Decizia civilă nr. 9576/2013. Contencios. Despăgubire
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 9576/2013
Ședința publică de la 10 Octombrie 2013
Completul compus din:
P. R. -R. D. Judecător L. U.
Judecător M. D.
G. M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul D. T., împotriva sentinței civile nr. 3685/_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M.
, în contradictoriu cu pârâtul C. J. M. PRIN P., având ca obiect despăgubire.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul D. T. personal, care se identifică cu CI, seria MM, nr. 5., CNP 1., domiciliat în B. M., Str. O., nr. 8, ap. 27.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar la dosar s-a depus întâmpinare, un exemplar comunicându-i-se recurentului.
Nemaifiind alte cereri de solicitat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvîntul în susținerea recursului.
Recurentul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3685 din_, pronunțată în dosarul nr._ al
T. ui M., a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul D. T. în contradictoriu cu pârâtul C.
J. M. prin P. .
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Cu toate că nu a invocat expres temeiul legal al acțiunii sale, reclamantul face referire la textul articolului 18 al. 3 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, modificată, conform căruia instanța a hotărât și asupra despăgubirilor pentru daunele materiale și morale cauzate, dacă reclamantul a solicitat acest lucru.
Potrivit dispozițiilor art. 19 al. 1 din legea menționată, când persoana vătămată a cerut anularea actului administrativ fără a cere în același timp și despăgubiri, termenul de prescripție de un an curge de la data la care s-a cunoscut întinderea pagubei.
Prin sentința civilă nr. 4705 din_ pronunțată în dosar nr._, Tribunalul Maramureș a fost admisă cererea formulată de reclamantul D. T. în contradictoriu cu pârâtul C. J. M., și a anulat în parte Hotărârea din_ adoptată de către Comisia de validare constituită în cadrul pârâtului C.
M. și Hotărârea nr. 96 din data de 0_ adoptată de către același
pârât, cu privire la dispoziția prin care s-a stabilit că reclamantul nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi validat mandatul de consilier județean și s-a validat mandatul de consilier județean al supleantului de pe lista Partidului P. orului D. D., obligând pe pârâtul C. J. M. să propună spre validare și să adopte o hotărâre de validare a mandatului de consilier județean al reclamantului D. T., identificat cu C.I seria MM nr. 5. .(f.35 -41).
Raportat la faptul că această sentință a devenit irevocabilă prin nerecurare, prin Hotărârea nr. 118 din 23 august 2012, pârâtul C. J. M. a validat mandatul acestuia.
Față de cele arătate și ținând seama că reclamantul a fost repus în drepturi, într-un termen rezonabil de la pronunțarea instanței judecătorești prin validarea mandatului de consilier județean, tribunalul a considerat că reclamantul a beneficiat de o reparație suficientă pentru prejudiciul moral suferit, situație în care sunt nejustificate daunele morale solicitate prin acțiunea dedusă judecății în prezentul dosar.
Reclamantul a susținut că este îndreptățit să solicite daune morale pentru neplăcerile și frustrările ce i s-au produs prin faptul că nu a fost validat în calitate de consilier județean, pentru care a fost ales în mod democratic și legal, și că a fost împiedicat să-și exercite prerogativele funcției pentru care a fost ales prin vot direct, iar referitor la invalidare au apărut unele articole în presa locală, cu caracter defăimător, fiind supus umilinței de a nu fi validat.
Susținerile reclamantului nu pot fi primite de instanță având în vedere că prin a doua hotărâre, respectiv cea cu nr. 148, adoptată în ședința ordinară din 24 octombrie 2012, pârâtul C. J. M. a luat act de încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului de consilier a reclamantului, ținând seama de solicitarea din adresa nr. 163/_ a Organizației județene M. a PP - DD întemeiată pe hotărârea nr. 55/25 iunie 2012 a Biroului Național de Coordonare a PP - DD privind excluderea din partid a domnului D. T. .
Pârâtul a luat în considerare și Hotărârea nr. 26 din_ a Comisiei Naționale pentru Statut, Etică și Litigii din cadrul PP - DD, privind respingerea contestației domnului D. T. împotriva Hotărârii Biroului Național de Coordonare nr. 55/25 iunie 2012 prin care s-a dispus excluderea sa din partid.
Această hotărâre s-a fundamentat pe dispozițiile art. 9 al. 2 lit. h ind. 1 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, conform cărora calitatea de consilier încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului prin pierderea calității de membru al partidului politic.
Actul administrativ menționat a fost menținut de Tribunalul Maramureș prin sentința civilă nr. 168 din_ pronunțată în dosar nr._, devenită
irevocabilă.
În contextul celor de mai sus, instanța a constatat că actele administrative adoptate de pârât au fost determinate de excluderea din partid a reclamantului, împrejurare ce nu poate fi imputată pârâtului.
Din perspectiva considerentelor de fapt și de drept expuse, acțiunea a fost neîntemeiată și a fost respinsă în baza art. 18 al. 1 și 3 din Legea nr. 554/2004 privind contencios administrativ, cu modificările și completările ulterioare, conform dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul D. T.
, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii în tot, admiterea acțiunii formulata împotriva paratului C. J. M. prin P., în sensul obligării acestuia la plata sumei de 60.000 euro în echivalent lei la cursul BNR de la data executații, cu titlu de daune morale precum și a cheltuielilor de judecata ocazionate de litigiu, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata din recurs.
În motivare susține că în acțiune a arătat starea de fapt și anume:
În conformitate cu Certificatul constatator doveditor al alegerilor locale, eliberat de Biroul electoral de Circumscripție M., a fost ales în calitate de consilier județean pe lista Partidului P. orului D. D., la alegerile din 10 iunie 2012.
La ședința de constituire a C. ui județean M. ,din 4 iulie 2012, comisia de validare, numita în conformitate cu prevederile legii administrației publice locale, a propus invalidarea acestuia ca și consilier local, încălcând prevederile; art. 31 alin 4 al Legii 215/2001 care prevăd ca se poate propune
invalidarea alegerii unui consilier numai dacă se constatată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea s-a făcut prin fraudă electorală.
Comisia de validare, fără să tina seama de aceste dispoziții legale, pe baza unor documente emise abuziv de Organizația J. ă a PP- DD, a propus invalidarea lui.
Art. 31 al Legii 215/2001 prevede:
"(1) Lucrările ședinței de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.
Pentru validarea mandatelor, consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3-5 consilieri.
Comisia de validare examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier și propune consiliului local validarea sau invalidarea mandatelor.
Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se constată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorala, constatată în condițiile Legii privind alegerea autorităților administrației publice locale.
Validarea sau invalidarea mandatelor se face, în ordine alfabetică, cu votul deschis al majorității consilierilor prezenți la ședință.
Persoana al cărei mandat este supus validării sau invalidării nu participă la
vot."
Documentele depuse de partid nu au fost de natura sa duca la invalidarea
mea ca și consilier local, în aceste adrese s-a comunicat faptul ca am fost exclus din partid și s-a solicitat invalidarea. Ori, așa cum a arătat legea prevede în mod expres situațiile în care un consilier ales poate fi invalidat, printre acestea NU se regăsesc cele reținute de comisia de validară, care examinează doar legalitatea alegerii fiecărui consilier și propune consiliului local validarea sau invalidarea mandatelor.
Comisia de validare nu putea ține seama de un excludere împotriva căruia s-a exercitat o cale de atac, hotărârea adoptata de partid, nesemnata de reprezentanții legali are scopul vădit de a-l înlătura fără nici un motiv din conducerea partidului, pentru a face loc altor persoane județene a partidului.
Propunerea comisiei de validare privind invalidarea lui ca și consilier județean a stat la baza emiterii hotărârii nr. 96/2012 a C. ui județean M., iar consecința anularii hotărârii comisiei de validare a fost anularea în parte a hotărârii autorității publice cu privire la persoana lui.
Întrucât nu au fost motive de invalidare, calitatea de consilier județean a dobândit-o în condiții de legalitate, nu pot fi acceptate motivele susținute de C. județean întemeiate pe art. 96 alin 9 al Legii 67/2004 care se refera la vacantarea mandatelor de consilieri și validarea supleanților, după constituirea consiliului județean, pe baza adreselor emise de partidele pe lisat cărora au fost aleși.
Hotărârea C. ui județean a fost contestata în instanța iar prin sentința civila nr. 4705/26 iulie 2012, pronunțară în dosarul cu nr._, Tribunalul Maramureș a admis cererea formulată, a anulat hotărârea C. ui județean și a obligat pârâta să propună și sa adopte o hotărâre de validare a mandatului de consilier județean, sentința executata.
Faptul ca nu a fost validat ca și consilier județean i-a cauzat neplăceri, frustrări și umilințe motiv pentru care solicit sa fie obligat pârâtul la plata sumei de
60.000 euro cu titlu de daune morale, ținând seama ca în mod voit a disprețuit dispozițiile imperative ale legii și a emis o hotărâre de nevalidare a acestuia fără nici un temei, așa cum a confirmat instanța de judecata.
A mai arătat instanței de fond ca daunele morale, în literatura de specialitate sunt apreciate ca reprezentând o atingere adusa existentei fizice a persoanei, integrității corporale și sănătății, cinstei, demnității și onoarei, prestigiului profesional.
În aceste condiții, s-a considerat îndreptățit să solicite daune morale pentru neplăcerile și frustrările ce s-au produs prin faptul ca nu a fost validat în calitate ce consilier județean, cu toate ca a fost ales în mod democratic și legal, pur și simplu a fost împiedicat să-și exercite prerogativele funcției pentru care a fost ales prin vot direct.
Cu privire la invalidare au apărut unele articole în presa locala, cu caracter defăimător, fiind supus umilinței de a nu fi validat deși era îndreptățit ca urmare a votului liber exprimat.
Spre deosebire de celelalte despăgubiri civile, care presupun un suport probator cert, în cazul daunelor morale nu se poate apela la probe materiale, instanța fiind singura care, în raport de consecințele suferite de partea vătămata. Aceasta suferința nu poate fi ștearsa prin repunerea în drepturi din dispoziția instanței după 3 luni, ea a existat și i-a cauzat prejudicii morale, fiind îndreptățit la daunele morale pretinse.
Dacă se aprecia ca sunt prea mari daunele pretinse instanța de fond putea sa le reducă, dar respingerea acțiunii este lipsită de temei și în contradicție cu prevederile legale.
Practica judiciara s-a pronunțate în sensul acordării daunelor morale în situații similare.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 3 octombrie 2013 pârâtul C. J.
M.
, reprezentat prin P. ZAMFIR CICEU, a solicitat respingerea ca nefondată recursului formulat de D. T., cu menținerea ca legală și temeinică sentința atacată.
În motivare arată că prin Sentința civilă nr. 3685 din 05 iunie 2013, Tribunalul Maramureș, în mod legal și întemeiat a constatat că, actele administrative emise în cauză de C. județean M. au fost determinate de excluderea din partid a reclamantului-recurent, împrejurare ce nu poate fi imputată pârâtului-intimat.
În adoptarea Hotărârii nr. 96/4 iulie 2012, C. județean M. a ținut seama de excluderea d-lui D. T. din partidul de pe a cărui listă a candidat și a fost ales consilier județean, cât și de solicitarea respectivului partid, PP-DD, de invalidare a mandatului acestuia făcând, totodată, aplicarea art. 5 din Regulamentul de organizare și funcționare al C. ui județean M., acest regulamentul fiind în vigoare la acea dată și adoptat în temeiul prevederilor OG nr. 35 din 30 ianuarie 2002.
Ulterior, prin Hotărârea nr. 118/29 august 2012 C. județean a validat mandatul consilierului județean D. T., însă, la solicitarea întemeiată a Organizației județene M. a PP-DD (adresa nr.169/_ ), C. județean M. a luat act de încetarea de drept înainte de expirarea duratei normale, a mandatului de consilier județean al d-lui D. T., situație în care a adoptat Hotărârea nr. 148/24 octombrie 2012, pe temeiul disp.art. 9, alin (2) lit. h1 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.
Hotărârea de încetare de drept a mandatului consilierului D. | T. | a fost |
menținută ca legală prin Sentința civilă nr._ a T. ui M. | , rămasă |
irevocabilă prin Decizia T. | ui M. | nr. 3361/_ | de respingere a cererii de |
revizuire, dată în dosar nr. _ | . |
Pe cale de consecință, Dl. D. T. nu mai are calitatea de consilier județean, fapt ce-i lipsește de suport legal cererea de acordare a daunelor morale pretinse.
Contrar susținerilor recurentului, în jurisprudența înaltei Curți de C. și Justiție s-a considerat că, pentru acordarea de despăgubiri - daune morale, este necesar ca acestea să fie dovedite. Sub acest aspect, partea care solicită acordarea daunelor morale este obligată să dovedească producerea prejudiciului și legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta autorității ( Decizia ICCJ nr. 2356 din 20 aprilie 2011), or, în cauza dedusă judecății, elementele răspunderii civile delictuale (pretinsul prejudiciu și legătura de cauzalitate) nu sunt dovedite.
Pretențiile recurentului, grefate pe "neplăcerile și frustrările ce i s-au produs prin faptul că nu a fost validat în calitate de consilier județean", apreciem că nu pot fi reținute ca temei legal și valabil pentru acordarea daunelor morale, în contextul întregii situații mai - sus expuse, situație generată în totalitate de faptul excluderii sale din partid, și nu de actele adoptate de autoritatea publică județeană.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
În materia contenciosului administrativ acțiunea în daune poate fi exercitată fie pe calea procedurală prevăzută de art. 1, art. 8 și art. 18 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, fie pe calea prevăzută de art. 19 din aceeași lege.
Astfel fiind, în prima situația acțiunea în despăgubiri inclusiv pentru daune morale este întotdeauna accesorie acțiunii principale de anulare a actului administrativ vătămător și din care rezultă fapta ilicită și autorul acesteia, paguba ce urmează a fi dovedită relația de cauzalitate și vinovăția.
Așa cum s-a statuat în practica judiciară pertinentă a ÎCCJ- secția de profil: Dispozițiile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 reglementează o situație de excepție de la regula instituită prin art. 8 coroborat cu art. 11 din aceeași lege, aceea a "acțiunilor de plină jurisdicție";, în sensul de acțiune complexă care să conțină și capătul de cerere referitor la despăgubiri, atât pentru daunele morale, cât și pentru cele materiale. (A se vedea ÎCCJ - Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5144 din 19 noiembrie 2010, accesibilă pe portalul scj.ro ).
Din cele ce precedă, o acțiune prin care o persoană reclamă despăgubiri în contencios administrativ pe cale principală poate fi încadrată exclusiv în ipoteza de excepție a art. 19 din Legea nr. 554/2004.
Conform practicii pertinente a ÎCCJ - SCAF: Cererea de despăgubire pentru vătămarea produsă prin emiterea unui act administrativ nelegal, formulată în temeiul art. 19 din Legea 554/2004, este condiționată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unui act administrativ nelegal anulat de instanță, producerea unui prejudiciu și dovedirea legăturii de cauzalitate între actul administrativ nelegal și prejudiciul suferit de reclamant. În lipsa dovedirii legăturii de cauzalitate dintre emiterea actului constatat nelegal și producerea pretinsului prejudiciu, răspunderea patrimonială a autorității publice pârâte nu poate fi angajată. (A se vedea ÎCCJ - Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5036 din 16 noiembrie 2010, accesibilă pe portalul scj.ro ).
Astfel fiind, într-un astfel de demers trebuie cercetate și dovedite toate condițiile prevăzute de lege pentru a se antama răspunderea civilă.
În speță, Curtea observă că reclamantul a formulat pe cale principală acțiune în despăgubiri pentru daune morale de la pârâtul C. J. M. prin președintele acestei autorități publice pe considerentul că printr-o hotărâre a acestei autorități s-a propus invalidarea acestuia ca și consilier local cu încălcarea dispozițiilor legale, hotărâre ulterior anulată printr-o sentință din 26 iulie 2012 a T. ui M. care a dispus validarea sa în funcția de consilier județean, sentință ce a fost executată ulterior. Se susține că prin hotărârea de invalidare i s-a cauzat
reclamantului neplăceri, frustrări și umilințe motiv pentru care a solicitat la plată suma de 60.000 euro cu titlu de daune morale evidențiind că în privința invalidării au apărut o serie de articole în presa locală cu caracter defăimător la adresa sa.
Așa cum s-a reținut în practica pertinentă a ÎCCJ - SCAF anularea de către instanță a actului administrativ nelegal și repunerea intimatului reclamant în drepturile ce-i fuseseră vătămate reprezintă o reparație suficientă pentru daunele morale suferite.
Dincolo de această soluție de principiu reținută ca argument și de instanța de fond trebuie notat că pe fondul dovedirii efective a situațiilor reclamate ca generând suferințe de ordin moral pentru reclamantul recurent în cauză nu s-a dovedit în nici un mod acțiuni vexatorii ori șicanatorii sau de defăimare care să provoace acestuia umilințe din partea autorității pârâte, dimpotrivă s-a dovedit ulterior că în ceea ce-l privește pe reclamant i s-a retras sprijinul politic și acesta la scurtă vreme de la data validării sale ca și consilier județean a fost supus votului privind încetarea mandatului ca efect al excluderii din formațiunea politică pentru care a candidat.
Prin urmare, statuările instanței de fond unite cu constatarea că în speță nu se regăsesc elemente certe, verificabile și pertinente din care să rezulte că acesta ar fi suferit efectiv pe plan moral, sunt corecte respectiv în speță nu s-a dovedit efectiv condiția existenței prejudiciului și nici a unei acțiuni vădit ilicite din partea pârâtului.
Articolele din presa locală la care face trimitere recurentul (f. 63-66 dos. fond) nu fac altceva decât să informeze publicul despre situația creată la nivelul constituirii C. ui J. fără relevanță pe terenul afectării imaginii publice ori a altor atribute ce țin inerent de persoana umană.
Față de cele ce precedă, Curtea reține că sentința instanței de fond este legală și temeinic, motivele de fapt evocate în recurs sub unghiul art. 304 pct. 9 din codul de procedură civilă de la 1865 nu sunt date în cauză astfel că în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 se va respinge recursul cu consecința menținerii în tot a sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de reclamantul D. T. împotriva sentinței civile nr. 3685 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 octombrie 2013.
P. | , | JUDECĂTORI, | ||
R. -R. | D. | L. | U. | M. D. |
G. ,
M. T.
Red.L.U./Dact.S.M 2 ex./_ Jud.fond. V. I.
