Decizia civilă nr. 8029/2013. Contencios. Obligația de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSARUL NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 8029/2013
Ședința publică din data de 2 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. A. M. JUDECĂTORI: S. L. R.
V. G. GREFIER: M. V. -G.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta- reclamantă M. M.
X. împotriva sentinței civile nr.6084 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., în contradictoriu cu intimații- pârâți M. C. -N. și C. Local Al M. C. -N., având ca obiect obligația de a face schimbare încadrare funcțională a imobilului.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată în recurs. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat.
Intimata-reclamantă Copas S. a depus întâmpinare.
Recurenta- reclamantă M. M. X. a solicitat judecarea cauzei în
lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591al. 4 C. pr.civ., raportat
la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece recursul care este formulat în termen, motivat, comunicat și timbrat.
Curtea, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art.150 Cod pr.civ., declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor de la dosar.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 6084 din 5 aprilie 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Tribunalului C. s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. C. -N. prin P., cu sediul în C. -N., str.M. nr.1-3, jud.C. și s-a respins cererea în baza excepției față de acest pârât.
S-a respins cererea în contencios administrativ formulată de către reclamanta M. M. X., cu domiciliul ales în C. -N., str.T. M. nr.50, ap.12, jud.C. în contradictoriu cu pârâtul C. Local al M. C. -N., cu sediul în C. -N., str.M. nr.1-3, jud.C. .
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea formulată de către reclamanta M. M. X. în contradictoriu cu pârâții M. C. -N. prin P. și C. Local al M. C. -N., s-a solicitat instanței să dispună schimbarea încadrării funcționale a imobilului teren înscris in CF nr.1. C. -N.
, transcris din CF nr.51657 C. - N. cu nr.topo.3798/2 și nr. cadastral 11463, situat în C. -N., Calea Dorobanților nr.78, jud.C. din UTR V1b amenajări sportive în zone rezidențiale într-o UTR care să permită construirea de locuințe.
În motivarea cererii
, s-a arătat că terenul a fost dobândit de către reclamantă prin cumpărare în anul 2012. Foștii proprietari au primit terenul prin Ordinul Prefectului nr.756/_ .
Terenul este situat într-o zonă in care există doar teren cu construcții iar funcțiunea practică exclusivă este de zonă în care este permisă construirea.
Menținerea terenului în UTR V1b nu are nicio justificare legală și încalcă dreptul de proprietate al reclamantei.
În drept
au fost invocate dispozițiile art.1, art. 7, art.11 din Legea nr.
554/2004, Legea nr. 350/2001.
În probațiune
, s-a anexat plângerea prealabilă, răspunsul obținut, extras CF, Ordinul Prefectului 756/_, contract de vânzare-cumpărare.
Prin întâmpinarea formulată
, pârâții au solicitat respingerea cererii și au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a M. C. -N. și excepția inadmisibilității acțiunii.
S-a arătat că domeniul la care face referire reclamanta este în competența
C. ui local C. -N., cuprinzând reglementări din cadrul Planului Urbanistic General al M. C. -N. .
Modificarea unor prevederi reglementate de un act administrativ nu pot fi admisibile dacă acțiunea formulată nu cuprinde capete de cerere privind modificarea în concret a actului administrativ.
În ceea ce privește fondul cauzei, pârâții au arătat că sunt de acord să propună modificarea funcțională a terenului în litigiu in zonă de locuințe, însă pentru aceasta este nevoie de modificarea planului urbanistic general.
Analizând cererea formulată în baza probelor administrate, instanța a reținut că aceasta este neîntemeiată.
Astfel, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M.
C. -N., asupra căreia instanța este ținută a se pronunța cu prioritate în baza art. 137 C.pr.civ, a reținut că aceasta este întemeiată.
Obiectul cererii de chemare în judecată constă în schimbarea încadrării funcționale a imobilului-teren situat în C. -N., Calea Dorobanților nr.78, jud.C. înscris in CF nr.1. C. -N. transcris in CF nr.51657 cu nr. top.3798/2 și nr. cadastral 11463, din UTR = V1b amenajări sportive în zone rezidențiale într-un UTR care să permită construirea de locuințe.
În raport de acest obiect al cererii principale, instanța a reținut, în drept, dispozițiile art. 36 alin. 5 lit. c din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, potrivit cărora atribuțiile privind avizarea sau aprobarea, în condițiile legii, a documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanismului ale localităților revin consiliului local al unităților administrativ-teritoriale.
În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Totodată, potrivit art. 2 din același act normativ, este autoritate publică orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public.
În raport de aceste dispoziții legale, instanța a constatat că în cauză, calitate procesuală pasivă poate avea doar C. local al municipiului C. -N., în calitatea sa de organ al unității administrativ-teritoriale competent să emită actul administrativ de schimbare a încadrării funcționale a imobilului teren din UTR=V1b amenajări sportive în zone rezidențiale într-o UTR care să permită construirea de locuințe.
Prin urmare, având în vedere cele mai sus menționate, instanța a constatat că M. C. -N. este lipsit de calitate procesuală pasivă, impunându-se respingerea cererii față de acest pârât în baza excepției.
Cu privire la inadmisibilitatea cererii de a dispune schimbarea funcțiunii, cerere formulată în contradictoriu cu pârâtul C. Local al municipiului C. -N.
, instanța a reținut că în cauză nu sunt întrunite condițiile legale de admisibilitate ale cererii.
Instanța a reținut că reclamanta solicită obligarea pârâților să modifice funcțiunea terenului în litigiu din UTR V1b într-o UTR care să permită construirea de locuințe. UTR și funcțiunile terenului în litigiu sunt reglementate în cadrul Planului Urbanistic General al M. C. -N., aprobat prin hotărâre de consiliu local.
Modificarea unor prevederi reglementate de hotărârea de consiliu local care a aprobat planul urbanistic general nu poate fi admisibilă atâta timp cât nu s-a atacat și hotărârea de consiliu local menționată.
Atâta timp cât reclamanta nu atacă și hotărârea consiliului local care a aprobat planul urbanistic general, pârâții nu au cum să modifice funcțiunea terenului în litigiu, pentru a da satisfacție pretențiilor reclamantei, chiar dacă cererea reclamantei ar fi întemeiată pe fond.
Prin urmare, atâta timp cât planul urbanistic general legal aprobat este în vigoare și prevede o anumită funcțiune a terenului în litigiu, aceasta nu poate fi modificată decât prin demersurile prevăzute de Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului.
Reclamanta a depus în probațiune la dosar Decizia civilă nr. 3053/2010 și Decizia civilă 2311/2010, ambele pronunțate de Curtea de Apel C., din care reiese că, într-o situație identică, reclamanții din acele dosare au reușit să obțină schimbarea funcțiunii din UTR -V1b într-o UTR care să permită construirea de locuințe.
Instanța a constatat însă că, în plus față de solicitările reclamantei din prezentul dosar, în dosarele finalizate cu pronunțarea deciziilor menționate, reclamanții au invocat excepția de nelegalitate a planului urbanistic general referitor la stabilirea funcțiunii terenului in litigiu și au obținut câștig de cauză .
Reclamanta nu a atacat însă în prezentul dosar cu excepție de nelegalitate planul urbanistic general, astfel încât, în concret modificarea funcțiunii astfel cum s-a solicitat nu este admisibilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta recurentă M.
X.
solicitând admiterea recursului, casarea Sentinței civile nr.6084/0_ pronunțata de Tribunalul Cluj si trimiterea spre rejudecare a cauzei primei instanțe de judecata.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că prin Sentința civila nr.6084/0_ pronunțata de Tribunalul Cluj, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului M. C. -N. reprezentat prin primar, excepție invocata de către parat prin intampinare. In motivare instanța a arătat ca potrivit dispozițiilor art.36 alin.5 lit c din legea
215/2001 a administrației publice locale, atribuțiile privind avizarea sau aprobarea, in condițiile legii, a documentațiilor de amenajare a teritoriului si urbanismului ale localităților, revin consiliului local al unităților administrativ teritoriale. Raportat la aceste dispoziții legale si la obiectul cererii principale, instanța de fond a apreciat ca numai consiliul local, in calitatea sa de organ al unității administrativ teritoriale competent sa emită actul administrativ de schimbare a incadrarii juridice a imobilului cu amenajări sportive in zone rezidențiale intr-o UTR care sa permită construirea de locuințe, putea avea calitate procesuala pasiva.
Totodată instanța de fond a respins ca inadmisibila acțiunea formulata raportat la faptul ca reclamantul nu a atacat cu excepție de nelegalitate Planul Urbanistic General, apreciind ca in concret modificarea incadrarii juridice a imobilului intr-o UTR=Vlb amenajări sportive in zone rezidențiale intr-o UTR care sa permită construirea de locuințe nu este admisibila.
Raportat la calitatea procesuala pasiva a M. C. -N. reprezentat prin primar, pentru care se arată următoarele:
M. C. -N. reprezentat prin primar este un organ de reprezentare, organul deliberativ fiind C. Local al M. C. -N. . In calitate de organ de reprezentare, in conformitate cu prevederile art. 27/1 din legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul P. ul/P. ul general al municipiului București, prin structura responsabilă cu urbanismul condusă de arhitectul-șef din cadrul, aparatului de specialitate, are următoarele atribuții în domeniul urbanismului: a) asigură elaborarea de proiecte de strategii de dezvoltare urbană și teritorială și le supune aprobării consiliului local/general; b) asigură elaborarea planurilor urbanistice aflate în competența autorităților publice cale,, în conformitate cu prevederile legii; c) supune aprobării consiliului local/C. ui General al M. București, în baza referatului tehnic al arhitectului-șef, documentațiile de urbanism, indiferentde inițiator; d) acționează pentru respectarea și punerea în practică a prevederilor documentațiilor de urbanism aprobate. Astfel, cel căruia ii revine obligația de a elabora planul de urbanism general si regulamentul local de urbanism si de a asigura punerea in practica a acestuia este M. C. -N., reprezentat prin primar.
Solicitarea de schimbarea incadrarii funcționale a imobilului teren, înscris in CF nr. 1. C. -N. (transcris din CF 51657 C. -N. ), cu nr. top. 3798/2 si cu nr.cad. 11463, situat in C. -N. ,. Calea Dorobanților, nr. 78, jud.C., din UTR= Vlb amenajări sportive in zone rezidențiale intr-o UTR care sa permită construirea de locuințe s-a efectuat către M. C. -N. reprezentat prin primar, având in vedere ca acesta este cel care elaborează regulamentul de urbanism si planul de urbanism 4) M. C. -N., fiind singura autoritate competenta in măsura sa dispună schimbarea incadrarii funcționale a terenului. Aceasta cu atat mai mult cu cat, la momentul actual se fac demersuri pentru elaborarea unui nou plan de urbanism general al municipiului C. -N., intrucat planul de urbanism si regulamentul de urbanism elaborate in anul 1999 nu mai sunt in vigoare.
In susținerea recursului se învederează si faptul ca in dos. nr._, Curtea de Apel C. s-a pronunțat prin Decizia Civila 3053/_, intr-o speța similara, obligând M. C. -N., reprezentat prin primar la schimbarea incadrarii funcționale a unui imobil teren din UTR= Vlb amenajări sportive in zone rezidențiale intr-o UTR care sa permită construirea de locuințe.
Prin urmare, se apreciază ca M. C. -N. reprezentat prin P. are calitate procesuala pasiva in prezenta cauza.
Cu privire la admisibilitatea acțiunii formulate, se arată următoarele:
Instanța de fond a apreciat ca pentru a fi îndeplinite condițiile de admisibilitate ale solicitării de schimbare a încadrarii juridice a imobilului intr-o UTR=Vlb amenajări sportive in zone rezidențiale intr-o UTR care sa permită construirea, reclamantul trebuia sa atace in prealabil Planul Urbanistic General.
Cu privire la acest aspect, se menționează faptul ca in dos. nr._ al Tribunalului C. a fost ridicata de către :autorii reclamntilor numiții Koos A. s Zsolt si Koos E. excepție de nelegalitate a prevederilor Regulamentului local de urbanism adoptat de C. Local C. -N. in anul 1999 privind încadrarea terenului inscris in CF nr. 51657 C. -N., cu nr. top. 3798/2 situat in C. -N.
, Calea Dorobanților, nr. 78, jud.C., in UTR= Vlb amenajări sportive in zone rezidențiale. Menționam ca excepția de nelegalitate a Regulamentului local de urbanism adoptat de C. Local C. -N. in anul 1999, a fost ridicata in cadrul procesului având ca obiect constatatarea nulității antecontractului de vânzare cumpărare incheiat intre Koos A. s Zsolt si Koos E. in calitate de promitenti vânzători si M. X. M. in calitate de promitenta cumpărătoare, constatare a nulității antecontractului de vânzare cumpărare intemeiata tocmai pe imposibilitatea construirii pe terenul vândut, datorita incadrarii acestuia in zona Vlb- amenajări sportive in zone rezidențiale.
Având in vedere ca excepția de nelegalitate a Regulamentului de urbanism fost ridicata in dos. nr._ al Tribunalului C., de către autorii nostrii, actul administrativ fiind criticat pentru incadrarea juridica a imobilului in UTR=Vlb amenajări sportive in zone rezidențiale, apreciem ca Regulamentul a fost atacat, astfel ca acțiunea in contencios formulata de reclamanta este admisibila.
Intimații pârâți C. LOCAL reprezentat prin E. BOC și M. C.
-N.
au depus întâmpinare la dosarul cauzei, prin care solicită respingerea recursului formulat în cauză, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.
În dezvoltarea motivelor întâmpinării se arată că prin recursul promovat recurentă-reclamantă M. M. X., solicită instanței de control casarea Sentinței civile nr. 6084/0_ pronunțată de Tribunalul Cluj și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, recurenta susținând că, în mod nelegal instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a M. C.
-N. prin P., în condițiile în care acea instituție are calitatea procesuală pasivă potrivit dispozițiilor art. 27/1 din Legea nr. 350/2001 și raportat la obiectul cauzei, și excepția inadmisibilității acțiunii față de C. Local al municipiului C. -N., susținând că acțiunea este admisibilă în forma depusă raportat la decizia privind excepția de nelegalitate a Regulamentului local de urbanism ridicată în dosar nr._ .
Intimații arată că, prin acțiunea ce a făcut obiectul dosarului de fond reclamanta, M. M. X. a solicitat instanței de judecată să pronunțe o hotărâre prin care să dispună schimbarea încadrării funcționale a imobilului- teren situat în C. -N., Calea Dorobanților nr. 78, județul C., înscris în Cartea funciară nr. 1. C. -N. (transcris din CF 51657 C. -N. ) cu număr topografic 3798/2 și cu număr cadastral 11463, din UTR=Vlb amenajări sportive în zone rezidențiale într-o UTR care să permită construirea de locuințe.
Astfel, reclamanta a susținut faptul că încadrarea terenului proprietate privată într-o UTR care permite doar amenajări sportive tinde să încalce dreptul de proprietate al acesteia sub aspectul dreptului de dispoziție materială și a dreptului de folosință.
Intimații arată că, prin Sentința civilă nr.6084/0_ Tribunalul Cluj s-a respins acțiunea reclamantei față de M. C. -N. prin P. ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive și ca inadmisibilă față de C.
Local al municipiului C. -N. raportat la modalitatea în care a fost formulată acțiunea, aceasta nevizând expres anularea/modificarea unui act administrativ.
Se apreciază recursul promovat ca fiind neîntemeiat.
În ceea ce privește critica privind admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a M. C. -N. prin P. afirmă recurenta faptul că instanța de fond în mod nelegal a apreciat că M. C. -N. prin P. nu are calitate procesuală pasivă față de obiectul cererii de judecată, motivând că prevederile art. 27/1 din Legea nr. 350/2001 conferă primarului ca reprezentant al unității administrativ teritoriale municipiu atribuții în domeniul amenajării teritoriului și urbanism.
Nu achiesează la opinia recurentei. Potrivit art. 27/l din Legea nr. 350/2001:
"P. ul/P. ul general al municipiului București, prin structura responsabilă cu urbanismul condusă de arhitectul-șef din cadrul aparatului de specialitate, are următoarele atribuții în domeniul urbanismului:
asigură elaborarea de proiecte de strategii de dezvoltare urbană și teritorială și le supune aprobării consiliului local/general;
asigură elaborarea planurilor urbanistice aflate în competența autorităților publice locale, în conformitate cu prevederile legii;
supune aprobării consiliului local/C. ui General al M. București, în baza referatului tehnic al arhitectului-șef, documentațiile de urbanism, indiferent de inițiator; d) acționează pentru respectarea și punerea în practică a prevederilor documentațiilor de urbanism aprobate."
Alegația recurentei referitoare la faptul că primarul exercită aceste atribuții în calitate de reprezentant al municipiului nu își găsește fundament în textul legal mai sus citat.
In fapt, primarul exercită acest tip de atribuții în numele propriu al instituției primarului și nu ca reprezentant al municipiului.
În aceste condiții, este evident că recurenta, în situația în care dorea să cheme în judecată și autoritatea îndrituită de legiuitor cu atribuțiile prevăzute de art. 27/1 din Legea nr.350/2001, trebuia să formuleze acțiunea în contradictoriu cu P. ul municipiului C. -N. și nu față de M. C. -N. prin P. .
Mai mult, nici primarul nu avea calitate procesuală pasivă raportat la obiectul acțiunii introductive, dacă se au în vedere următoarele aspecte:
Potrivit art.46 și 46/l din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, Planurile Urbanistice Generale sunt aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale în cauză și cuprind piese scrise și desenate privind Regulamentul local de urbanism. Prin Regulamentul Local de Urbanism este prevăzut regimul de construire aferent fiecărei zone din municipiul C. -N. .
Mai departe, potrivit art. 36 alin. 5 lit. c din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală:în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. c), consiliul local: c) avizează sau aprobă, în condițiile legii, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale localităților.
Raportat la modalitatea în care a fost redactată acțiunea introductivă, ce tindea să modifice prevederi cuprinse în Planul Urbanistic General aprobat prin hotărâre de consiliu local, este evident că acțiunea promovată trebuia formulată doar în contradictoriu cu emitentul actului respectiv.
Coroborând toate textele legale mai sus enunțate, este evident că primarul are atribuții preparatorii în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului, toate documentațiile respective fiind supuse votului consiliului local, organul decizional în această materie.
Față de aspectele invocate mai sus, se apreciază că în mod temeinic și legal instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a M. C.
-N. prin P. .
În ceea ce privește critica privind admiterea excepției inadmisibilității acțiunii, se observă că recurenta nu critică motivarea instanței de fond ce a condus la soluția de admitere a excepției inadmisibilității acțiunii, ci se mărginește să facă vorbire despre o excepție de nelegalitate a prevederilor Regulamentului Local de Urbanism pronunțată într-o speță similară, admisă de instanță.
Față de criticile recurentei, se arată faptul că, raportat la prevederile art. 4 al Legii nr. 554/2004, pe de o parte, excepția de nelegalitate nu poate fi ridicată față de un act administrativ cu caracter normativ (art. alin. 4), iar pe de altă parte, admiterea unei excepții de nelgalitate a unui act administrativ nu este echivalentă cu anularea actului administrativ. Admiterea excepției de nelegalitate are efect strict în cauza în care a fost ridicată, instanța soluționând acțiunea fară a ține seama de respectivul act administrativ.
Astfel, recurenta nu se poate prevala în prezentul dosar de o soluție pronunțată în soluționarea unei excepții de nelegalitate a unui act administrativ într-o altă cauză.
Suplimentar, s-a arătat faptul că UTR sunt reglementate în cadrul Planului Urbanistic General al municipiului C. -N., aprobat prin hotărâre de consiliu local. In opinia noastră, modificarea unor prevederi reglementate de un act administrativ(în speță hotărâre de consiliu local) nu pot fi solicitate dacă acțiunea formulată nu cuprinde capete de cerere privind modificarea chiar a actului administrativ respectiv.
Ori recurenta nu a formulat capete de cerere privind modificarea în concret a unui act administrativ.
În aceste condiții a modifica un UTR înseamnă a aduce atingere actului administrativ care îl reglementează, însă recurenta nu a făcut referire la vreun act administrativ în acest sens în cuprinsul acțiunii introductive.
Potrivit art. 1 alin, 1 din Legea nr. 554/2004:
"Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public."
În continuare, potrivit art. 8 alin. 1 din același act normativ:
"Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) Ut. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim".
Este evident că efectul dorit de recurentă prin acțiunea introductivă era modificarea unui act administrativ fară însă a fi precizat în concret care este actul administrativ vătămător și fară a fi formulate petite exprese care să satisfacă exigențele prevederilor Legii nr. 554/2004. In acest sens se apreciază că
instanța de fond a apreciat în mod corect când a concluzionat că acțiunea introductivă nu întrunește condițiile legale de admisibilitate a unei acțiuni în contencios administrativ.
Pentru toate considerentele expuse mai sus, solicită respingerea recursului ca fiind neîntemeiat, menținând hotărârea instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
În mod corect instanța de fond cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. C. -N., a reținut că aceasta este întemeiată, în condițiile în care obiectul cererii de chemare în judecată constă în schimbarea încadrării funcționale a imobilului-teren situat în C. -N., Calea Dorobanților nr.78, jud.C. înscris in CF nr.1. C. -N. transcris in CF nr.51657 cu nr. top.3798/2 și nr. cadastral 11463, din UTR = V1b amenajări sportive în zone rezidențiale într-un UTR care să permită construirea de locuințe.
În raport de acest obiect al cererii principale, instanța de fond a reținut, în drept, aplicabilitatea dispozițiilor art. 36 alin. 5 lit. c din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, potrivit cărora atribuțiile privind avizarea sau aprobarea, în condițiile legii, a documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanismului ale localităților revin consiliului local al unităților administrativ- teritoriale.
În raport de aceste dispoziții legale, instanța a constatat că în cauză, calitate procesuală pasivă poate avea doar C. local al municipiului C. -N., în calitatea sa de organ al unității administrativ-teritoriale competent să emită actul administrativ de schimbare a încadrării funcționale a imobilului teren din UTR=V1b amenajări sportive în zone rezidențiale într-o UTR care să permită construirea de locuințe.
Prin urmare, având în vedere cele mai sus menționate, instanța a constatat că M. C. -N. este lipsit de calitate procesuală pasivă, impunându-se respingerea cererii față de acest pârât în baza excepției.
Referitor la aspectele invocate în primul punct din recursul reclamantei în care consideră că în mod greșit instanța de fond a admis excepția, neluând în considerare prevederile art. 27/1 din Legea nr. 350/2001, text de lege care conferă primarului ca reprezentant al unității administrativ teritoriale municipiu atribuții în domeniul amenajării teritoriului și urbanism.
Curtea, analizând acest aspect, reține că, potrivit art. 27/l din Legea nr.
350/2001:
"P. ul/P. ul general al municipiului București, prin structura responsabilă cu urbanismul condusă de arhitectul-șef din cadrul aparatului de specialitate, are următoarele atribuții în domeniul urbanismului:
asigură elaborarea de proiecte de strategii de dezvoltare urbană și teritorială și le supune aprobării consiliului local/general;
asigură elaborarea planurilor urbanistice aflate în competența autorităților publice locale, în conformitate cu prevederile legii;
supune aprobării consiliului local/C. ui General al M. București, în baza referatului tehnic al arhitectului-șef, documentațiile de urbanism, indiferent de inițiator; d) acționează pentru respectarea și punerea în practică a prevederilor documentațiilor de urbanism aprobate."
În consecință, Curtea apreciază că, susținerile recurentei referitoare la faptul că primarul exercită aceste atribuții în calitate de reprezentant al municipiului nu își găsește fundament în textul legal mai sus citat.
In fapt, primarul exercită acest tip de atribuții în numele propriu al instituției primarului și nu ca reprezentant al municipiului, astfel că în aceste
condiții, recurenta, în situația în care dorea să cheme în judecată și autoritatea îndrituită de legiuitor cu atribuțiile prevăzute de art.27/1 din Legea nr.350/2001, trebuia să formuleze acțiunea în contradictoriu cu P. ul municipiului C. -N. și nu față de M. C. -N. prin P. .
Față de aspectele invocate mai sus, Curtea apreciază că în mod temeinic și legal instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a M.
C. -N. prin P. .
Pe fondul cauzei, Curtea reține că, în mod corect instanța de fond a reținut că, reclamanta a solicitat obligarea pârâților să modifice funcțiunea terenului în litigiu din UTR V1b într-o UTR care să permită construirea de locuințe. UTR și funcțiunile terenului în litigiu sunt reglementate în cadrul Planului Urbanistic General al M. C. -N., aprobat prin hotărâre de consiliu local.
Corect, instanța de fond a apreciat că, modificarea unor prevederi reglementate de hotărârea de consiliu local care a aprobat planul urbanistic general nu poate fi admisibilă atâta timp cât nu s-a atacat și hotărârea de consiliu local menționată.
Atâta timp cât reclamanta nu atacă și hotărârea consiliului local care a aprobat planul urbanistic general, pârâții nu au cum să modifice funcțiunea terenului în litigiu, pentru a da satisfacție pretențiilor reclamantei, chiar dacă cererea reclamantei ar fi întemeiată pe fond.
Astfel,, atâta timp cât planul urbanistic general legal aprobat este în vigoare și prevede o anumită funcțiune a terenului în litigiu, aceasta nu poate fi modificată decât prin demersurile prevăzute de Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului.
Se constată că, reclamanta a depus în probațiune la dosar Decizia civilă nr. 3053/2010 și Decizia civilă 2311/2010, ambele pronunțate de Curtea de Apel C.
, din care reiese că, într-o situație identică, reclamanții din acele dosare au reușit să obțină schimbarea funcțiunii din UTR -V1b într-o UTR care să permită construirea de locuințe.
Referitor la aceste susțineri ale reclamantei, reiterate și în recurs, instanța de fond în mod corect a reținut că, în plus față de solicitările reclamantei din prezentul dosar, în dosarele finalizate cu pronunțarea deciziilor menționate, reclamanții au invocat excepția de nelegalitate a planului urbanistic general referitor la stabilirea funcțiunii terenului in litigiu și au obținut câștig de cauză .
În prezenta cauză, reclamanta nu a atacat cu excepție de nelegalitate planul urbanistic general, astfel încât, în concret modificarea funcțiunii astfel cum s-a solicitat nu este admisibilă.
Curtea, analizând și cel de al doilea aspect din recursul reclamantei, constată că, legat de critica privind admiterea excepției inadmisibilității acțiunii, recurenta nu critică motivarea instanței de fond care a condus la soluția de admitere a excepției inadmisibilității acțiunii, făcând vorbire despre o excepție de nelegalitate a prevederilor Regulamentului Local de Urbanism pronunțată într-o speță similară, admisă de instanță.
Curtea, reține că, raportat la prevederile art. 4 al Legii nr. 554/2004, excepția de nelegalitate nu poate fi ridicată față de un act administrativ cu caracter normativ (art. alin. 4), iar admiterea unei excepții de nelgalitate a unui act administrativ nu este echivalentă cu anularea actului administrativ. Admiterea excepției de nelegalitate are efect strict în cauza în care a fost ridicată, instanța soluționând acțiunea fară a ține seama de respectivul act administrativ.
Astfel, recurenta nu se poate prevala în prezentul dosar de o soluție pronunțată în soluționarea unei excepții de nelegalitate a unui act administrativ într-o altă cauză.
Recurenta a mai arătat că, UTR sunt reglementate în cadrul Planului Urbanistic General al municipiului C. -N., aprobat prin hotărâre de consiliu local, Curtea considerând că, modificarea unor prevederi reglementate de un act administrativ, respectiv hotărâre de consiliu local, nu pot fi solicitat dacă acțiunea formulată nu cuprinde capete de cerere privind modificarea chiar a actului administrativ respectiv.
Se constată că, recurenta nu a formulat capete de cerere privind modificarea în concret a unui act administrativ, iar în aceste condiții a modifica un UTR înseamnă a aduce atingere actului administrativ care îl reglementează,
Reclamanta, recurentă nu precizat în concret în acțiunea promovată care este actul administrativ vătămător, neformulând petite exprese care să satisfacă exigențele prevederilor Legii nr. 554/2004.
In aceste condiții, Curtea apreciază că instanța de fond a reținut în mod corect că acțiunea introductivă nu întrunește condițiile legale de admisibilitate a unei acțiuni în contencios administrativ.
Pentru toate considerentele expuse mai sus, Curtea, constatând legală și temeinică sentința recurată, făcând aplicarea prevederilor art.304 și art.312 Cod pr.civilă, va respinge recursul declarat de reclamanta M. M. X. împotriva sentinței civile nr.6084 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de reclamanta M. M. X. împotriva sentinței civile nr.6084 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, A. A. M. | Judecător, S. L. R. | Judecător, V. G. |
Grefier, M. V. -G. |
Red. V.G./M.N.
2 ex./
Jud.fond.-M. T.
Președinte, A. A. M. | Judecător, S. L. R. | Judecător, V. G. |
Grefier, M. V. -G. |
M.N. 03 Septembrie 2013
