Sentința civilă nr. 13160/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA CIVILĂ NR. 13160/2013
Ședința publică de la 20 Septembrie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE O. -C. T.
Grefier L. M.
S-a luat spre examinare cererea în contencios administrativ promovată de către reclamantul B. I. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. T. și chemata în garanție A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, la data de_, reclamantul a depus la dosar un răspuns ( f.23).
Constatându-se că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, Tribunalul reține cauza în pronunțare pe baza actelor de la dosar.
T R I B U N A L U L
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub numărul de mai sus la data de_ , reclamantul B. I. în contradictoriu cu pârâta A. F.
P. T. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la restituirea sumei de 1413 lei achitată cu titlu de taxă de poluare pentru autovehicule și acordarea dobânzii legale aferente calculate de la data achitării taxei de poluare și până în momentul restituirii integrale a sumei.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este proprietarul unui autovehicul înmatriculat inițial într-un alt stat al Uniunii Europene decât România, iar pentru înmatricularea acestuia în România a fost obligat să achite taxa de poluare, ceea ce contravine art. 110 (fostul art. 90) din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene.
În dovedirea celor susținute, reclamantul a depus copii ale următoarelor înscrisuri: decizia de calcul a taxei de poluare, chitanța de plată a taxei, cartea de identitate a autoturismului, acte care dovedesc înmatricularea acestuia într-un stat membru UE, corespondență purtată cu A. F. P. T. .
Pârâta a formulat întâmpinare (f.16)
prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind inadmisibilă, arătând în privește inadmisibilitatea ca acțiunea este înregistrată după data de_, dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 9/2009 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, astfel că la data promovării acțiunii reclamantul nu are un drept de restituire în integralitate a taxei, având dreptul de a solicitat doar restituirea diferenței rezultate din taxa plătită și taxa pentru emisii poluante. În concret, dreptul de care se poate prevala reclamantul potrivit legii este doar acela de a solicita pe cale administrativă diferența, astfel cum dispune art. 12 din Legea nr. 9/2012 iar fără parcurgerea acestei proceduri, acțiunea de față apare ca inadmisibilă.
Pe fondul cauzei, solicită respingerea ca neîntemeiată a acțiunii motivat in esența de faptul că nu există temei legal pentru restituire, OUG nr. 50/2008, act
normativ în temeiul căreia a fost încasată fiind în vigoare. De asemenea, acțiunea nu este întemeiată întrucât reclamantul nu a făcut dovada că a solicitat diferența și care este cuantumul pretins.
Subliniază pârâta că dispozițiile tratatelor privind Uniunea Europeană nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții sau a amenzilor. OUG nr. 50/2008 nu contravine art. 90 din Tratatul CE, scopul acestei ordonanțe fiind acela al asigurării protecției mediului pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu iar la emiterea acestui act normativ s-a ținut cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunicare aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene, OUG nr. 50/2008 este aplicabilă unor categorii de vehicule și nicidecum unor categorii de cumpărători pentru a discuta despre discriminarea acestora.
Așadar, taxa se aplică tuturor autovehiculelor care nu au mai fost înmatriculate în România iar taxa este percepută pentru o primă înregistrare a autovehiculului în țară și pentru utilizarea pe teritoriul statului și nu pentru că aceasta tranzitează o frontieră.
În aceeași ordine de idei, solicită instanței să rețină că taxa pe poluare se constituie venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru mediu în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Prin aceeași întâmpinare, parata a formulat o cerere de chemare in garanție a Administrației F. pentru M.
solicitând instanței ca în cazul în care va admite acțiunea, să dispună obligarea chematului în garanție să restituie pârâtei, întreaga sumă la plata căreia o va obliga.
Cererea a fost motivată pe dispozițiile art.1 din O.U.G, nr. 50/2008, conform cărora, "prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M.
, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului."
Apreciază că, în caz de admitere a acțiunii, pârâta nu va avea posibilitatea să restituie taxa pe poluare solicitată, decât dacă, suma plătită în contul beneficiarului FONDUL PENTRU M. (a se vedea chitanța anexată de reclamant la dosarul cauzei), se va vira de către beneficiar în contul pârâtei.
În drept, au fost invocate: art. 1 din Legea nr. 554/2004, art. 12 din Legea nr. 9/2012, Ordinul comun nr. 85/62 din_ .
Examinând cu prioritate, în temeiul art.137 alin.1 C.proc.civ., excepția invocată de către pârâtă, instanța o va respinge, pentru următoarele argumente:
Instanța observă că reclamantul contesta, in realitate, compatibilitatea taxei de poluare cu legislația comunitară, împrejurare față de care reclamantului nu i se poate opune excepția invocată, cererea fiind admisibilă și formulată în termenul legal împotriva persoanei care a refuzat restituirea. La aceasta se adaugă și decizia de recurs în interesul legii pronunțată în materie.
Analizând acțiunea prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, precum și a dispozițiilor legale incidente în materie, tribunalul reține următoarele:
Reclamantul a achiziționat un autoturism care a mai fost anterior înmatriculat in stat membru al Uniunii Europene, iar pentru înmatricularea in România a achitat, în temeiul OUG nr.50/2008, o taxă de poluare în cuantum de 1429 lei la A. F. P. T. conform chitantei seria TS5 nr.2325015/_ .
Reclamantul a solicitat restituirea acestei taxe, însă cererea sa a fost respinsă.
În primul rând, această taxă achitată către pârâtă, prevăzută la data plății de art.2141 - 2143 Cod fiscal, este contrară prevederilor art.110 din Tratatul privind
funcționarea UE (fostul art.90 al Tratatului de instituire a Comunității Europene), discriminând autoturismele second-hand provenind din alte state membre ale UE, față de produsele similare.
În al doilea rând, raportat la art.117 alin.1 lit. a și d Cod procedură fiscală, această taxă a fost încasată de pârâtă, fără a exista un titlu de creanță și ca urmare a aplicării eronate a textelor legale (în condițiile în care norma comunitară, în speță fostul art.90 din Tratatul CE avea prioritate față de norma națională).
Analizând compatibilitatea acestei taxe cu dreptul comunitar, tribunalul apreciază că în speță sunt încălcate dispozițiile art. 25,28,30, 90 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene.
Astfel, în data de_ s-a pronunțat Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza T. împotriva României, respectiv în cauza C-402/09 referitoare la compatibilitatea taxei de poluare, instituită prin dispozițiile O.U.G. nr.50/2008, în versiunea inițială, publicată în Monitorul Oficial partea I-a nr.327/2008, cu dreptul comunitar, în speță cu dispozițiile art.110 din TFUE, și s-au dispus următoarele:
"Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.";
Pentru aceste argumente apreciază că taxa de poluare instituită prin OUG 50/2008 cu modificările ulterioare, încalcă prevederile art. 90 din Tratatul de Institute a Comunităților Europene in vigoare la data încasării taxei de poluare (actualmente art.110 TFUE ), motiv pentru care va admite acțiunea cu dobânzi legale conform O.U.G. nr.9/2000.
Având în vedere considerentele de mai sus și faptul că în baza O.U.G. nr.50/2008 taxa de poluare achitată a fost virată de către pârâtă în contul administrat de chemata în garanție în temeiul art.60 și urm. Cod procedură civilă, va admite și cererea de chemare în garanție.
În baza art.274 C.pr.civ. va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 39,3 lei cheltuieli de judecată, taxe timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității.
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul B.
I. cu domiciliul în Localitatea U., nr. 131, jud. Cluj în contradictoriu cu pârâta A.
F. P. T. cu sediul în T., P-ța R., nr. 15B, jud. Cluj și, în consecință:
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 1413 lei reprezentând taxa de poluare, precum și dobânda legală aferentă acestei sume de la data achitării_ și până la momentul restituirii integrale a sumei.
Admite cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru M., cu sediul în B., S. I. nr. 294, corp A, sector 6.
Obligă chemata în garanție A. F. pentru M. să plătească pârâtei
A. F. P. T. suma de 1413 lei reprezentând taxa de poluare și dobânda legală aferentă calculată de la data plății și până la restituirea integrală.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 39,3 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 20 Septembrie 2013.
Președinte,
O. -C. T.
Grefier,
L. M.
L.M. 02 Octombrie 2013
