Sentința civilă nr. 11976/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
Cod operator de date cu caracter personal 3184 TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILA Nr. 11976/2013
Ședința publică de la 23 August 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE M. -F. B.
Grefier I. -M. P.
Pe rol fiind judecarea cauzei Contencios administrativ și fiscal privind pe
reclamanta SC T. A. S. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. A M. C., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamantei avocat Cesarean C. în subst.av. Agrigoroaie M., lipsă fiind părțile.
P. edura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier.
Reprezentantul reclamantei depune la dosar un set de înscrisuri în vederea dovedirii acțiunii și declară că nu mai are de formulat alte cereri în probațiune solicitând acordarea cuvântului pe fond.
Nefiind alte cereri de formulat în probațiune tribunalul potrivit art. 167 Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisuri ca fiind legală, verosimilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată cu cheltuieli de judecata taxa de timbru.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr. de mai sus, reclamanta S.C. T. A. S. a solicitat obligarea pârâtei A. F. P. a M. C. -N. să îi restituie suma de 5926,99 lei, reprezentând taxă de primă înmatriculare auto în România, cu dobânda legală de la data achitării până în momentul restituirii efective cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii arată că a achitat suma de 5926,99 lei la Trezoreria M. C. -N.
, cu titlu de taxă de primă înmatriculare auto în România.
În drept, au fost invocate principiile fundamentale referitoare la libera circulație a mărfurilor pe teritoriul Uniunii Europene înscrise în: Tratatul de la Roma de constituire a comunității europene art. 6-12, art. 30-37, Tratatul privind Uniunea Europeană-art. 3 lit.a, Tratatul de la Amsterdam-art. 3 lit. a și Interpretările Curții Europene de Justiție.
Cererea a fost legal timbrată.
Pârâta A. F. P. a municipiului C. -N. legal citată, nu a formulat întâmpinare.
Analizând probele dosarului, instanța constată următoarele:
Reclamantul a achiziționat un autoturism marca Iveco nr. de identificare ZCFA1EG0002287771 anterior înmatriculat într-un stat membru UE, iar pentru înmatricularea in România a achitat, în temeiul OUG 50/2008, o taxă de primă înmatriculare în cuantum de 5926,99 lei.
În drept, instanța constată că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule era reglementată la data efectuării plății taxei de către reclamanți de dispozițiile art.214¹ din Codul fiscal, sub forma unui impozit nou, aplicabil de la data de_, ca urmare a apariției Legii 343/2006 care a suferit modificări prin OUG 110/2006, în sensul stabilirii unor categorii de persoane exceptate cât și situații de scutire de la plata acestei taxe.
Rezultă din reglementările cuprinse la art.214¹ Cod fiscal că, la data importului autoturismului de către reclamant, taxa specială pentru autoturism era datorată cu ocazia primei înmatriculări în România a acelui autoturism. Modul de stabilire a întinderii acestei taxe era determinat în raport de parametrii și după formula cuprinsă la art.214¹ alin. 3 Cod fiscal. Esențial este că taxa specială nu era percepută și pentru autoturismele deja înmatriculate în România, care în urma vânzării determină o nouă înmatriculare a acestora, ci numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state ale Comunității Europene și reînmatriculate în România după aducerea acestora în țară. P. edându-se astfel, se constată existența unui regim juridic fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană și reînmatriculate în țara noastră, în situația în care acestea au fost înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor înmatriculate deja în România, taxa nu se mai percepe. Reglementată în acest mod, taxa diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second - hand deja înmatriculate într-un alt stat membru, iar cumpărătorii sunt orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second - hand deja înmatriculate în România.
Aceste dispozițiile ale art.214¹ din Capitolul 2¹ Cod fiscal, potrivit cărora persoanele care efectuează achiziții intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național erau obligate să achite o taxă specială pentru înmatricularea autoturismelor în România, instituie o taxă cu efect echivalent în înțelesul art.25 TCE, care are drept efect împiedicarea libertății circulației mărfurilor în spațiul Comunității Europene.
De altfel, noțiunea de taxă cu efect echivalent rezultă din jurisprudența Curții care constată ca fiind orice taxă pecuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera, oricare ar fi denumirea și modul de aplicare al acesteia (a se vedea în acest sens hotărârile din 17 iulie 1997, Haahr Petroleum, C-90/94, Rec.p.I-4085, punctul 20, din 2 aprilie 1998, Outokumpu, C-213/96, Rec.p.I-1777, punctul 20).
Potrivit dispozițiilor art.90, paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene "Nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare. De asemenea, nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție";. Mai mult, Curtea Europeană de Justiție a statuat deja că art.90 TCE reprezintă în cadrul Tratatului Comunității Europene o completare a dispozițiilor privind suprimarea taxelor vamale și a taxelor cu efect echivalent. Această dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre (vezi hotărârile din 15 iunie 2006 Air Liquide Industries Belgium C-393/04 și C-41/05 punctul 55 și jurisprudența citată, precum și Nadasdi et Nemeth, punctul 45).
Astfel, prin taxa specială pe care o impune, textul din legea internă, respectiv Capitolul 2¹, inclusiv art. 214¹ Cod fiscal contravine dispozițiilor cuprinse în Tratatul Comunității Europene arătate mai sus și care au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, ceea ce imprimă un caracter nedatorat taxei percepute în temeiul acestora.
În ceea ce privește dobânda legală
pretinsă, tribunalul apreciază că perceperea taxei cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun, aceasta fiind obligată să repare întregul prejudiciul suferit de reclamanți și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite, adică de la data încasării sumei din speță. Ca atare, în temeiul prevederilor O.G. nr. 9/2000 și O.G. nr.13/2011, reclamanta este îndreptățită la plata dobânzii legale în materie civilă de la data plății taxei și până la data restituirii sale integrale.
Având în vedere considerentele expuse, instanța apreciază că, în speță, taxa de primă înmatriculare nu era datorată, motiv pentru care cererea reclamantei va fi admisă, pârâta urmând a fi obligată la restituirea taxelor achitate, cu dobânda legală aferentă de la data achitării și până la data restituirii efective.
In acest context, tinand seama de gradul de complexitate a cauzei,dat inclusiv de existenta unei practici consecvente si unitare in materia dedusa judecatii, instanta apreciaza ca obligarea
pârâtei la plata unui onorariu in cuantum de 600 lei apare ca fiind excesiv, astfel ca va dispune diminuarea acestuia la suma de 500 lei.
În temeiul art. 274 alin.1 din Codul de procedură civilă, pârâta căzută în pretenții va fi obligată să plătească reclamantei suma de 539,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea onorariului avocațial, taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de partea reclamanta SC T. A. S., cu sediul procesual ales în
C. -N., Bulevardul E. nr. 9, jud.C. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a M.
-N., cu sediul în C. -N., Piața A. I. nr. 19, jud.C. .
Obligă pârâta să restituie părții reclamante suma de 5926,99 lei achitată la data de_ si dobânda legală calculată la această sumă începând cu data de_ si până la achitarea efectivă.
Dispune reducerea onorariului avocațial la suma de 500 lei.
Obligă pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 539,3 lei. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 23 August 2013.
Președinte,
-F. B.
Grefier,
-M. P.
Red.M.F.B.
Tehnored.V.A.M. 4 ex./_
