Decizia civilă nr. 942/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 942/2013
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE A. C.
Judecător C. P.
Judecător M. S. Grefier A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de către D. G. A F. P.
B. N. în numele pârâtei AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRAȚIE FISCALĂ - D. G. DE A. A M. C. împotriva sentinței civile nr. 98/CA din _ pronunțată în dosarul nr. _ al Tribunalului B.
N. , în contradictoriu cu reclamanta S.C. C. SA, privind și pe A. F. pentru M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
Compunerea completului de judecată a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului de Conducere al Curții de Apel C. nr. 57/2012 anexată în extras la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.
Curtea, procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C.pr.civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 98/CA din _ pronunțată în dosarul nr. _ al Tribunalului B. N. , a fost respinsă ca nefondată, excepția inadmisibilității formulării acțiunii, invocată în cauză.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamanta SC C. SA, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de A. Fiscală - D. G. de A. a M. C., prin mandatar D. G. a F. P. B.
-N.
, pârâtă ce a preluat calitatea procesuală pasivă a Administrației F.
P. pentru C. M. B. -N.
și în consecință:
- A fost anulat actul administrativ reprezentat de decizia de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule nr. 56/_ emisă de AFP pentru C. M.
B. -N. .
- A fost obligată pârâta Agenția Națională de A. Fiscală -D. G. de A. a M. C. să restituie reclamantei suma de 21.633 lei reprezentând taxă de poluare pentru autovehicule și să plătească reclamantului dobânda legală aferentă, calculată de la data achitării, până la restituirea efectivă.
A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată împotriva A.
F. pentru M. B.
, și s-a dispus obligarea chematei în garanție să restituie pârâtei Agenția Națională De A. Fiscală - D. G. De A. A M. C. suma de 21.633 lei reprezentând taxă pe poluare pentru autovehicule, precum și dobânda legală aferentă acestei sume, calculată de la data achitării, până la restituirea efectivă.
S-a luat act că prin precizările ulterioare, reclamanta a renunțat la cererea având ca obiect obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
La data de_, reclamanta SC C. SA a achitat suma de 21663 lei în contul Trezoreriei orașului B., beneficiar fondul de M., reprezentând taxă de poluare stabilită conform deciziei de calcul nr. 56/_ emisă de pârâta A.
F. P. pentru C. M. B. -N. N., în vederea înmatriculării în România a autoturismului marca Mercedes Benz, tip 313 CDI, aflat la prima înmatriculare în România, înmatriculat anterior în Germania, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar în dovedire.
După achitare, reclamanta a solicitat restituirea taxei sus menționate, pe care a apreciat-o ca fiind neconformă normelor instituite prin TCE, cerere înregistrată sub nr. 994/_ la A. F. P. pentru C. M.
B. -N., aceasta fiind însă respinsă, iar refuzul de restituire exprimat în cuprinsul adresei nr. 994/_ emisă de aceeași pârâtă.
Ulterior, reclamanta a fost transferată, prin Ordinul Președintelui ANAF nr. 2730 din_, din administrarea Administrației F. P. Pentru C.
M. B. N., în administrarea Direcției Generale de A. a M. C.
, reorganizată ca direcție generală în cadrul A. N. de A. Fiscală
.
Instanța, examinând cu prioritate, conform prevederilor art. 137 C.pr.civ.,
excepția inadmisibilității
acțiunii reclamantei a reținut următoarele:
Așa cum rezultă din starea de fapt anterior reținută, reclamanta a înțeles să se adreseze instanței de contencios administrativ în temeiul art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, considerându-se vătămată prin refuzul de a i se restitui taxa cu privire la care a considerat că a fost încasată cu încălcarea prevederilor art. 90 TCE, refuz materializat în cuprinsul adresei nr. 994/_ emisă de A.
F. P. pentru C. M. B. -N. .
Or, în cauză nu poate fi reținută, ca fine de neprimire, lipsa parcurgerii procedurii administrative, câtă vreme obiectul acțiunii judiciare îl constituie refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului reclamantei, situație prevăzută de art. 8 alin. 1 teza a II-a din Legea nr. 554/2004, ipoteză legală care permite acesteia să se adreseze direct instanței de judecată, sens în care urmează a fi respinsă excepția inadmisibilității invocată în cauză.
Pe de altă parte, cererea de restituire a sumei apreciate ca fiind achitată nelegal se circumscrie procedurii prevăzute de art. 117 alin. 1 lit. d C.pr.fiscală, sens în care, așa cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 24/2011 pronunțată în interesul legii, acțiunea judiciară având acest obiect nu poate fi condiționată de parcurgerea procedurii de contestare a deciziei de calcul al taxei de poluare, cele două proceduri fiind distinct reglementate de Codul de procedură fiscală.
Pe fondul cauzei
, tribunalul a reținut că este unanim admis, atât în literatura de specialitate, cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E., că art. 90 din Tratat, actualmente art.110, produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate.
Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG nr. 50/2008, ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
D. preambulul actului normativ rezultă că taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene. Diferența de aplicare a taxei pentru autovehicule aflate în situații comparabile (deja înmatriculate) instituie un tratament discriminatoriu, în defavoarea autoturismelor aduse din Uniunea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România.
În sensul celor reținute, este și Hotărârea C.J.C.E. în cauza C-402, referitoare la compatibilitatea taxei de poluare instituită prin OG nr.50/5008 cu dreptul comunitar, hotărâre prin care Curtea a amintit că dreptul Uniunii interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare, această interdicție vizând garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import.
V
erificând dacă această taxă creează o discriminare indirectă între autovehiculele de ocazie importate și autovehiculele de ocazie similare prezente deja pe teritoriul național, Curtea a examinat în primul rând dacă această taxă este neutră față de concurența dintre vehiculele de ocazie importate și vehiculele de ocazie similare, înmatriculate anterior pe teritoriul național și supuse, cu ocazia acelei înmatriculări, taxei în cauză. Apoi, Curtea a examinat neutralitatea acestei taxe între vehiculele de ocazie importate și vehiculele de ocazie similare care au fost deja înmatriculate pe teritoriul național înainte de intrarea în vigoare a taxei, respectiv la 1
iulie 2008.
Reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Cum această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară, pentru
considerentele expuse, tribunalul apreciază acțiunea reclamantei ca fiind întemeiată, astfel că o va admite, în sensul că va anula decizia de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule nr. 56/_ emisă de AFP Pentru C. M.
B. -N. și va obliga pârâta Agenția Națională De A. Fiscală -D. G. De A. A M. C., care a preluat începând cu data de_ calitatea procesuală pasivă a AFP pentru C. M. B. -N., să restituie reclamantei suma de 21.633 lei reprezentând taxă de poluare pentru
autovehicule și să plătească acesteia dobânda legală aferentă, calculată de la data achitării, până la restituirea efectivă.
În privința dobânzii legale, aceasta se impune a se acorda reclamantei în temeiul OG nr. 9/2000, întrucât numai astfel se poate concepe o justă reparație a prejudiciului produs contribuabilului prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului. A admite teza avansată de pârâți în sensul că dobânda se poate acorda doar dacă administrația nu rezolvă cererea de restituire în termenul prevăzut de lege, independent de perioada de timp cât bugetul de stat a beneficiat de fructificarea acestei sume, înseamnă a valida implicit o îmbogățire a bugetului de stat pe măsura însărăcirii patrimoniului contribuabilului cu suma ce reprezintă prețul folosinței banilor pe perioada de referință.
Instanța a luat lua act că prin precizările ulterioare, reclamanta a renunțat la cererea având ca obiect obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Față de soluția adoptată referitor la acțiunea principală și având în vedere dispozițiile art. 60 C.pr.civ., instanța a admis cererea de chemare în garanție formulată împotriva Administrației F. pentru M. și a obligat chemata în garanție să plătească Agenția Națională de A. Fiscală -D. G. de A. a M. C. suma de 21663 lei reprezentând taxă pe poluare achitată de reclamantă, precum și dobânda legală aferentă acestei sume, ce se va calcula de la data achitării și până la data restituirii efective, motivat de faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. l alin. l și art. 5 alin. 1 din OUG nr. 50/2008, aceste sume se constituie venit al fondului pentru mediu și se gestionează de AFM în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Împotriva sentinței a declarat recurs D. G. a F. P. B.
,
solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii primei instanțe în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În motivarea recursului se arată că prima instanta a apreciat ca norma interna ce reglementeaza taxa pe poluare indeplineste toate criteriile pentru a fi declarata incompatibila cu art. 90 din Tratatatul CE.
Taxa achitata a fost stabilita de catre organul fiscal in conformitate cu dispozitiile cuprinse in O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule si in Normele metodologice de aplicare.
In speta se impune a se stabili daca adoptarea O.U.G. nr. 50/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, este conforma cu tratatul precum si cu jurisprudenta CJCE.
Referitor la art. 110 din tratat, CJCE a apreciat ca acest text de lege trebuie interpretat ca interzicand o taxa pe poluare perceputa cu ocazia primei inmatriculari atat timp cat valoarea taxei, determinata exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului si clasificarea din punct de vedere al poluarii, este calculata fara a se lua in calcul deprecierea autoturism ului, de o asemenea maniera incat, atunci cand se aplica autoturismelor second hand importate din statele membre, aceste excede valoarea taxei incluse in valoarea reziduala a unor autoturisme second hand similare care au fost deja inregistrate in statul membru in care sunt importate.
D. analiza dispozitiilor cuprinse in O.U.G. nr. 50/2008 rezulta ca determinarea taxei pe poluare se realizeaza pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrica) si clasificarea din punct de vedere al poluarii, luandu-se in considerare si deprecierea autoturismului, conform coeficienti lor descrisi in anexa 4, astfel incat exigentele stipulate de CJCE sunt respectate. Prin umare, se poate retine ca taxa pe poluare reglementata de O.U.G. nr.
50/2008 nu poate fi caracterizata ca fiind contrara art. 90, paragragul 1 din tratat.
Referitor la restituirea taxei de poluare și a dobânzii legale, critică soluția primei instanțe, întrucât acordarea dobânzilor contravine art. 9 din OG nr. 13/2011.
Cu privire la acordarea dobânzilor legale calculate de la data plății și până la restituirea efectivă, în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 1088 alin. 2 Cod civil, dobânda cuvenindu-se din ziua cererii de chemare în judecată.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
Instanța constată că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. Tatu c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât
acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Aceleași concluzii au fost stabilite de către CJUE și în cauza Nisipeanu, respectiv C-263/10 din_, în care au fost analizate formele ulterioare ale OUG nr. 50/2008.
Or, în speță, reclamantul nu a depus niciun înscris din care să rezulte că autoturismul pentru a cărui înmatriculare s-a achitat taxa de poluare a fost anterior înmatriculat în vreun stat membru UE, motiv pentru care cererea prin care reclamantul solicită restituirea taxei întrucât ar contraveni normelor comunitare este neîntemeiată.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art.312 alin.3 C.proc.civ., se va admite recursul declarat de pârâta D. G. A F. P.
B. N. în numele pârâtei AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRAȚIE FISCALĂ - D. G. DE A. A M. C. împotriva sentinței civile nr. 98/CA din _ pronunțată în dosarul nr. _ al Tribunalului B.
N. , pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. B. N. în numele pârâtei AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRAȚIE FISCALĂ - D.
G. DE A. A M. C. împotriva sentinței civile nr. 98/CA din _ pronunțată în dosarul nr. _ al Tribunalului B. N. , pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din _ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
M. C. C. P. M. S.
GREFIER
B.
Red. C.P. dact. GC 2 ex/_
Jud.primă instanță: M. A.P.
