Sentința civilă nr. 11015/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA Nr. 11015/2013
Ședința publică din 25 Iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: ANA-SS GREFIER: E. C.
Pe rol fiind judecarea cauzei de Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul R. R. și pe pârâta A. F. P. A M. C. -
N., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că reclamantul a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa de la proces, potrivit dispozițiilor art. 242 C.pr.civ.
La data de 11 iunie 2013, reclamantul a depus la dosar o adresă, la care a anexat răspunsul pârâtei la procedura prealabilă și dovada achitării taxei de primă înmatriculare.
La data de 25 iunie 2013, reclamantul a înregistrat la dosar o precizare de acțiune, prin care solicită obligarea pârâtei la restituirea sumei de 6243 lei, reprezentând diferență taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, cu plata dobânzilor legale aferente de la data achitării taxei,_ și până în momentul restituirii efective a sumei, cu cheltuieli de judecată.
Constatând prezenta cauză în stare de judecată, instanța o reține în pronunțare în baza actelor de la dosar.
TRIBUNALUL
Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul R. R. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. C. -N., a solicitat instanței să dispună: obligarea pârâtei să-i restituie suma de 7129,99 lei, reprezentând diferență taxă specială pentru autoturisme și autovehicule nerestituită, achitată de către reclamant cu titlu de taxă de poluare, cu dobânda legală calculată de la data achitării și până la momentul restituirii efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că a cumpărat un autoturism marca VOLVO, tip N/NK53/C70, nr. identificare YV1NK53K21J026131, an fabricație 2001, pus în circulație pentru prima dată în Italia. În vederea înmatriculării acestuia în România i s-a impus de către A. F. P. plata unei taxe speciale, în cuantum de 10552,99 lei. Taxa a fost achitată prin chitanța nr. 7576678/_ (f. 7).
Consideră reclamantul că această taxa este în contradicție cu dispozițiile art. 110 (fost art. 90 par.1) din Tratatul de la Roma de constituire a Comunităților Europene, care interzice orice discriminare în ceea ce privește libera circulație a bunurilor.
Astfel, taxa de poluare auto achitată de reclamantă a fost încasată în contul bugetului de stat cu încălcarea art. 90 par. 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene. Taxa de poluare este contrara și practicii C.J.C.E.
În drept, au fost invocate Legea nr. 554/2004, OG nr. 50/2008, art. 110 TFUE.
Prin precizarea de acțiune depusă de reclamantă la data de_,
solicită obligarea pârâtei la restituirea sumei de 6243 lei, reprezentând diferență taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, cu plata dobânzilor legale aferente de la data achitării taxei,_ și până în momentul restituirii efective a sumei, cu cheltuieli de judecată.
Pârâta A.F.P. nu a formulat întâmpinare.
Examinând actele dosarului, tribunalul reține următoarele:
Reclamantul a achiziționat un autoturism marca VOLVO, tip N/NK53/C70, nr. identificare YV1NK53K21J026131, an fabricație 2001, pus în circulație pentru prima dată în Italia.
În vederea înmatriculării acestuia în România i s-a impus de către A.
F. P. plata unei taxe speciale, în cuantum de 10552,99 lei. Taxa a fost achitată prin chitanța nr. 7576678/_ (f. 7). Ulterior, s-a restituit reclamantului suma de 4310 lei, rămânând un rest de plată de 6243 lei.
Taxa de prima înmatriculare a fost percepută în baza prevederilor art.
241 ind.1 și urm C.fiscal. Ca atare tribunalul va analiza compatibilitatea dispozițiilor art. 214 ind. 1 Cod fiscal cu dreptul comunitar.
Potrivit dispozițiilor art. 148 alin. 2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislația internă principiul aplicării directe și al supremației dreptului comunitar.
Conform dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene(art. 110 TFUE), aplicabil prezentei spețe, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, fiind interzise, astfel, taxele discriminatorii și protecționiste. Aceste dispoziții au făcut obiectul unei largi jurisprudențe a Curții de Justiție a Comunităților Europene, care a decis ca fiind esențial în stabilirea caracterului unei taxe ca fiind discriminatorie aspectul că aceasta este determinată de traversarea graniței de către bunul supus taxei, dintr-o țară comunitară în alta.
Tribunalul reține că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul fiscal prin Legea nr. 343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr. 343/2006 prin OUG nr. 110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate. Potrivit reglementării în vigoare, la data importului autoturismului, taxa specială pentru autoturisme se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul comercial, enumerat la art. 214 ind. 1 din Codul fiscal. Tribunalul observă, însă, că taxa specială de înmatriculare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară. Rezultă din aceste dispoziții legale, că taxa specială de înmatriculare impusă autoturismului reclamantului, autoturism cumpărat dintr-un stat membru al Uniunii Europene și care era înmatriculat într-un stat comunitar este determinată de
traversarea graniței de către acesta dintr-o altă țară comunitară în România, astfel încât această taxă impusă de autoritățile române este una discriminatorie, fiind interzisă de dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunității Europene.
Este real că în lipsa unei armonizări la nivelul Uniunii Europene statele membre au o oarecare libertate în stabilirea diferitelor taxe sau impozite, dar acestea nu trebuie să contravină dispozițiilor comunitare privind interzicerea discriminării sau a principiului liberei circulații a mărfurilor, așa cum este cazul de față.
Constatându-se că taxa de prima înmatriculare achitată de reclamant este una interzisă de dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunităților Europene și că, începând cu data de 1 ianuarie 2007, dată la care România a aderat la Uniunea Europeană reglementările comunitare sunt direct aplicabile în ordinea juridică internă, având prioritate față de dispozițiile interne, tribunalul apreciază ca fiind nejustificat refuzul pârâtei A. F. P. a mun. C.
-N. de a dispune restituirea integrală a cesteia. Potrivit fișei privind situația analitică debite plăți solduri, reclamantului i s-a restitui suma de 4310 lei, restul sumei de 6243 lei fiind reținută cu titlu de taxă poluare.
În ce privește reținerea acestei taxe cu titlu de taxă de poluare o asemenea reținere este ilegală .Astfel la data înmatriculării autoturismului erau în vigoare dispozițiile mai sus menționate din Codul fiscal ce reglementau taxa de prima înmatriculare. Așadar taxa din speță a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Într-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia.
În astfel de situații Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite Ca atare nu se poate reține justificat că Statul Român are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială .
Instanța reține, în context, că noua taxă instituită de OUG nr. 50/2008 este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară are alt mod de calcul și altă destinație.
Totodată restituirea doar a diferenței între taxa specială încasată anterior pe baza unei norme legale abrogată la 1 iulie 2008 și taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ inactiv la data nașterii și consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. 1 din Constituție.
În ceea ce privește dobânda pretinsă și cuantumul ce poate fi acordat este de remarcat că reclamantul a solicitat acordarea dobânzii legale .Tribunalul apreciază că în speță se poate acorda doar dobânda legală întrucât perceperea
taxei din speță cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o fapta ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun aceasta fiind obligată să repare întreg prejudiciul suferit de reclamant și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite adică de la data încasării sumei din speță .Ca atare în temeiul prevederilor OUG 9/2000 reclamantul este îndreptățit la plata dobânzii legale in materie civilă de la data plății taxei din speță și până la data restituirii sale integrale.
Având în vedere considerentele mai sus expuse tribunalul în baza art. 8,
18 din Legea 554/2004 și a prevederilor anterior menționate, va admite acțiunea formulată de reclamantul R. R. împotriva pârâtei A. F.
P. a municipiului C. -N. și, în consecință va obliga pârâta AFP C. să restituie reclamantului suma de 6243 lei achitată cu titlu de taxă prima înmatriculare, conform chitanței seria TS, nr.7576678 la_, plus dobânda legală începând cu data de_ până la restituirea integrală.
În temeiul art. 274 C.pr.civ. va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 689,3 lei cu titlu de cheltuieli parțiale de judecată, reprezentând onorariu avocat, taxă de timbru și timbru judiciar.
La stabilirea cheltuielilor de judecată, tribunalul a avut în vedere gradul redus de complexitate al cauzei, valoarea obiectului acesteia, munca depusă de avocat, apreciind că suma de 650 lei corespunde cerințelor de realitate și efectivitate a cheltuielilor de judecată ce pot fi puse în sarcina părții adverse.
La stabilirea cuantumului cheltuielilor de judecată, tribunalul a avut în vedere faptul că prin Decizia Curții Constituționale nr.492/2006 Curtea a reținut că prerogativa instanței de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului convenit, prin prisma proporționalității sale cu amplitudinea și complexitatea activității depuse, este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă a căzut în pretenții, ceea ce presupune în mod necesar ca acesta să-i fie opozabil. Or, convenția de prestare a serviciilor avocațiale, este consecința însușirii sale de instanță prin hotărârea
judecătorească prin al cărui efect creanța dobândește caracter, cert, lichid și exigibil. În același sens a statuat și CEDO, apreciind că cheltuielile de judecată în care sunt cuprinse și onorariile avocațiale urmează a fi recuperate numai în măsura în care au fost în mod real făcute, în limita unui cuantum rezonabil. Prin urmare, ținând cont de cuantumul pretențiilor și munca prestată, tribunalul apreciază că onorariul de 650 lei corespunde cerințelor de proporționalitate și rezonabilitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul R. R. cu domiciliul procesual ales la cab av. A. C. Linca, în C. -N., piața Ș. Cel M., nr.5, sc.IV, et.II, ap.62, jud. C. împotriva pârâtei A. F. P. a municipiului C. -N. cu sediul în C. -N., Piața A. I., nr.19, jud.C. și, în consecință:
Obligă pârâta AFP C. să restituie reclamantului suma de 6243 lei achitată cu titlu de taxă prima înmatriculare, conform chitanței seria TS, nr.7576678 la_, plus dobânda legală începând cu data de_ până la restituirea integrală.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 689,3 lei cu titlu de cheltuieli parțiale de judecată
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, Ana-SS
Grefier,
E. C.
Red.dact.S.S./C.Ț.
4 ex/_
