Decizia civilă nr. 8368/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 8368/2013
Ședința publică de la 10 Septembrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE DP
Judecător C. I.
Judecător A. -I. A. Grefier M. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul S. L. împotriva sentinței civile nr. 5622 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Sălaj, în contradictoriu cu intimații DIRECȚIA GENERALĂ A F.
P. A JUDEȚULUI SĂLAJ și A. F. P. A MUNICIPIULUI N., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat de reclamantul S. L. este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 20 lei și timbru judiciar in valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că în data de 14 martie 2013 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatei DIRECȚIA GENERALĂ A F. P. A JUDEȚULUI SĂLAJ.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.5622 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Sălaj s-a admis excepția inadmisibilității acțiunii.
S-a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul S. L., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. N. .
S-a respins ca lipsită de obiect cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă împotriva chematei în garanție A. F. pentru M. .
În baza art. 274 Cod procedură civilă s-a respins cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamantul S. L. în susținerea acțiunii sale a depus la dosarul cauzei copiile înscrisurilor care fac dovada achiziționării autoturismului din Germania, a înmatriculării acestuia într- un stat membru UE, precum și dovada achitării taxei pentru emisiile poluante, calculată de autoritatea fiscală competentă, respectiv AFP N. .
Constatând că la dosar nu a fost depusă dovada refuzului de restituire a taxei, instanța a pus în discuție acest aspect la termenul de judecată din data de 23 octombrie 2012, când a fost prezent reprezentantul reclamantului av. Magyar Sandor. Acesta a învederat instanței că înțelege să invoce conținutul Deciziei nr. 24/2011 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, acesta fiind și motivul pentru care reclamantul nu a adresat o cerere de restituire organului fiscal.
Instanța a învederat reprezentantului reclamantului că pârâta a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, iar acesta a solicitat respingerea acesteia.
Instanța a apreciat că se impune admiterea excepției inadmisibilității acțiunii pentru considerentele care vor fi expuse în continuare. Potrivit art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ "Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.
(2) Se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.";
Conform art. 8 din același act normativ, a cărui denumire marginală este "Obiectul acțiunii judiciare"; "Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.";
Din analiza textelor de mai sus a rezultat că pentru formularea unei acțiuni în contencios administrativ trebuie să existe apriori o vătămare a unui drept sau a unui interes legitim, printr-un act administrativ, prin nesoluționarea în termen a unei cereri sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri. În cauza de față, reclamantul nu a făcut dovada că a formulat cerere de restituire a taxei pentru emisiile poluante care să fie urmată de refuzul organului fiscal de a da curs solicitării, condiții în care nu se poate reține că acesta a fost vătămat într-un drept al său ori într-un interes legitim în sensul art. 1 din Legea nr. 554/2004.
Prin decizia nr. 24/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care a fost admis recursul în interesul legii, a fost analizată admisibilitatea sau inadmisibilitatea acțiunii de restituire a taxei de poluare în condițiile în care reclamantul nu a făcut dovada parcurgerii procedurii prealabile, prevăzută de art.
7 din OUG nr. 50/2008. S-a stabilit prin această decizie că procedura de contestare prevăzută de art. 7 din OUG nr. 50/2008 aprobată prin Legea nr. 140/2011 raportat la art. 205-218 Cod procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin. 1 din același cod.
Astfel, decizia se referă la procedura prealabilă prevăzută de OUG nr. 50/2008, reluată și de dispozițiile Legii nr. 9/2011 sub imperiul căreia a fost achitată taxa de către reclamant și nu înlătură obligația reclamantului care se adresează instanței de contencios administrativ de a face dovada că a parcurs
procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, urmată de emiterea refuzului de restituire a taxei de poluare din partea organului fiscal.
Raportat la de cele de mai sus, tribunalul a apreciat că acțiunea reclamantului prin care s-a adresat direct instanței de judecată fără a face dovada că a formulat o cerere adresată pârâtei, urmată de refuzul din partea acesteia de restituire a taxei pentru emisiile poluante este inadmisibilă. Pe cale de consecință în temeiul art. 1, 8 din Legea nr. 554/2004 instanța va admite excepția inadmisibilității acțiunii și va respinge ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul S. L., în contradictoriu cu pârâta A. F.
P. N. .
Față de soluția ce urmează a fi pronunțată în privința acțiunii principale, instanța a respins ca lipsită de obiect cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă împotriva chematei în garanție A. F. pentru M. .
În baza art. 274 Cod procedură civilă instanța a respins cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere că acțiunea principală a fost respinsă ca inadmisibilă, iar pârâta nu a putut fi considerată parte căzută în pretenții.
În cauză a depus întâmpinare Direcția Generală a F. P. Sălaj solicitând respingerea recursului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul. S. L.,
prin care se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și în considerarea disp. art. 3041C.pr.civ., reclamantul a susținut că instanța de fond interpretând greșit disp. art.1 din O.U.G. nr. 50/2008 și a respins în mod nelegal acțiunea reclamantului .
S-a mai arătat că s-au interpretat în mod eronat dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008, care sunt aplicabile în cauză și că taxa în discuție, achitată în condițiile codului fiscal, încalcă dispozițiile dreptului comunitar.
Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate, Curtea constată că acesta este întemeiat pentur următoarele considerente
:
Prima instanță a respins cererea reclamantului, urmare a admiterii excepției inadmisibilității acțiunii statuându-se că pentru formularea unei acțiuni în contencios administrativ trebuie să existe a priori o vătămare a unui drept sau a unui interes legitim printr-un act administrativ, prin nesoluționarea în termen a unei cereri sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri.
În cauza de față, reclamantul nu a făcut dovada că a formulat cerere de restituire a taxei pentru emisiile polunate care să fie urmată de refuzul organului fiscal de a da curs solicitării, condiții în care nu se poate reține că acesta a fost vătămat într-un drept al său ori într-un interes legitim în sensul art.1 din Legea nr.554/2004.
Prin decizia nr.24/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care a fost admis recursul în interesul legii, a fost analizată admisibilitatea acțiunii de restituire a taxei de poluare în condițiile în care reclamantul nu a făcut dovada parcurgerii procedurii prealabile, prevăzută de art.7 din OUG nr.50/2008. S-a stabilit prin această decizie că procedura de contestare prevăzută de art.7 din OUG 50/2008 aprobată prin Legea nr.140/2011 raportat la art.205 - 218 C. pr.fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispoz.art.117 alin.1 din același cod.
În opinia primei instanțe, decizia sus amintită se referă la procedura prealabilă prevăzută de OUG nr.50/2008 reluată și de dispozițiile Legii nr.9/2011 sub imperiul căreia a fost achitată taxa de către reclamant și nu înlătură obligația acestuia care se adresează instanței de contencios administrativ de a
face dovada că a parcurs procedura prealabilă prev.de art.7 din Legea nr.554/2004, urmată de emiterea refuzului de restituire a taxei de poluare din partea organului fiscal, motiv pentru care acțiunea reclamantului care s-a adresat direct instanței de judecată, apare ca inadmisibilă.
Soluția pronunțată de prima instanță este nelegală fiind dată cu aplicarea greșită a legii. Aceasta deoarece litigiul ce face obiectul prezentului recurs are caracterul unei acțiuni de drept fiscal cu toate caracteristicile acestuia și prin urmare, îi sunt aplicabile dispozițiile cuprinse în legea specială în speță prev.art.7 din OUG nr.50/2008 reluată și de dispoz.Legii nr.9/2011 sub imperiul căreia a fost achitată taxa de către reclamantul-recurent. Așa fiind, decizia nr.24/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care a fost admis recursul în interesul legii își găsește aplicarea în speță, câtă vreme prev.art.7 din Legea nr.554/2004 privind procedura prealabilă au în cauză natura juridică a unor norme cu caracter general, în speță aplicându-se dispozițiile legii speciale, respectiv OUG nr.50/2008.
Concluzia care se desprinde este aceea că procedura de contestare prevăzută de art.7 din OUG nr.50/2008 aprobată prin Legea nr.240/2011 raportat la art.205-218 din C.pr.fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin.1 lit.d din același cod, dată fiind decizia obligatorie pronunțată de I. în recursul în interesul legii. Așa fiind, reclamantul nu mai este necesar să facă dovada parcurgerii procedurii prealabile și prin urmare, soluția de respingere ca
inadmisibilă a acțiunii este greșită.
Față de considerentele mai sus expuse, în temeiul dispoz.art.312 alin.5 C.pr.civ., recursul declarat de reclamantul S. L. urmează a fi admis cu concesința casării hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare acesteia pentru soluționarea pe fond a cererii.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de S. | L. împotriva sentinței civile nr.562 din | |
_ | pronunțată în dosarul nr._ | al Tribunalului Sălaj, pe care o casează |
și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 septembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||||
D. | P. C. | I. | A. | I. | A. M. | N. |
red.C.I./A.C.
2 ex. - _
Jud.fond.P. A.
