Decizia civilă nr. 844/2013. Contencios. Obligația de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 844/2013
Ședința publică de la 24 Ianuarie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE L. U.
Judecător M. D.
Judecător R. -R. D. Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul P. L. V., împotriva sentinței civile nr. 9669 din_ pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului C., în contradictoriu cu pârâta C. DE A. DE S. A J.
C., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurent, avocat Feticu P., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul este timbrat, iar la dosar s-a depus, la data de_, întâmpinare.
Reprezentantul recurentului solicită cauza la amânări fără discuții, solicitând acordarea unui nou termen, în vederea studierii întâmpinării depusă la dosar.
Față de cerrea formulată, Curtea pune în discuția acestuia data depunerii întâmpinării, învederându-i faptul că dacă înțelege să insiste asupra cererii de amânarem urmează a se pronunța în acest sens.
Reprezentantul recurentului solicită lăsarea cauzei la rînd, penbtru a avea răgazul necesar studierii întâmpinării, urmând ca în raport de conținutul acesteia să stăruie sau nu asupra amânării.
Curtea urmează a lăsa cauza la rând, pentru studiul întâmpinării de către reprezentantul recurentului.
La reluarea dezbaterilor se prezintă reprezentantul recurentului, avocat Feticu P., cu delegație la dosar, care arată că nu mai susține cererea de amânare, precizând că nu mai are alte cereri de formulat, sau excepții de invocat.
Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvîntul în susținerea recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 9669 din_ pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului C., a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul P. L. V. împotriva pârâtei C. DE A. DE S. C.
.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Din cuprinsul răspunsului nr. 32.913/_ data de către pârâtă reclamantului, instanța retine următoarele:
În conformitate cu atribuțiile prevăzute de actele normative în vigoare, Casele de asigurări de sănătate nu decontează medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale direct asiguraților.
În baza contractelor încheiate cu furnizorii de servicii medicale - spitalele din astfel de furnizori, casele de asigurări de sănătate alocă acestora (în funcție de bugetul aprobat) fonduri în limita cărora furnizorii achiziționează medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale.
În conformitate cu prevederile contractului cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, art. 73 alin.1, spitalele sunt obligate să suporte pentru asigurații internați în regim de spitalizare continuă și în regim de spitalizare de zi toate cheltuielile necesare pentru rezolvarea cazurilor respective, inclusiv pentru medicamente, materiale sanitare și investigații paraclinice, alin.2 în situația în care asigurații, pe perioada internării în spital, în baza unor documente medicale întocmite de medicul curant din secția în care aceștia sunt internați și avizate de seful de secție și managerul spitalului, suportă cheltuieli cu medicamente, materiale sanitare și investigații paraclinice la care ar fi fost îndreptățiți fără contribuție personală în condițiile prezentului contract cadru, spitalele rambursează contravaloarea acestor cheltuieli la cererea asiguraților, rambursare care reprezintă o obligație exclusivă a spitalelor și se realizează numai din veniturile acestora pe baza unei metodologii proprii.
Potrivit prevederilor art. 218 din Legea nr. 96/2006 privind reforma în domeniul sănătății, asigurații au dreptul să beneficieze de rambursarea tuturor cheltuielilor efectuate pe perioada spitalizării cu medicamentele, materialele sanitare și investigațiile paraclinice la care ar fi fost îndreptățiți fără contribuție personală în condițiile impuse de contractul cadru.
Având în vedere această prevedere legală și condițiile impuse de către contractul cadru, răspunsul dat de către pârâtă reclamantului prin adresa nr. 32.913/_ este legal iar cererea reclamantului privind constatarea netemeiniciei acestuia a fost neîntemeiată.
Cererea reclamantului privind recunoașterea dreptului solicitat și obligarea pârâtei să îi restituie contravaloarea facturii indicată în cererea de chemare în judecată a fost nefondată și a fost respinsă întrucât C. de A. de S.
finanțează serviciile medicale, medicamente și unele materiale sau dispozitive medicale în baza unor contracte cu toate categoriile de furnizori de servicii medicale, medicamente și dispozitive și nu prin decontare directă către asigurați.
Hotărârea nr. 261/_ privind aprobarea programelor naționale de sănătate pentru anul 2010 a fost greșit invocată de către reclamant în motivarea cererii de chemare în judecată deoarece prin acest act normativ se reglementează modul de derulare a finanțării unor medicamente și materiale specifice pentru tratamentul bolilor incluse în programele naționale de sănătate prin contracte cu spitalele care derulează programele și nu prin decontare directă asiguraților beneficiari de programe. Includerea pacienților în programul național de boli cardiovasculare este responsabilitatea spitalelor care derulează programul și care achiziționează materiale specifice recomandata de medicii curanți din respectivele spitale cu respectarea prevederilor legale privind lista de materiale și procedura de achiziție. Altfel spus, spitalul hotărăște ce tipuri de dispozitive achiziționează în limita fondurilor alocate pentru derularea programului național de sănătate și nu C. de A. de S. .
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul P. L. V.
, solicitând modificarea în totul a sentinței recurate, în sensul admiterii cererii ca
temeinică, să se constate netemeinicia refuzului intimatei, concretizat prin adresa nr. RG 13494/_, și recunoașterea dreptului acestuia de rambursare a cheltuielilor și drept consecință, obligarea pârâtei la decontarea sumei de 21.000,00 lei, reprezentând contravaloarea facturii fiscale nr. 20111425 din data de_ pentru un defibrilator cardiac cu re sincronizare model MAXIMO II CRT-D COD_ .
În motivare recursului invocă motivul de modificare prevăzut de către disp. art. 304, pct. 7 și 9 C.p.c. dat fiind faptul că hotărâre a atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, precum și faptul că hotărâre a pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii
Solicită să se constate faptul că instanța de fond nu a avut în vedere faptul că, C. de A. de S. a J. C. susține în mod eronat drept motiv al refuzului prevederile din HOTĂRÂREA nr. 1389 din 28 decembrie 2010 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, fără a se avea În vedre faptul că prin disp. art. 7, această hotărâre a intrat în vigoare la data de 1 aprilie 2011, deci după data achiziției și deci nu poate a se face aplicabilitate acestei norme, fiind aplicabile în speță prevederile Hotărârii Guvernului nr. 262/2010.
Așa cum se poate observa, intimata a menținut temeiul greșit și în apărarea formulată în prezentul dosar, cu toate că am menționat acest aspect pe calea prezentei contestații, făcând referire la data externării dar fără să observe faptul că data achiziționării defibrilatorului cu resincronizare model MAXIMO II CRT -D COD_ ., în conformitate cu copia facturii fiscale nr. 20111425 a fost la data de_, intrând astfel sub incidenta altui act normativ.
Nici în ceea ce privește prin discuțiile ridicate prin invocarea disp. art. 17 din CONTRACTUL-CADRU din 31 martie 2010 care prevede excepțiile pentru care nu se decontează din Fond contravaloarea serviciilor, per a contrario, nefiind nominalizate cheltuielile făcute de mine este evident că acestea sunt decontate din Fond, nici această problemă nu a fost soluționată de către instanța de fond.
Nu au fost soluționate nici apărările prin care am arătat faptul că disp. art. 52 din LEGEA nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății, completată și modificată, prin care se instituie clar ca și obligație a intimatei organizarea și monitorizarea programelor naționale de sănătate și răspunderea de asigurarea, urmărirea, evidențierea și controlul fondurilor alocate pentru derularea programelor naționale de sănătate, și nici în ceea ce privește prevederile art. 218, alin. 2, lit. k prin care se prevede dreptul de a beneficia de dispozitive medicale, precum și lit. d/l, prin care se prevede dreptul asiguraților de a beneficia de rambursarea tuturor cheltuielilor efectuate pe perioada spitalizării cu medicamentele, materialele sanitare și investigațiile paraclinice la care ar fi fost îndreptățiți fără contribuție personală.
2. În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de către disp. art. 304/1 C.p.c., solicită să se observe faptul că instanța de fond, în mod greșit faptul că "spitalul hotărăște ce tipuri de dispozitive achiziționează în limita fondurilor alocate pentru derularea programului național....";. Așa cum a arătat, dispozitivul a fost plătit de către mine dar, la recomandarea medicului curant, nu a fost ales de mine personal. În ceea ce privește limitarea decontării ce o menționează
instanța de fond, această motivare nu este legală, fiind contrară prevederilor legale în materie
Nu se face nici o referire la disp. art. 117, alin. (l) din Contractul-Cadru, unde se prevede faptul că " Casele de asigurări de sănătate decontează integral
pretul de vânzare cu amănuntul al dispozitivului medical, .... ", ceea ce face ca toate apărările menționate de către intimată să fie contrare dispozițiilor legale.
Având în vedere faptul că, în conformitate cu disp. art. 211 din LEGEA nr. 95 din 14 aprilie 2006 am calitatea de asigurat și și-a îndeplinit toate obligațiile, în conformitate cu art. 219, fată de prevederile arte 218, alin.2, lit. d/1 din LEGEA nr. 95 din 14 aprilie 2006, coroborate cu arte 11, alin. 2 și Secțiunea III, pct. 1, alin. 1, lit. a, și lit. b, 1.1 și 1.2, din HOTĂRÂREA nr. 261 din 31 martie 2010 privind aprobarea programelor naționale de sănătate pentru anul 2010 solicită să se constate faptul că defibrilatorul ce a fost schimbat, achitat de recurent din fonduri proprii și se încadrează în condițiile legale privind persoanele care beneficiază de gratuitate din Fond în condițiile prevederilor legale în vigoare, conform disp. art. 8, alin. 2, Anexa 34 din Ordinul nr. 265 din 1 aprilie 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistentei medicale În cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010.
Față de cele de mai sus, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea în totul sentinței atacate, în sensul de a admite cererea așa cum a fost formulată, să se constate netemeinicia refuzului intimatei, concretizat prin adresa nr. RG 13494/_, recunoașterea dreptului meu de rambursare a cheltuielilor și drept consecință, obligarea pârâtei la decontarea sumei de 21.000,00 lei, reprezentând contravaloarea facturii fiscale nr. 20111425 din data de_ pentru un defibrilator cardiac cu resincronizare model MAXIMO II CRT-D COD_ .
În drept invocă dispozițiile art. 304, pct 7 și 9 și art. 304/1 C.p.c..
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 18 ianuarie 2013, pârâta C. DE A. DE S. A J. C.
a solicitat pe fond respingerea recursului, ca fiind netemeinic și menținerea în totalitate a sentinței civile nr.9669/2012.
În motivare a arătat că în mod corect instanța de fond a făcut aplicare prevederilor legale în domeniul asigurărilor sociale de sănătate, prevăzute de Contractul - Cadru, precum și de Legea nr.95/2006, privind reforma în domeniul sănătății.
Susținerea recurentei că în sentința atacată nu se regăsește analiza instanței asupra refuzului CAS-C. de a deconta contravaloarea facturii pentru un defibrilator cardiac, nu poate fi primită, instanța reținând în mod corect că, potrivit actelor normative în vigoare, finanțarea serviciilor medicale, (în speța de față furnizorul de servicii medicale a fost Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara, cu care CAS-C. nu are încheiat nici un contract, acesta având contract cu CAS Timiș) de care beneficiază asigurații, se face de către casele de asigurări de sănătate CĂTRE furnizorii de servicii medicale și nu direct către asigurați. În vederea finanțării acestor servicii medicale suportate de la FNUASS, furnizorii de servicii medicale și casele de asigurări de sănătate încheie contracte anuale, care sunt de natură civilă.
Furnizorul de servicii medicale a fost Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara, și acesta putea încheia contract de finanțare a programelor de sănătate și a subprogramelor de sănătate pentru asigurarea medicamentelor și/sau materialelor sanitare specifice numai cu CAS- Timiș, aceasta fiind casa de asigurări în a cărei rază administrative teritorială își are sediul acest spital, conform prevederilor art. 62 din Contractul Cadru (HG 1389/2010),care stipulează că, "reprezentantul legal încheie contract de furnizare de servicii medicale spitalicești cu casa de asigurări de sănătate în a cărei rază administrativ-teritorială își are sediul."
În ceea ce privește susținerea recurentului că asigurații beneficiază de rambursarea cheltuielilor efectuate pe perioada spitalizării cu medicamente,
materiale sanitare și investigații paraclinice la care ar fi fost îndreptățit fără contribuție personală, aceasta este perfect reală, însă această decontare nu o face casa de asigurări, ci această competență o au spitalele, conform art. 73 din contractul cadru, astfel, potrivit acestuia,
Spitalele sunt obligate să suporte pentru asigurații internați în regim de spitalizare continuă și în regim de spitalizare de zi toate cheltuielile necesare pentru rezolvarea cazurilor respective, inclusiv pentru medicamente, materiale sanitare și investigații paraclinice, precum și pentru situațiile prevăzute la art. 72 lit. a), b) și c).
În situația în care asigurații, pe perioada internării în spital, în baza unor documente medicale întocmite de medicul curant din secția în care aceștia sunt internați și avizate de șeful de secție și managerul spitalului, suportă cheltuieli cu medicamente, materiale sanitare și investigații paraclinice la care ar fi fost îndreptățiți fără contribuție personală, în condițiile prezentului contract- cadru, spitalele rambursează contravaloarea acestor cheltuieli la cererea asiguraților.
Rambursarea cheltuielilor prevăzute la alin. (2) reprezintă o obligație exclusivă a spitalelor și se realizează numai din veniturile acestora, pe baza unei metodologii proprii.
Astfel, CAS C. nu poate fi obligată la raportul juridic dedus judecății, deoarece nu a existat și nu există nici o relație contractuală între Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara.
Având în vedere toate aceste aspecte, solicită în mod respectuos, respingerea recursului ca fiind neîntemeiat și menținerea în totalitate a sentinței atacate.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Prima critică legată de fundamentarea în drept a răspunsului de pârâta intimată calificat ca și refuz de recunoaștere a dreptului la decontarea dispozitivului medical solicitat de recurentul reclamant este fondată.
Astfel, HG nr. 1389 din 28 decembrie 2010 pentru aprobarea Contractului- cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012 a intrat în vigoare la data de
1 aprilie 2011 așa după cum rezultă explicit din 1 aprilie 2011 așa cum s-a prevăzut la art. 7 alin. 1. Trebuie notat că acest din urmă text legal a fost modificat ulterior prin articolul unic din HG nr. 304/2011 dispunându-se că prevederile HG nr. 1389/2010 intră în vigoare la data de 1 iunie 2011.
Oricum, relevant în speță este că regimul de decontare al dispozitivului medical achiziționat de reclamant este cel de dinainte de 1 aprilie 2011 de vreme ce actul achiziției s-a plasat în această perioadă, mai precis factura fiscală nr. 20111425 de achiziție a fost emisă la data de_ .
Din această perspectivă este de notat că potrivit dispozițiilor art. 117 alin. 1 din HG nr. 262/2010 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010, aplicabil în cauză: Casele de asigurări de sănătate decontează integral prețul de vânzare cu amănuntul al dispozitivului medical, dacă acesta este mai mic decât prețul de referință. Dacă prețul de vânzare cu amănuntul al dispozitivului medical este mai mare decât prețul de referință, diferența se suportă de asigurat prin contribuție personală și se achită direct furnizorului, care eliberează chitanță și bon fiscal sau, la cererea asiguratului, și factură.
Prin urmare și acest act normativ recunoaște dreptul asiguratului la decontarea integrală a prețului de vânzare cu amănuntul a dispozitivului medical.
Pe de altă parte, Curtea reține că instanța de fond nu a analizat nici apărarea pârâtei combătută de reclamant legată de dispozițiile art. 17 din HG nr. 1389/2010 legate de exceptarea de la decontare din Fond a contravalorii serviciilor.
În primul rând, actul normativ sus menționat nu poate fi opus în speță având în vedere cele mai sus statuate.
În al doilea rând, trebuie menționat că în realitate nu dispozițiile art. 72 din Contractul cadru aprobat HG nr. 1389/2010 care se află cuprins în cadrul prevederilor privind decontarea serviciilor medicale spitalicești ci dispozițiile art. 18 din același act normativ devin relevante care instituie excepții de la decontarea serviciilor medicale spitalicești din fond.
Astfel, conform art. 18 alin. 1 din Contractul cadru aprobat prin HG nr.
1389/2010:
Serviciile care nu sunt decontate din Fond, contravaloarea acestora fiind suportată de asigurat, de unitățile care le solicită, de la bugetul de stat sau din alte surse, după caz, sunt următoarele:
serviciile medicale acordate în caz de boli profesionale, accidente de muncă și sportive, asistența medicală la locul de muncă, asistența medicală a sportivilor;
unele servicii medicale de înaltă performanță, altele decât cele prevăzute în norme;
unele servicii de asistență stomatologică, altele decât cele prevăzute în norme;
serviciile hoteliere cu grad înalt de confort;
corecțiile estetice efectuate persoanelor cu vârsta peste 18 ani;
unele medicamente, materiale sanitare și tipuri de transport, altele decât cele prevăzute în norme;
eliberarea actelor medicale solicitate de autoritățile care prin activitatea lor au dreptul să cunoască starea de sănătate a asiguraților și eliberarea de acte medicale la solicitarea asiguraților, cu excepția celor prevăzute în norme;
fertilizarea in vitro;
transplantul de organe și țesuturi, cu excepția grefelor de piele prevăzute în norme, a serviciilor medicale aferente stării posttransplant;
asistența medicală la cerere, inclusiv pentru serviciile solicitate în vederea expertizei capacității de muncă, a încadrării și reevaluării gradului de handicap;
contravaloarea unor materiale necesare corectării văzului și auzului: baterii pentru aparatele auditive, ochelari de vedere;
contribuția personală din prețul medicamentelor, al unor servicii medicale și al dispozitivelor medicale;
serviciile medicale solicitate de asigurat;
unele proceduri de recuperare și de fizioterapie, altele decât cele prevăzute în norme;
cheltuielile de personal aferente medicilor și asistenților medicali, precum și cheltuielile cu medicamente și materiale sanitare din unitățile medico-sociale;
serviciile acordate în cadrul secțiilor/clinicilor de boli profesionale și cabinetelor de medicină a muncii;
serviciile hoteliere solicitate de pacienții ale căror afecțiuni se tratează în spitalizare de zi;
cheltuielile de personal pentru medici, farmaciști și medici dentiști pe perioada rezidențiatului;
serviciile de planificare familială acordate de medicul de familie în cabinetele de planning familial din structura spitalului;
ș) cheltuielile de personal pentru medicii și personalul sanitar din unitățile sau secțiile de spital cu profil de recuperare distrofici, recuperare și reabilitare
neuropsihomotorie sau pentru copiii bolnavi de HIV/SIDA, reorganizate potrivit legii;
activitățile care prezintă un interes deosebit pentru realizarea strategiei de sănătate publică: dispensare TBC, laboratoare de sănătate mintală, respectiv centre de sănătate mintală și staționar de zi psihiatrie;
ț) cheltuielile prevăzute la art. 93 alin. (5) și, după caz, alin. (5^1) din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru unitățile de primire a urgențelor și compartimentele de primire a urgențelor cuprinse în structura organizatorică a spitalelor de urgență, aprobate în condițiile legii.
Nefiind menționate cheltuielile făcute de reclamant și nefiind încadrate în vreuna dintre situațiile de excepție prevăzute de norma mai sus menționată, se deduce că nu există nicio piedică pentru a se deconta contravaloarea cheltuielilor cu achiziția dispozitivului medical în perioada spitalizării.
Dintr-un alt unghi de vedere, Curtea reține că potrivit dispozițiilor art.
218 alin. 1 lit. d1din Legea nr. 95/2006 asigurații au între altele dreptul să beneficieze de rambursarea tuturor cheltuielilor efectuate pe perioada spitalizării cu medicamentele, materialele sanitare și investigațiile paraclinice la care ar fi fost îndreptățiți fără contribuție personală, în condițiile impuse de contractul- cadru.
De asemenea, Curtea mai reține că reclamantul a făcut pe deplin dovada dreptului la decontare prin depunerea actelor conform art. 11 alin. 2 din Contractul cadru aprobat prin HG nr. 262/2010 motiv pentru care interpretarea dată textelor legale relevante de speță de instanța de fond și aprecierea temeiniciei refuzului recunoașterii dreptului la decontarea dispozitivului medical nu sunt întemeiate.
Față de cele ce precedă, Curtea urmează ca, în temeiul art. 20 alin. 3 rap. la art. 28 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 corelat cu art. 312 și art. 304 pct. 9 C.pr.civ., să admită recursul și ca o consecință va casa sentința atacată și rejudecând în fond va admite acțiunea de contencios administrativ formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta și drept urmare în temeiul art. 18 alin. 1 cu aplicarea art. 8 alin. 1 și art. 2 alin. 1 lit. i) și alin. 2 din Legea nr. 554/2004 va reține că refuzul de a recunoaște dreptul pretins de reclamant nu este legal și pertinent justificat sens în care va obliga pârâta să recunoască reclamantului dreptul de rambursare a cheltuielilor cu achiziționarea dispozitivului medical și obligă să plătească reclamantului suma de 21.000 lei reprezentând contravaloarea facturii finale nr. 20111425 din_ pentru achiziționarea unui defibrilator cardiac cu resincronizare model MAXIMO II CRT-D COD_ .
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Admite recursul declarat de reclamantul P. L. V. împotriva sentinței civile nr. 9669 din_ pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului C., pe care o modifică în sensul că: admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta C. DE A. DE S.
C. și în consecință: obligă pârâta să recunoască reclamantului dreptul de rambursare a cheltuielilor cu achiziționarea dispozitivului medical și obligă să plătească reclamantului suma de 21.000 lei reprezentând contravaloarea facturii finale nr. 20111425 din_ pentru achiziționarea unui defibrilator cardiac cu resincronizare model MAXIMO II CRT-D COD_ .
Fără cheltuieli de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||
L. U. | M. | D. | R. -R. D. |
GREFIER,
M. T.
Red.L.U./Dact.S.M 2 ex./_ Jud.fond. U. P.
