Sentința civilă nr. 11030/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA Nr. 11030/2013
Ședința publică din 25 Iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: ANA-SS GREFIER: E. C.
Pe rol fiind judecarea cauzei de Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul A. I. și pe pârâta A. F. P. A M. C. -
N., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că reclamantul a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa de la proces, potrivit dispozițiilor art. 411 N.C.P.C.
La data de 21 iunie 2013, prin registratura instanței s-a depus la dosar din partea reclamantului dovada achitării taxei de poluare.
Constatând prezenta cauză în stare de judecată, instanța o reține în pronunțare în baza actelor de la dosar.
TRIBUNALUL
Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. I. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a M. C. -N., a solicitat instanței să dispună: obligarea pârâtei să-i restituie suma de 882 lei, achitată de către reclamant cu titlu de taxă de poluare, cu dobânda legală calculată de la data achitării și până la momentul restituirii efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că reclamantul a cumpărat un autoturism marca OPEL ASTRA, serie șasiu WOLO00058P533389, an fabricație 1993, anterior înmatriculat într-u stat membru al U.E. În vederea înmatriculării acestuia în România i s-a impus de către A. F. P. a municipiului C. -N. plata unei taxe speciale, în cuantum de 882 lei. Taxa a fost achitată prin chitanța 1985504 din data de_ (f. 20).
Consideră reclamantul că această taxa este în contradicție cu dispozițiile art. 110 (fost art. 90 par. 1) din Tratatul de la Roma de constituire a Comunităților Europene, care interzice orice discriminare în ceea ce privește libera circulație a bunurilor.
Astfel, taxa de poluare auto achitată de reclamantă a fost încasată în contul bugetului de stat cu încălcarea art. 90 par. 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene. Taxa de poluare este contrara și practicii C.J.C.E.
În drept, au fost invocate Legea nr. 554/2004, OG nr. 50/2008, art. 110 TFUE.
Pârâta A.F.P. C. -N., legal citată, nu a formulat întâmpinare.
Examinând actele dosarului, tribunalul reține următoarele:
Reclamantul a achiziționat un autoturism marca OPEL ASTRA, serie șasiu WOLO00058P533389, an fabricație 1993, anterior înmatriculat într-u stat membru al U.E. În vederea înmatriculării acestuia în România i s-a impus de către A. F. P. a municipiului C. -N. plata unei taxe speciale, în cuantum de 882 lei. Taxa a fost achitată prin chitanța 1985504 din data de_ (f. 20).
Taxa de poluare a fost percepută în baza prevederilor OUG nr.50/2008 în forma modificată prin OUG nr.218/2008 și OUG nr.7/2009.
Pe fondul cauzei, tribunalul reține că OUG nr.50/2008, în forma inițială, stabilește prin art.1 cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu și se gestionează de A. Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit art.4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Potrivit disp.art.148 al.2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislația internă principiul aplicării directe și al supremației dreptului comunitar.
Analizând compatibilitatea acestei taxe în forma modificată a OUG nr.50/2008, prin OUG nr.218/2008 și OUG nr.7/2009, cu dreptul comunitar, tribunalul apreciază că, în cauza de față, sunt încălcate dispozițiile art.90 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene(actualmente art.110 TFUE), în acest sens pronunțându-se și CJUE prin Decizia din data de_ în cauza nr.C-402/09.
Disp.art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene (art.110 TFUE ), aplicabile, în speță, stabilesc că " nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare.De asemenea, nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție".Mai mult Curtea Europeană de Justiție a statuat deja că art.90 TCE reprezintă în cadrul Tratatului Comunității Europene o completare a dispozițiilor privind suprimarea taxelor vamale și a taxelor cu echivalent.Această dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre.
Dacă inițial, scopul declarat al adoptării OUG nr.50/2008, era unul de asigurare a protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru protecția mediului care urmează a fi finanțate din sumele colectate potrivit acestui act normativ, prin modificările aduse prin OUG nr.218/2008 și OUG nr.7/2009, acest scop s-a transformat în protejarea industriei interne de autovehicule și păstrarea locurilor de muncă angrenate în producția de autovehicule.
Astfel, în preambulul OUG nr.218/2008 se prevede faptul că adoptarea acesteia a fost necesară având în vedere:";concluziile analizei gradului de adâncire a crizei financiare și economice în luna octombrie, care relevă o scădere importantă a pieței auto și a producției industriei furnizoare, precum
și măsurile de susținere a sectorului de automobile, afectat de criza financiară internațională".
Intenția legiuitorului nu a suferit vreo modificare prin OUG nr.7/2009 sub aspectul protejării industriei interne de autovehicule, ci acest ultim act normativ are un declarat caracter reparator, propunându-și înlăturarea discriminărilor între contribuabilii care au achitat taxa de poluare anterior și ulterior datei de 15 decembrie 2008, data intrării în vigoare a OUG nr.218/2008.Impactul negativ in plan social enunțat în preambulul ordonanței a fost înlăturat printr-o ajustare a nivelului taxei, însă acest fapt nu a produs nici o modificare cu privire la scopul declarat al OUG nr.218/2008.
Reglementată în acest mod, taxa de poluare diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second- hand deja înmatriculate într-un alt stat membru;cumpărătorii sunt orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second-hand deja înmatriculate în România. În consecință, atunci când produsele interne și produsele importate se află într-un raport de concurență, iar prin efectul unei norme fiscale naționale se creează o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați să aleagă produsele importate în vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale și a locurilor de muncă, art. 110 este aplicabil, iar norma fiscală națională contrară art. 110 trebuie înlăturată de la aplicare.
Concluzionăm că norma internă îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarată incompatibilă cu art. 90 din Tratatul CE. Astfel, există atât o discriminare între autoturismele second-hand înmatriculate deja într-un stat membru al Uniunii Europene și care se înmatriculează în România și autoturismele second hand deja înmatriculate în România și mai mult, există și o discriminare între o anumită categorie de autoturisme noi cu caracteristicile celor produse în România și restul autoturismelor noi, discriminare introdusă de către legiuitor cu intenția declarată de protejare a
industriei naționale, scop incompatibil cu cerințele și rigorile spațiului de liberă circulație a mărfurilor, forței de muncă și capitalului. Există desigur un raport de concurență între produsele importate și produsele naționale, astfel încât alegerea consumatorului poate fi orientată spre o anumită categorie de produse, în speța fie spre cele deja înmatriculate în România, fie spre cele produse în România.
În ceea ce privește dobânda pretinsă și cuantumul ce poate fi acordat este de remarcat ca reclamantul a solicitat acordarea dobânzii legale . Tribunalul apreciază că în speță se poate acorda dobânda legală întrucât perceperea taxei din speță cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun aceasta fiind obligată să repare întreg prejudiciul suferit de reclamant și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite adică de la data încasării sumei din speță .Ca atare în temeiul prevederilor OUG 9/2000 reclamantul este îndreptățit la plata dobânzii legale în materie civilă de la data plății taxei din speță și până la data restituirii sale integrale .
Având în vedere considerentele mai sus expuse tribunalul în baza art. 8,
18 din Legea 554/2004 și a prevederilor anterior menționate, va admite acțiunea formulată de reclamantul A. I. împotriva pârâtei A. F.
P. a municipiului C. -N. și va obliga pârâta să restituie reclamantului suma de 882 lei achitată cu titlu de taxă poluare, conform chitanței seria TS nr.1985504 la_ plus dobânda legală de la data de_ până la restituirea acesteia.
În temeiul art. 453 C.pr.civ. va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 239,3 lei cu titlu de cheltuieli parțiale de judecată, constând în onorariu avocat parțial, taxă de timbru și timbru judiciar.
La stabilirea cuantumului cheltuielilor de judecată, tribunalul a avut în vedere faptul că prin Decizia Curții Constituționale nr.492/2006 Curtea a reținut că prerogativa instanței de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului convenit, prin prisma proporționalității sale cu amplitudinea și complexitatea activității depuse, este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă a căzut în pretenții, ceea ce presupune în mod necesar ca acesta să-i fie opozabil. Or, convenția de prestare a serviciilor avocațiale, este consecința însușirii sale de instanță prin hotărârea judecătorească prin al cărui efect creanța dobândește caracter, cert, lichid și exigibil. În același sens a statuat și CEDO, apreciind că cheltuielile de judecată în care sunt cuprinse și onorariile avocațiale urmează a fi recuperate numai în măsura în care au fost în mod real făcute, în limita unui cuantum rezonabil. Prin urmare, ținând cont de cuantumul pretențiilor și munca prestată, tribunalul apreciază că onorariul de 200 lei corespunde cerințelor de proporționalitate și rezonabilitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul A. I. , domiciliat în C. -
N., str. Fântânele, nr.63-65, ap.120, jud. C. împotriva pârâtei A. F.
P. a municipiului C. -N.
cu sediul în C. -N., Piața A. I., nr.19,jud. C. și, în consecință:
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 882 lei achitată cu titlu de taxă poluare, conform chitanței seria TS nr.1985504 la_ plus dobânda legală de la data de_ până la restituirea acesteia.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 239,3 lei cu titlu de cheltuieli parțiale de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, Ana-SS
Grefier,
E. C.
Red.dact.S.S./C.Ț.
4 ex/_
