Decizia civilă nr. 9443/2013. Contencios. Obligația de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR.9443/2013
Ședința publică din data de 7 octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. A. M. JUDECĂTORI: V. G.
S. L. R. GREFIER: M. V. -G.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul- reclamant S. M. împotriva sentinței civile nr.7689 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., în contradictoriu cu intimata-pârâtă U. "S. H. "; și chematul în garanție M. E. N., având ca obiect obligația de a face.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată în recurs. Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este legal timbrat.
Intimata-pârâtă U. "S. H. ";a depus întâmpinare și a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece cererea de recursul care este formulat în termen, motivat, comunicat și legal timbrat.
Curtea, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art.150 Cod pr.civ., declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 7689 din_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._ s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului privind cererea de obligare a pârâtei la emiterea diplomei și de a pune la dispoziția Universității S. H. formularele tipizate.
S-a respins acțiunea formulată de reclamantul S. M. în contradictoriu cu pârâta U. "S. H. "; B. și cu pârâtul M. E., C., T. și S. .
S-a respins cererea de chemare în garanție a M. ui E., C., T. și S. .
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că una din condițiile pentru a fi parte în procesul civil sau pentru exercitarea acțiunii civile, alături de
capacitatea procesuală și existența interesului judiciar, este reglementată de art.41 și următorii C. civ.
Calitatea procesuală constă în identitatea între persoana reclamantului și cea care este titular al dreptului, precum și între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic supus judecății; - prima poartă denumirea de calitate procesuală activă, iar cea de a doua - calitate procesuală pasivă.
Sarcina indicării calității procesuale revine reclamantului care prin cererea de chemare în judecată trebuie să expună împrejurările din care să rezulte că el este îndreptățit să-l cheme în judecată pe pârât.
Instanța sesizată trebuie să verifice atât calitatea procesuală activă cât și calitatea procesuală pasivă.
Lipsa calității procesuale poate fi invocată pe cale de excepție în tot cursul judecății și duce la respingerea acțiunii fiind o excepție de fond absolută și peremtorie.
Or, prin prisma celor expuse, față de obiectul dedus judecății incidența excepției absolute dirimante și peremtorii a lipsei calității procesuale a reclamantului, care nu a făcut dovada că a absolvit Facultatea de drept, U.
S. H., deci nu a fost titularul dreptului de a cere pârâtei obligarea de eliberare a diplomei de licență și a suplimentului de diplomă.
Or, față de excepția dirimantă absolută și peremtorie, care este incidentă în cauză, cererea reclamantului a fost fără suport juridic câtă vreme lipsa calității procesuale active a reclamantului constituie un impediment procedural în cercetarea celorlalte aspecte invocate de pârâta și chemata în garanție.
Cu privire la cererea privind obligarea pârâtei la eliberarea diplomei de bacalaureat, a atestatelor, Tribunalul a stabilit că cererea nu a fost întemeiată.
Reclamantul nu a făcut dovada, pe de o parte, a depunerii acestor documente (acestea nu se afla în copie la dosarul cauzei) și pe de altă parte, nu a făcut demersuri pentru restituirea acestor documente.
În temeiul art. 60 din Codul de procedură civila a respins și cererea de chemare în garanție..
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul S. M. solicitând admiterea recursului
, modificarea sentinței recurate, iar pe cale de consecință admiterea acțiunii introductive și cererea de chemare în garanție.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că în fapt, recurentul este absolvent al Universității S. H. din B. Facultatea de Drept și Administrație P. a din B., specializarea Drept, forma învățământ la distanta (ID), promoția 2009.
Recurentul a arătat că a promovat examenul de licența în sesiunea iulie 2009, examen organizat și susținut în conformitate cu hotărârea senatului USH, obținând titlul de licențiat conform adeverinței nr. 5510/_, anexata prezentului recurs.
În conformitate cu regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, aprobat prin Ordinul nr. 2284/2007, publicat în Monitorul Oficial partea I nr. 716 din_, instituțiile de învățământ de stat sau particulare acreditate sau autorizate sa funcționeze provizoriu potrivit legii, au obligația sa completeze și sa elibereze actele de studii. în temeiul art. 5 alin. 2 rectorul instituției de învățământ superior este responsabil pentru organizarea și desfășurarea activității de gestionare, completare și eliberare a actelor de studii de către instituție. în temeiul art. 11 din același act normativ, activitatea de completare a formularelor actelor de studii, referitoare la studii parțiale sau complete, se efectuează în termen de maximum 12 luni de la finalizarea studiilor, respectiv de 2 luni de la confirmarea prin ordin al ministrului a titlului științific
de doctor, în cazul diplomelor de doctor. Un act de studii dintr-un carnet cu matca (cotor) și matca în cauza sunt completate identic, matca rămânând în arhiva instituției cu termen permanent.
În conformitate cu art. 20 din Ordinul nr. 2284/2007 titularii sau împuterniciții acestuia au dreptul să solicite eliberarea actelor de studii completate, după termenul aprobat de senatul instituției, care poate fi cel mult de 12 luni de la finalizarea studiilor, respectiv de 2 luni de la confirmarea titlului științific de doctor.
Având în vedere prevederile legale în materia metodologiei de întocmire și eliberare a actelor de studii precum și regulamentul de organizare și funcționare a departamentului pentru învățământ la distanta și cu frecventa redusa a USH, apreciez ca termenul de eliberare a actelor de studii este cu mult depășit de către universitate.
În cuprinsul contractelor de studii încheiate de către recurent cu USH se menționează care sunt obligațiile fiecărei parți semnatare în parte. În acest sens, potrivit art. 1 din contractul de studii, USH avea obligația de a asigura pregătirea profesionala a studentului de calitate în conformitate cu prevederile legii învățământului nr. 84/1995, republicata cu modificările ulterioare ale legii nr. 228/2004 privind organizarea studiilor universitare, ale HG nr. 88/2005 privind organizarea studiilor universitare de licența, ale legii nr. 87/2006 pentru aprobarea OUG nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației.
Toate contractele de studii au fost încheiate cu aprobarea biroului executiv al USH, aprobarea consiliului de administrație al USH și a senatului Universității
S. H., prin care ș-au asumat în mod legal obligația de pregătire a recurentului
- reclamant, de organizarea a examenului de licența, precum și de eliberare a actelor de studii prevăzute de legislația în vigoare.
Apreciază că în aceste condiții, U. S. H. nu și-a respectat obligațiile contractuale cu privire la obligația de a eliberare în termenul legal actele de studii.
În baza art. 60 alin. 1 din Legea nr. 84/1995 (in vigoare pe întreaga perioada de școlarizare a recurentului-reclamant) "Activitatea didactica se poate organiza în următoarele forme: de zi, seral, cu frecventa redusa și la distanta. Formele de învățământ seral, cu frecventa redusa și la distanta pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior, care au cursuri la zi".
Ca atare, singura condiție pentru desfășurarea formei de învățământ la distanță era ca specializarea să fie acreditată sau autorizata să funcționeze provizoriu și sa aibă forma de învățământ la zi.
În acest sens, legiuitorul a avut în vedere faptul ca evaluarea și acreditarea se fac doar la nivelul programelor de studii, care duc la o calificare universitara distincta, și nu la nivelul formelor de învățământ.
Mai precis, programul de studii (si nu forma de învățământ) duce la calificarea distincta, indiferent de forma de învățământ absolvita (zi, seral, frecventa redusa sau învățământ la distanta), calificarea universitara fiind aceeași.
Ca atare, legea prevede foarte clar că se acreditează sau se evaluează doar programele de studii și nu formele de învățământ, acestea din urma fiind modalități de desfășurare a programelor de studii.
U. S. H. a obținut acreditarea sau autorizație de funcționare provizorie prin raportare la anexa nr. 2 din HG nr. 940/2004. Acest act normativ atesta faptul că Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Facultatea de Științe Juridice și Administrative B., Facultatea de Sociologie - Psihologie B., Facultatea de Management din Brașov, Facultatea de Geografie B. (toate
pentru învățământul zi și unele pentru frecventa redusa) sunt autorizate sa funcționeze provizoriu.
Niciuna dintre facultățile sau specializările enumerate nu menționează ca forma de organizare a învățământului și învățământul la distanta.
Prin urmare, problema ce se impune a fi lămurită este daca procedura de acreditare/autorizare trebuie urmata doar pentru învățământul la zi pentru fiecare specializare în parte sau și pentru fiecare forma de organizare a învățământului respectiv zi, frecventa redusa, seral sau învățământ la distanta.
Actul normativ care reglementa procedura de acreditare și autorizare provizorie a organizațiilor furnizoare de educație și a programelor de studiu la momentul începerii studiilor de către recurentul - reclamant era OUG nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației.
Potrivit prevederilor art. 29 alin. 3 și 4 din acest act normativ "in învățământul superior evaluarea și acreditarea se fac la nivelul structurilor instituționale pentru fiecare program din ciclul de licența, care duce la o calificare universitara distincta. Acreditarea presupune parcurgerea a doua etape succesive:
autorizarea de funcționare provizorie, care acorda dreptul de a desfășura procesul de învățământ și de a organiza, după caz, admiterea la studii
dreptul de a emite diplome, certificate și alte acte care de studii recunoscute de Ministerul Educației și Cercetării și de a organiza, după caz, examen de absolvire, licența, masterat, doctorat."
Dispozițiile art. 29 din OUG nr. 75/2005 nu conduc la concluzia necesitații unei acreditări/autorizări distincte pentru fiecare forma de învățământ, ci doar pentru fiecare program din ciclul de licența care duce la o calificare universitara distincta.
Noțiunea de "program de studii" a fost definită în cuprinsul Metodologiei aprobate prin HG nr. 1418/2006 ca fiind totalitatea activităților de proiectare, organizare, conducere și realizare efectiva a predării, învățării și cercetării dintr- un domeniu care conduce la obținerea unei calificări universitare.
Coroborând cu dispozițiile art. 60 alin. 3 din Legea nr. 84/1995 (in vigoare la data promovării examenului de licența), diplomele și certificatele de studii eliberate de instituțiile de învățământ superior, în condițiile legii, pentru aceeași specializare sau echivalente, indiferent de forma de învățământ absolvita, se poate desprinde concluzia ca nu forma de învățământ absolvita (zi, frecventa redusa, învățământ la distanta) este cea care duce la o calificare universitara, ci specializarea aleasa și urmata.
Mai mult, art. 4 din HG nr. 535/1999 arata ca "autorizarea de funcționare provizorie sau acreditarea se acorda pentru formele de învățământ de zi. Specializările autorizate sau acreditate, care funcționează la forma de învățământ de zi, pot funcționa și la forma de învățământ seral sau fără frecventa, fără a fi necesara îndeplinirea procedurii de autorizare de funcționare provizorie sau acreditare de către Consiliul Național de E. luare Academica și Acreditare." instituțiilor de învățământ superior
Învățământul deschis la distanta beneficiază de o reglementare distincta la art. 5 din același act normativ "învățământul deschis la distanta, similar cu învățământul fără frecventa, se poate organiza numai în cadrul instituțiilor de învățământ superior care au urmat procedura de autorizare prevăzuta de lege".
Mențiunea finala ca forma de învățământ la distanta poate fi organizata numai în cadrul instituțiilor de învățământ superior care au urmat procedura de autorizare prevăzuta de lege nu poate fi interpretata în sensul ca pentru aceasta forma de învățământ (la distanta) ar fi necesara o autorizare distincta, deoarece în acest caz nu ar mai exista nici o justificare logica pentru trimiterea făcuta de
legiuitor, la începutul frazei, la învățământul fără frecventa. O astfel de mențiune tine doar sa precizeze ca numai o instituție care beneficiază de acreditare/autorizare provizorie pentru învățământ la zi ar putea organiza și învățământ la distanta.
Concluzia care se impune este ca obligația acreditării/autorizării provizorii subzista doar pentru forma de învățământ la zi pentru fiecare specializare în parte, iar nu și pentru celelalte forme de învățământul, respectiv frecventa redusa și învățământ la distanta.
Deci, recurentului - reclamant i se pot opune doar acte normative în vigoare la data înmatriculării în anul I de studii, întrucât la acea data aceștia au putut în mod legitim (speranța legitima) sa considere ca admiterea și respectiv parcurgerea studiilor universitare, în forma și coordonatele legale raportate la acea data, asigura legalitatea și recunoașterea publica a studiilor mele universitare și fără ca acestea, prin acte normative ulterioare, sa fie invalidate retroactiv.
Recurentul a mai solicitat instanței să-și aplece atenția inclusiv asupra dispozițiilor OG nr. 10/2009 privind dreptul studenților înmatriculați la formele de învățământ la distanta sau cu frecventa redusa de a continua studiile la programele de studii de licența autorizate sa funcționeze. Este adevărat ca prin acest act normativ legiuitorul a înțeles să dispună la art. 1 că "Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe (_ ), U. "S. H. " din B., înființată prin Legea nr. 443/2002, încetează școlarizarea pentru toate specializările/programele de studii/autorizate provizoriu/acreditate la forma de învățământ la distanță."
Atât dispozițiile Legii nr. 1/2011, cât și cele al OG nr. 10/2009 se refera la
"studenții" înmatriculați în anul I în perioada 2005 - 2008, fără a face însa nici o trimitere la persoanele licențiate. Ori, recurentul - reclamant este licențiat încă din luna iulie 2009, astfel că nu intră sub incidența acestor prevederi.
Un alt argument îl constituie principul neretroactivității legii civile, principiu consacrat de legea fundamentala și care prevede ca legea civila produce efecte doar pentru viitor.
A admite ca recurentului-reclamant îi sunt aplicabile dispozițiile susmenționate ar echivala cu o recunoaștere ca aceste norme retroactivează, respectiv că ar produce efecte cu privire la situațiile anterioare intrării lor în vigoare.
Pe perioada școlarizării la specializarea respectiva și nici înainte de susținerea examenului de licența M. E. nu a adoptat nici o norma prin care să scoată în afara legii forma de învățământ la distanta. Acest fapt a avut loc doar prin apariția OG nr. 10/2009, respectiv la data intrării în vigoare a acestui act normativ_ .
În susținerea acestui punct de vedere înțelege să invoce practica Înaltei Curți de C. și Justiție - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, respectiv Decizia nr. 2376/_ pronunțata în dosarul nr._, în care instanța suprema a reținut că "diploma de licența (emisa tot de U. S. H. - Facultatea Psihologie-Sociologie - specializarea psihologie, forma de învățământ la distanta - n.a.) este valabila deoarece nicio autoritate administrativa sau instanța judecătoreasca nu s-a pronunțata în sensul revocării/constatării nulității sau anularii actului" iar "apărările legate de acreditarea/neacreditarea formei de
învățământ la distanta nu se circumscriu obiectului acțiunii". ICCS a înțeles să dea eficienta faptului ca aspectul de "calitate de universitate de învățământ superior acreditata/neacreditata a Universității S. H. ... este o problema a acesteia" (a universității), iar absolventul "in baza teoriei aparentei dreptului nu poate fi victima lipsei de acreditare"".
Aceasta fiind starea de fapt raportata la normele legale în vigoare, concluzia care se desprinde este aceea că recurentul - reclamant are dreptul la eliberarea diplomelor de licența și a suplimentului de diploma raportat la susținerea și promovarea examenului de licența.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale a reclamantului S.
M., admisă de către instanța, apreciază că aceasta nu este fondată prin raportare la faptul ca recurentul - reclamant a făcut dovada atât a faptului că a urmat cursurile USH (a se vedea contractul de studii universitare de licența încheiat în_ ) cât și a faptului că a susținut și promovat examenul de licența (a se vedea adeverința nr. 5510/_ ).
În ceea ce privește chematul în garanție M. E. "N., se impune a se raporta la prevederile Ordinului M. ui E. N. (fost Ministerul Educației și Cercetării) nr. 3404/_ primind aprobarea criteriilor generale de organizare și desfășurare a admiterii în ciclul de studii universitare de licența pentru anul 2006 - 2007, admiterea în învățământul superior se organizează numai în instituțiile care au în structura domeniilor de studiu specializări acreditate și specializări care au obținut autorizația de funcționare provizorie. Formele de învățământ cu frecventa redusa sau de învățământ la distanta pot fi organizate numai de către universitățile care organizează cursuri de zi în domeniile respective și dispun de departamente specializate.
Solicită a se lua act de faptul că recurentul - reclamant s-a înscris, respectiv a urmat și finalizat, o specializare și la o forma de învățământ pentru a căror organizare USH avea acreditare/autorizare provizorie pentru învățământul la zi.
Totodată solicită să se constate că la dosarul cauzei au fost depuse de către USH adrese (nr. 960/08.l0.2009; 31/_ ; 278/_ ; 1054/_ ) prin care se solicita chematului în garanție MEN să emită aprobare către Romdidac SA de a tipiza actele de studii necesare. MECT( actual MEN) nu a dat curs acestei solicitări.
Solicitarea a avut ca temei legal dispozițiile art. 7 din Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ aprobat prin Ordinul M. ui E., C., T. și S. nr. 2284/2007 "Formularele actelor de studii sunt tipărite și difuzate, în condițiile legii, de către unitatea de specialitate desemnata de MECT, unitate care poarta întreaga răspundere pentru aprobarea comenzilor de la instituții și pentru asigurarea securității tipăririi și păstrării formularelor pana la ridicarea acestora de către instituțiile beneficiare."
Intimata U. "S. H. " a formulat întâmpinare prin care a solicitat
în cazul în care se va admite recursul promovat de S. M. împotriva atacate, prin care a fost respinsă acțiunea recurentului reclamant precum și cererea de chemare în garanție inițiată de intimată, admiterea și a cererii de chemare în garanție a M. ui E. N. (M. ) .
În susținerea motivelor, intimata a arătat că, nu poate fi admis recursul și acțiunea recurentului-reclamant fără a fi admisa și cererea de chemare în garanție, formulata în conformitate cu dispozițiile art.60-63 C. proc. civ. de U.
S. H. întrucât între cele doua cauze exista o evidenta interdependență, după cum urmează:
U. S. H., a fost înființata prin Legea nr.443/5 iulie 2002, ca persoana juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ, care a funcționat intr-un cadru legal, fiind un furnizor de programe educaționale de studii recunoscut pe plan național.
Prevederile legale la momentul înscrierii reclamantului la cursurile USH, îi obligă să obțină acreditare numai pe specializările (facultățile) existente în cadrul Universității S. H. și nicidecum pe formele de învățământ.
Intimata învederează instanței faptul că, în baza art.60 alin. 1 din Legea nr.84/1995 (în vigoare pe întreaga perioada de școlarizare a reclamantului) activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme:de zi, seral, cu frecventa redusa și la distanta. Formele de învățământ seral, cu frecvența redusă și la distanta pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior, care au cursuri la zi.
Așa cum a remarcat și subliniat Înalta Curte de Casație și Justiție acest drept nu poate fi afectat și cu atât mai puțin suprimat în fapt sau în drept, de divergentele ce au apărut în decursul timpului între U. "S. H. și M.
E., pe seama valabilității inițierii și desfășurării formei de învățământ la distanta, pentru specializările ia care se organizau și cursuri de zi acreditate/autorizate, atâta timp cât M. E. sau Agenția Romana de Asigurarea Calității în Învățământul Superior(ARACIS), înființata în baza O.U.G. nr.75/2005, nu au demarat, și nu au finalizat vreo procedura administrative care sa conducă la concluzia ca subscrisa a acționat în afara cadrului legal, în condițiile în care, în principiu, M. ui E. i se recunoștea, prin art.6 din Legea nr.443/2002, dreptul de a "propune încetarea activității de învățământ și desființarea prin lege a universității".
Având în vedere aceste considerente, solicită să se constate cadrul legal în care au funcționat, să se observe că și-au îndeplinit obligațiile legale față de reclamant, în sensul că, după finalizarea completă a studiilor și susținerea examenului de licența, la cererea acestuia, i-a eliberat Adeverințele de absolvire a studiilor, potrivit Metodologiei organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor, emisă de către intimată sub nr. 1405/_ și cu prevederile art. 20 și art. 38 din Ordinul M. nr.2284 din 28 septembrie 2007 .
Iar în vederea eliberării diplomei de licența a făcut demersurile legale către
M. E., C., T. și S. în sensul în care a comunicat necesarul de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților anului 2009, în vederea aprobării acestora și spre a emite mai departe comanda de tipărire la SC ROMDIDAC S.A.
Astfel, s-au adresat M. ui, prin adresele nr.385/_ ; nr. 769/_
; nr.31/_ ; nr.557/_ ; nr.569/18.1O.2010; nr.573/_ ; nr.1054/_
; nr. 960/_, nr. 278/_, a solicitat să le fie dată aprobarea pentru a putea tipării formularele tipizate la SC ROMDIDAC SA, pentru absolvenții anului 2009, dar nu au primit un răspuns oficial din partea autorității administrative.
U. S. H., s-a conformat cu promptitudine și întocmai condițiilor impuse de Minister, prin adresa nr.36125/_, în vederea obținerii aprobării pentru tipizarea de formulare tipizate.
Prin adresele formulate a anexat necesarul pentru anul 2009, oferind autorității decidente M., toate informațiile cerute prin adresa susmenționata, în care impun tuturor instituțiilor de învățământ de stat și particulare să atașeze la cererile lor "si situațiile centralizatoarei..,,) semnate și stampilate pe fiecare pagina și incluse și în format electronic pe CD, la Direcția G. a de învățământ Superior."
Potrivit art. 2 din H.G. 366 din 18 aprilie 2007, în vigoare la data când reclamanții au parcurs studiile superioare și au susținut licența, "M. E. ,
C. și T. conduce sistemul național de educație, învățământ, tineret și cercetare exercitând și atribuțiile stabilite prin legi și prin alte acte normative din sfera sa de activitate"..iar conform art.3 și 4 din H.G. 366 din 18 aprilie 2007,..." evaluează și controlează realizarea politicilor și programelor în domeniu și stabilește sau propune, după caz, masuri de corectare a lor controlează și monitorizează aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea și funcționarea unităților și Instituțiilor de învățământ particular;
Factorii cu atribuții de decizie din sistemul asigurării calității educației, dar mai ales M. E., nu au sesizat nereguli după încheierea perioadei de monitorizare a subscrisei,prevăzuta de art.8 din Legea.nr.443/2002, nici după emiterea HG nr.676/2007 și a HG nr.635/2008 precum și nici după intrarea în vigoare a OUG nr.75/2005-privind asigurarea calității educației.
Prin urmare, chematul în garanție M., în baza atribuțiilor legale care îi revin, trebuia să-i avertizeze ca furnizor de educație, daca ar fi constatat că nu sunt îndeplinite standardele de calitate, să procedeze la aducerea activității educaționale la nivelul standardelor de calitate, urmând ca în cazul în care și al treilea raport de evaluare ar fi fost nefavorabil, M. E. trebuia să elaboreze și să promoveze, după caz, hotărâre de guvern sau lege, decizia prin care încetează definitiv școlarizarea în cadrul respectivului program.
Aprobarea în parte a tipizării formularelor de diploma echivalează cu recunoașterea din partea METCS, ca au funcționat într-un cadru legal, care le-a permis să organizeze formele de învățământ cu frecventa redusa sau învățământ la distanta.
Învederează faptul că și-au îndeplinit obligația legala de a emite Adeverința de studii pentru reclamant și au făcut demersuri către M. E., C. ,
T. și S. în vederea comunicării necesarului de materiale tipizate pentru actele de studiu destinate absolvenților pentru anul 2009, spre a putea comanda la societatea de tipărire SC ROMDIDAC SA aceste formulare în scopul livrării lor.
Precizează că adeverința de licențiat a recurentului reclamant exista, este în ființa și constituie un act administrative nerevocat sau anulat în vreun mod de către instanțele de judecata.
În încercarea de a-și justifica poziția M. își circumscrie apărările pe aspecte legate de acreditarea sau neacreditarea formei de învățământ, apărări ce nu se circumscriu obiectului acțiunii reclamantului.
A motivat solicitarea de admitere a cererii de chemare în garanție pe imposibilitatea efectiva de a emite reclamantului diploma de licența atâta vreme cât M. nu va aproba tipărirea formularelor pentru anul 2069, fiind puși astfel în imposibilitatea de a executa hotărârea, dacă se va admite cererea reclamantului, câta vreme dreptul absolvenților nu poate fi realizat fără concursul efectiv al chematului în garanție, care în calitate de autoritate publica gestionează materialele și tipizatele cu regim special necesare pentru a se elibera diploma sau alte acte de studii. Existând o interdependent intre cele doua cereri obligația intimatei de a elibera diplomele de licența fiind subsidiara și indisolubil legata de acordul chematului în garanție M. în vederea tipăririi acestor formulare.
Solicită să se aibă în vedere ca, în mod constant s-a statuat, în jurisprudența Înaltei Curți de C. și Justiție - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, în litigii de aceeași natura, ca M. E., C., T. și S. are obligația legala de a aproba tipărirea formularelor tipizate constând în diploma de licența și suplimentele la diploma( a se vedea, în acest sens, cu titlu de exemplu Deciziile:_ 011; 5722/_ ; 5656/_ ; 2533/_ ; 628/_ ; 953/_ ; 2514/_ ; 2480/_ ; 2515/_ ; 2534/_ .
Analizand recursul formulat prin prisma motivelor invocate Curtea apreciaza ca acesta este fondat pentru urmatoarele considerente
:
Prima instanta a respins cererea de chemare in judecata in urma admiterii exceptiei lipsei calitatii procesual active retinind ca reclamantul nu a facut dovada ca a absolvit Facultatatea de Drept,U. S. H. si ca atare nu este titularul dreptului de a cere paratei obligarea la eliberarea diplomei de licenta si a suplimentului la aceasta diploma .
In recurs reclamantul a depus adeverinta nr. 5510/_ | emisa de catre U. | |
S. | H. -Facultatea de Drept si Administratie P. a B. | din care rezulta ca |
reclamantul a absolvit Facultatea de Drept si Administratie P. a ,Specializarea Drept din cadrul Universitatii S. H. promotia 2009 si ca in iulie 2009 a promovat si examenul de licenta (f. 6 dosar recurs ).
In aceste conditii in care reclamantul a dovedit calitatea sa de absolvent si licentiat al facultatii sus mentionate rezulta ca in mod gresit s-a admis in cauza exceptia lipsei calitatii procesual active, iar actiunea si apoi cererea de chemare in garantie au fost respinse in urma admiterii acestei exceptii .
In consecinta in temeiul art. 304 indice 1 C.pr.civ ,art. 312 ,315 C.pr.civ corob cu art. 20 din Legea 554/2004 si avand in vedere ca prima instanta a solutionat actiunea pe exceptie fara a intra in cercetarea fondului cauzei Curtea va admite recursul declarat in cauza ,va casa in intregime sentinta recurata si va trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante in vederea solutionarii actiunii si cererii de chemare in garantie pornind de la premisa ca in speta reclamantul a justificat calitatea procesual activa prin adeverinta sus mentionata .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de reclamantul S. M. împotriva sentinței civile nr. 7689 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | |||||
A. | A. M. | V. | G. | S. | L. | R. |
GREFIER,
M. V. -G.
Red. A.A.M./dact. V.R.
2 ex./_
Jud. fond: A. R. lescu
