Decizia civilă nr. 9530/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 9530/2013
Ședința publică de la 09 Octombrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE D. M.
Judecător F. T. Judecător M. H. Grefier D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta A. F. P. PENTRU C. M. prin DIRECȚIA GENERALĂ A F. P. C.
împotriva sentinței civile nr. 13.077 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. privind și pe reclamanta intimată SC B. P. S.R.L. C. T. și chemata în garanție intimată A. FONDULUI PENTRU MEDIU, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul reclamantei intimate, avocat Nut Corneliu, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul pârâtei este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 13.077 din_, pronunțată în dosarul nr._ de Tribunalul Cluj s-a admis actiunea formulata de reclamanta SC B. P. S.
C. T. în contradictoriu cu parata A. F. P. C. M. C.
, iar aceasta a fost obligată sa restituie reclamantei suma de 2697 lei achitata prin chitanta seria TS7 nr. 5437061 eliberata la data de_, cu dobânda legala calculata la aceasta suma incepand cu data de_ si pana la achitarea efectiva.
A fost obligată parata sa restituie reclamantei suma de 1031 lei achitata prin Chitanța seria TS8 nr. 3948929 eliberata la data de_, cu dobanda legala calculata la aceasta suma începând cu data de_ si pana la achitarea efectiva.
A fost obligată pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 428,6 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că la data de_ reclamanta a achitat suma 2697 lei, cu titlu de taxa de poluare pentru autoturismul marca Mercedes Benz, conform chitanței seria TS7 nr. 5437061 din data de_ și suma de 1031 lei, cu titlu de taxa de poluare pentru autoturismul marca Volkswagen, conform chitanței seria TS8 nr. 3948929 din
data de_, la Trezoreria Municipiului C. -N. . Considerând nelegală perceperea acestor taxe s-a adresat pârâtei A. F. P. pentru C.
M. C. .
Reclamanta a solicitat restituirea taxelor de poluare, însă parata prin răspunsul comunicat reclamantei la data de_ sub nr. 9479 a arătat ca se menține obligativitatea plății taxei de poluare pentru autovehicule, astfel ca taxele achitate nu pot face obiectul restituirii.
Analizând actul normativ incident, respectiv OUG nr. 50/2008 Tribunalul a reținut că acesta, în forma în vigoare la data plății taxei, încalcă dispozițiile dreptului comunitar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta A. F. P. PENTRU C. M. prin DIRECȚIA GENERALĂ A F. P. C.
prin care
se solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate, în principal, admiterea cererii de chemare în garanție și diminuarea cheltuielilor de judecată, iar în subsidiar, respingerea acțiunii reclamantei.
În motivarea recursului, pârâta a susținut că instanța de fond interpretând greșit disp. O.U.G. nr. 50/2008 a admis în mod nelegal acțiunea reclamantei și a dispus obligarea organului fiscal la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare cu dobânda legală, fără a admite și cererea de chemare în garanție pe care a înregistrat-o la dosarul de fond.
Pârâta consideră că instanța de fond, departe de a da eficiență textelor din
O.U.G. nr. 50/2008, a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, soluția fiind nelegală, deoarece actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de poluare, iar suma solicitată de reclamantă nu se încadrează în categoria sumelor care se restituie contribuabilului.
De asemenea, recurenta critică statuările instanței de fond referitoare la caracterul discriminatoriu al taxei, în raport de dispozițiile dreptului comunitar. Susține recurenta că fiecare stat membru al Uniunii Europene își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.
În privința cheltuielilor de judecată, se menționează că nu are nicio culpă procesuală, iar cuantumul acestora, respectiv 426,6 lei este nejustificat de mare raportat la valoarea obiectului litigiului și a complexității acestuia.
Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele:
În prezent, compatibilitatea O.U.G. 50/2008 cu prevederile dreptului Uniunii, în speță art. 110 din T.F.U.E. incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârile pronunțate la data de 7 aprilie 2011, respectiv 7 iulie 2011 de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza nr. C-402/09 vizind forma initiala a OUG 50/2008 respectiv C-263/10 vizind forma OUG 50/2008 dupa_ având ca obiect cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu respectiv Tribunalul Gorj. Prin aceste hotărâri Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: Articolul 110 T.F.U.E. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe
piața națională.
Curtea de Justiție a interpretat dreptul Uniunii, mai precis art. 110 din T.F.U.E., plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul
2
primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second-hand cumpărate din alte state membre ale Uniunii fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din T.F.U.E. interpretarea pe care C.J.U.E. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.
Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 50/2008 trebuie să se rețină că reglementarea națională in vigoare la data platii taxei este incompatibilă cu art. 110 T.F.U.E.
Concluzia care se impune asadar este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamantă nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc).
Motivul de recurs vizând cheltuielile de judecata este nefondat in ce privește obligația de plata a cheltuielilor de judecata cita vreme recurenta este in culpa procesuala determinata de refuzul nejustificat de recunoaștere a dreptului reclamantei la restituirea taxei de poluare si de restituirea efectiva a acesteia.
Dreptul la restituirea taxei de poluare este fundamentat pe incompatabilitatea dreptului național cu dreptul Uniunii Europene, incompatibilitatea rezultată din hotărârile pronunțate de către CJUE in cauzele T. si Nisipeanu. In aceste condiții si pârâta ca autoritate publică si ca parte a statului de drept trebuia ca în speță să dea eficienta principiului supremației dreptului Uniunii Europene si sa restituie taxa de poluare reclamantei .
In ce privește cuantumul onorariului acordat în primă instanță, Curtea apreciază că acest cuantum corespunde valorii pricini de 3.728 lei și a muncii depuse de avocat.
Pe cale de consecință, Curtea constată că instanța de fond a făcut corect aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale, iar recursul declarat se vădește a fi nefondat și conform art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 corob. cu art. 312 C.pr.civ urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
3
Respinge recursul declarat de către pârâta A. F. P. PENTRU
C. M. prin DIRECȚIA GENERALĂ A F. P. C. împotriva sentinței civile nr. 13.077 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 09 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, D. M. | JUDECĂTOR, F. T. | JUDECĂTOR, M. H. |
GREFIER, D. C. |
Red.M.D./_ .
Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: R.Mornăilă.
4
