Decizia civilă nr. 943/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 943/2013
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2013
C. pletul compus din: PREȘEDINTE A. C.
Judecător C. P.
Judecător M. S. Grefier A. B.
S-au luat în examinare recursul declarat de către pârâta D. Generală a
F. P. B. N. ÎN NUME PROPRIU ȘI PENTRU A. F. P. PENTRU C. M. B. N. împotriva sentinței civile nr. 502/_ , pronunțată în dosarul nr. _ al Tribunalului B. N. , în contradictoriu cu reclamanta SC P. C. S. B. privind și pe A. F. pentru M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
C. punerea completului de judecată a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului de Conducere al Curții de Apel C. nr. 57/2012 anexată în extras la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.
Curtea, procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C.pr.civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.502/_ , pronunțată în dosarul nr. _ al Tribunalului B. N. , a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii, invocată în cauză.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a A. F.
P. B.
, și, în consecință, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta SC P. C. S.
, în contradictoriu cu această pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D. Generală a F. P. B. -N., cu privire la petitul de restituire a taxei de poluare, formulat de reclamantă și, în consecință, a fost respins acest capăt de cerere în contradictoriu cu pârâta D. Generală a F. P. B. -N. pentru lipsa calității procesuale pasive.
A fost admisă, în parte, acțiunea formulată și precizată ulterior de reclamanta SC P. C. S. , în contradictoriu cu pârâtele D. Generală a F.
P. B. -N.
, și A. F. P. pentru C. i M.
, și, în consecință:
A fost obligată pârâta A. F. P. pentru C. i M. din cadrul D. Generală a F. P. B. -N. să restituie reclamantei suma de 6.798 lei achitată cu titlu de taxă pe poluare, precum și dobânda legală aferentă acestei sume ce a fost calculată de la data achitării și până la data restituirii efective, ca urmare a constatării nelegalității refuzului de restituire.
A fost respinsă cererea de anulare a refuzului de restituire a taxei pe poluare materializat în adresa nr. 1104/_ emisă de A. F. P. pentru C. i M. din cadrul D. Generală a F. P. B. -N. .
A fost obligată pârâta A. F. P. pentru C. i M. din cadrul D. Generală a F. P. B. -N. să plătească reclamantei suma de 43,60 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată împotriva Administrației F. pentru M. , și, în consecință, a fost obligată chemata în garanție să plătească pârâtei A. F. P. pentru C. i M. din cadrul D. Generală a F. P. B. -N. suma de 6.798 lei, dobânda legală aferentă acestei sume, calculată de la data achitării și până la data restituirii efective, precum și cheltuieli de judecată în sumă de 43,60 lei.
La data de_ cu OP nr. 150, reclamanta SC P. C. S. a achitat taxă de poluare stabilită conform deciziei de calcul a taxei pe poluare emisă de pârâta
D. B. -N. în cuantum de 6798 lei, în vederea înmatriculării în România a autoturismului marca Scania, serie șasiu XLEP4X20004491746 aflat la prima înmatriculare în România, anterior înmatriculat într-un alt stat membru UE, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar în dovedire.
După achitare, reclamanta a solicitat restituirea taxei sus menționate, pe care a apreciat-o ca fiind neconformă normelor instituite prin TCE, cerere înregistrată sub nr. 1104/_ la AFP pentru C. i M. , aceasta fiind însă respinsă, iar refuzul de restituire exprimat în cuprinsul adresei nr. 1104/_ emisă de aceeași pârâtă.
Instanța, examinând cu prioritate, conform prevederilor art. 137 C.pr.civ., excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D. B. -N., a reținut următoarele:
Cu privire la excepția inadmisibilității, nu poate fi reținută, ca fine de neprimire, lipsa parcurgerii procedurii administrative, câtă vreme obiectul acțiunii judiciare îl constituie refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului reclamantului, situație prevăzută de art. 8 alin. 1 teza a II-a din Legea nr. 554/2004, ipoteză legală care permite acestuia să se adreseze direct instanței de judecată, sens în care urmează a fi respinsă excepția inadmisibilității invocată în cauză.
Pe de altă parte, cererea de restituire a sumei apreciate ca fiind achitată nelegal se circumscrie procedurii prevăzute de art. 117 alin. 1 lit. d C.pr.fiscală, sens în care, așa cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 24/2011 pronunțată în interesul legii, acțiunea judiciară având acest obiect nu poate fi condiționată de parcurgerea procedurii de contestare a deciziei de calcul al taxei de poluare, cele două proceduri fiind distinct reglementate de Codul de procedură fiscală.
În privința excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta AFP
B. instanța a reținut că aceasta este întemeiată cu consecința respingerii acțiunii în contradictoriu cu pârâta AFP B. pentru lipsa calității procesuale pasive, întrucât, nefiind instituția care a procedat la încasarea de la reclamant a taxei de poluare a cărei restituire se solicită, din perspectiva prevederilor art. 33 C,.pr.fiscală, și nici cea care a exprimat refuzul de restituire contestat în
prezenta cauză, nu se impune soluționarea litigiului și în contradictoriu cu această entitate.
În privința excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta D.
B. -N. instanța a reținut că aceasta este întemeiată doar cu privire la petitul de restituire a taxei de poluare, formulat de reclamant, cu consecința respingerii acestui capăt de cerere în contradictoriu cu pârâta D. Generală a
F. P. B. -N. pentru lipsa calității procesuale pasive, întrucât, nefiind instituția care a procedat la încasarea de la reclamant a taxei de poluare a cărei restituire se solicită, din perspectiva prevederilor art. 33 C,.pr.fiscală, această pârâtă nu poate fi obligată la restituirea sumei.
Totodată, în privința celorlalte petite formulate, pentru pârâta D. B-N este justificată calitatea procesuală pasivă câtă vreme decizia de calcul al taxei pe poluare, precum și refuzul de restituire a taxei apreciate de reclamant ca fiind nedatorată sunt emise de către această autoritate.
Pe fondul cauzei
, tribunalul a reținut că este unanim admis, atât în literatura de specialitate, cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E., că art. 90 din Tratat, actualmente art.110, produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate.
Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG nr. 50/2008, ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Din preambulul actului normativ rezultă că taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a C. unităților Europene. Diferența de aplicare a taxei pentru autovehicule aflate în situații comparabile (deja înmatriculate) instituie un tratament discriminatoriu, în defavoarea autoturismelor aduse din Uniunea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România.
În sensul celor reținute, este și Hotărârea C.J.C.E. în cauza C-402, referitoare la compatibilitatea taxei de poluare instituită prin OG nr.50/5008 cu dreptul comunitar, hotărâre prin care Curtea a amintit că dreptul Uniunii interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare, această interdicție vizând garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import.
Verificând dacă această taxă creează o discriminare indirectă între autovehiculele de ocazie importate și autovehiculele de ocazie similare prezente deja pe teritoriul național, Curtea a examinat în primul rând dacă această taxă este neutră față de concurența dintre vehiculele de ocazie importate și vehiculele de ocazie similare, înmatriculate anterior pe teritoriul național și supuse, cu ocazia acelei înmatriculări, taxei în cauză. Apoi, Curtea a examinat neutralitatea acestei taxe între vehiculele de ocazie importate și vehiculele de ocazie similare
care au fost deja înmatriculate pe teritoriul național înainte de intrarea în vigoare a taxei, respectiv la 1 iulie 2008.
Reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Cum această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară, pentru considerentele expuse, tribunalul apreciază acțiunea reclamantei, ulterior precizată, ca fiind întemeiată în parte, în sensul că va obliga pârâta A. F.
P. pentru C. i M. din cadrul D. Generală a F. P. B. -
N. să restituie reclamantei suma de 6.798 lei achitată cu titlu de taxă pe poluare, precum și dobânda legală aferentă acestei sume ce se va calcula de la data achitării și până la data restituirii efective, ca urmare a constatării nelegalității refuzului de restituire.
În privința dobânzii legale, aceasta s-a acordat reclamantei în temeiul OG nr. 9/2000 - în perioada de aplicabilitate a acestui act normativ - iar ulterior în baza OG nr. 13/2011 și respectiv a Codului civil, întrucât numai astfel se poate concepe o justă reparație a prejudiciului produs contribuabilului prin acțiunea
ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului. A admite teza avansată de pârâți în sensul că dobânda se poate acorda doar dacă administrația nu rezolvă cererea de restituire în termenul prevăzut de lege, independent de perioada de timp cât bugetul de stat a beneficiat de fructificarea acestei sume, înseamnă a valida implicit o îmbogățire a bugetului de stat pe măsura însărăcirii patrimoniului contribuabilului cu suma ce reprezintă prețul folosinței banilor pe perioada de referință.
Totodată, a fost respinsă, cererea de anulare a refuzului de restituire a taxei pe poluare materializat în adresa nr. 1104/_ emisă de A. F.
P. pentru C. i M. din cadrul D. Generală a F. P. B. -
N., întrucât înscrisul menționat nu întrunește caracteristicile prev. de art. 41 C.pr.fiscală pentru a putea fi calificat drept un act administrativ fiscal, fiind doar expresia materială a refuzului autorității administrativ-fiscale de a recunoaște un drept legitim al reclamantei.
În temeiul prevederilor art. 274 C.pr.civ., având în vedere criteriul culpei procesuale, instanța a obligat pârâta A. F. P. pentru C. i
M. din cadrul D. Generală a F. P. B. -N. să plătească reclamantului suma de 43,60 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Față de soluția adoptată referitor la acțiunea principală și având în vedere dispozițiile art. 60 C.pr.civ., instanța a admis cererea de chemare în garanție formulată împotriva Administrației F. pentru M. și a obligat chemata în garanție să plătească AFP C. i M. din cadrul D. Generală a F.
P. B. -N. suma ce reprezintă c/v taxei de poluare achitată de reclamant, dobânda legală aferentă acestei sume, calculată de la data achitării și până la data restituirii efective, precum și cheltuieli de judecată în sumă de 43,60 lei motivat de faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. l alin. l și art. 5 alin. 1 din OUG nr. 50/2008, aceste sume se constituie venit al fondului pentru mediu și se gestionează de AFM în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs D. Generală a F. P.
B. N. ÎN NUME PROPRIU ȘI PENTRU A. F. P. PENTRU C.
M. B. N.
solicitând admiterea recursului, modificarea sentintei atacate in sensul respingerii ca neintemeiata a actiunii introductive formulate de reclamant cu consecinta mentinerii actelor administrative atacate precum si a taxei pe poluare achitata ca fiind legal perceputa, întemeindu-și recursul pe prev. art. 304 pc. 8 și 9 și art. 304 ind.1 cod proc.civ.
În motivarea recursului recurenta arată că instanta a dispus admiterea actiunii reclamantei motivat de faptul ca taxa ar fi fost perceputa cu incalcarea normelor de drept comunitar.
Contrar celor retinute de catre instanta de fond arată ca taxa achitata de reclamant a fost stabilita de catre organul fiscal in conformitate cu dispozitiile cuprinse in O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule si in Normele metodologice de aplicare, acte normative care sunt in deplina concordanta cu prevederile internationale si, prin urmare, nu se impunea restituirea ei.
In ceea ce priveste sustinerea reclamantului ca taxa pe poluare introduce un regim fiscal discriminatoriu, arată urmatoarele:
Prin modificarile aduse Codului Fiscal de catre Legea nr.343/2006 s-a respectat principiul neretroactivitatii legii, intrucat aceste acte normative nu puteau dispune referitor la autovehiculele anterior inmatriculate in Romania.
Regimul fiscal nu este unul discriminatoriu fata de autoturismele rulate inmatriculate si importate din Uniunea Europeana sau fata de autoturismule noi produse in Uniunea Europena si importate in Romania, intrucat taxa se aplica tuturor autovehiculelor care nu au mai fost inmatriculate in Romania, fie romanesti, fie straine. Curtea Europeana de Justitie (CJCE) a ratat ca o consecinta a dreptului comunitar este aceea ca statele membre pot sa impuna asupra marfurilor precum autovehicule un sistem de taxa al carei cuantum creste progresiv in conformitate cu un criteriu obiectiv.
Jurisprudenta CJCE a stabilit constant ca un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu fata de autovehiculele de ocazie de import atunci cand in calculul taxei nu se ia in considerare deprecierea reala a acestui autovehicul de import si in consecinta i se impune o taxa mai mare decat valoarea reziduala a taxei ramase nearmonizata incorporata intr-un autovehicul national similar. Insa, asa cum aratat mai-sus, la stabilirea taxei pe poluare prevazuta de O.U.G. nr.50/2008 se iau in calcul mai multe criterii obiective, printre care si deprecierea autoturismului.
Nu este de acord nici cu acordarea dobanzilor legale la suma reprezentand taxa pe poluare intrucat art.9 din O.G.nr.13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatiile banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar- fiscale in domeniul bancar prevede: "Dobânzile percepute sau plătite de Banca Natională a României, de institutiile de credit, de institutiile financiare nebancare și de Ministerul Finanțelor Publice, precum și modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementări specifice."
In privinta cheltuielilor de judecata, apreciază că nu se impunea acordarea de cheltuieli de judecata, in opinia recurentei neputand fi retinuta vreo culpa a celor doua parate care au perceput o taxa prevazuta de legislatia in vigoare.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
Instanța constată că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. Tatu c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor
înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât
acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Aceleași concluzii au fost stabilite de către CJUE și în cauza Nisipeanu, respectiv C-263/10 din_, în care au fost analizate formele ulterioare ale OUG nr. 50/2008.
Or, în speță, reclamantul nu a depus niciun înscris din care să rezulte că autoturismul pentru a cărui înmatriculare s-a achitat taxa de poluare a fost anterior înmatriculat în vreun stat membru UE, motiv pentru care cererea prin care reclamantul solicită restituirea taxei întrucât ar contraveni normelor comunitare este neîntemeiată.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art.312 alin.3 C.proc.civ., se va admite recursul declarat de pârâta D. Generală a F. P.
B. N. ÎN NUME PROPRIU ȘI PENTRU A. F. P. PENTRU C.
M. B. N. împotriva sentinței civile nr. 502/_ , pronunțată în dosarul nr. _ al Tribunalului B. N. pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de către pârâta D. Generală a F. P.
B. N. ÎN NUME PROPRIU ȘI PENTRU A. F. P. PENTRU C.
B. N. împotriva sentinței civile nr. 502/_ , pronunțată în dosarul nr. _ al Tribunalului B. N. pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
A.
M. C.
C.
P.
M. S.
GREFIER
B.
Red. C.P. dact. GC 2 ex/_
Jud.primă instanță: M. A. P.
