de acesta, deoarece această normă se referă la raporturile de serviciu care au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, iar reclamantului i-au încetat raporturile de serviciu conform art. 69 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 căror raporturi de serviciu au încetat la pierderea capacității de muncă, în condițiile legii (pensionare medicală).
Față de aceste considerente, solicită să se admită recursul, să se modifice în totalitate sentința atacată și să se respingă cererea de îndreptare a erorii materiale și cererea de lămurire și completare a dispozitivului ca nefondate.
În cauză a formulat întâmpinare reclamantul intimat DP
solicitând respingerea ca neintemeiate a recursurilor formulate impotriva Sentinței civile nr. 4012/2013 a Tribunalului C., de către: 1.Ministerul Finanțelor Publice 2.I. G. de P. C. .
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate, Curtea constată următoarele:
Starea de fapt dedusă judecății și reținută ca atare de către instanța de fond vizează declararea reclamantului ca inapt pentru serviciul de poliție ca urmare a diagnosticării sale cu boala Parkinson stadiul II și pensionarea medicală a acestuia în baza deciziei medicale nr. A-59/1 privind evaluarea capacității de muncă.
Reclamantul solicită în speță acordarea în temeiul art. 20 alin. 1 Anexa 7 secțiunea a III-a din Legea nr. 284/2010 a ajutorului în cuantum de 15 solde ale funcției de bază, respectiv a 12 solde ale funcției de bază în temeiul art. 20 alin. 2-Anexa 7 secțiunea a III-a din Legea nr. 284/2010.
Dacă în privința drepturilor derivate prin aplicarea art. 20 alin. 1 inclusiv pârâtul IGPR a recunoscut îndreptățirea reclamantului la încasarea acestora, fiind contestat doar modul de calcul, în privința celor 12 salarii solicitate în temeiul art. 20 alin. 2 se invocă faptul că nu îi sunt cuvenite în condițiile în care reclamantului i-au încetat raporturile de serviciu ca urmare a pensionării medicale și nu prin împlinirea limitei de vârstă.
Instanța de fond s-a limitat la a enunța textele de lege invocate de reclamant reținând aplicabilitatea acestora fără a motiva pe de o parte modul în care a stabilit suma de plată în favoarea reclamantului și fără a justifica incidența art. 20 alin. 2 în situația analizată.
Curtea apreciază că pentru justa soluționare a cauzei și pentru a lămuri aspectele contestate ale speței se impune în temeiul art. 312 C.pr.civ. admiterea recursurilor și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Recursurile MFP și ale MAI, vizând lipsa calității procesuale pasive se impun a fi admise și ele, cu consecința punerii în discuție a excepțiilor invocate tocmai pentru a se asigura o judecată unitară a dosarului.
În rejudecare se impune a se stabili pe de o parte dacă reclamantul beneficiază și de drepturile consacrate în art. 20 alin. 2 din Legea nr. 284/2010, iar pe de altă parte, în urma unei expertize contabile trebuie calculate drepturile cuvenite acestuia, rămase de încasat statuându-se asupra caracterului impozabil sau nu al acestor sume.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de părți împotriva sentințelor civile nr. 9698 din_ și nr. 4012 din_, pronunțate în dosarul nr._ al Tribunalului C. pe care le casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, D. M. | Judecător, M. H. | Judecător, F. T. |
Grefier, D. C. |
Red.M.H./dact.L.C.C.
2 ex./_
Jud.fond: A. M. B.
