Sentința civilă nr. 13301/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 13301/2013
Ședința publică din 23 Septembrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE: L. F.
Grefier: D. -P. O.
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul T. P. C. și pe pârâta A. F. P. A M. C., cauza având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut se constată lipsa părților.
P. edura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor și poziția procesuală a părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
T R I B U N A L U L
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr. _ , reclamantul T.
P. C., a solicitat obligarea pârâtei A. F. P. a municipiului C. -
N. să îi restituie suma de 5918,9 lei reprezentând taxa de primă înmatriculare, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei de prima înmatriculare și până la data restituirii integrale, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, a arătat reclamantul că a achiziționat în cursul anul 2007 un autoturism second hand marca Rover, iar în momentul în care a dorit să- și înmatriculeze autoturismul în România i s-a impus achitarea unei taxei auto de prima înmatriculare, în sumă de 5918,9 lei, sumă pe care a achitat-o cu chitanța nr. 2156111 din data de_ la Trezoreria AFM C. -N., autoturism înmatriculat deja într-un stat membru al UE. La data de_ reclamantul a solicitat pârâtei restituirea acestei taxe.
Reclamantul arată că pretinderea și încasarea acestei taxe este ilegală și discriminatorie și că trebuie restituită. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 148 alin.2 Constituția României, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, iar potrivit dispozițiilor art.25 CE (art.30 TFUE), între statele membre sunt interzise taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent, această interdicție fiind aplicabilă și taxelor vamale cu caracter fiscal. De asemenea, din art.90 paragraful 2 CE (art.110
TFUE) reiese că nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție. Dispozițiile legale contestate încalcă prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări cu caracter obligatoriu, întrucât din jurisprudența Curții rezultă că un sistem de taxare nu poate fi considerat compatibil cu art.90 CE decât dacă este organizat astfel încât să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare naționale și, prin urmare, să nu producă în nici un caz efecte discriminatorii.
În drept a invocat Legea 554/2004, art. 20 alin.2, aret. 148, alin.2 din Constituția României, art. 25, 28 și 110 din Tratatul Constitutiv al UE, jurisprudența instanțelor române, jurisprudența CEDO.
Legal citată, pârâta AFP C. -N. nu a formulat întâmpinare.
Actul de la fila 13 atestă că reclamantul s-a adresat pârâtei la data de_ prin cererea înregistrată sub nr. 57422 solicitând restituirea sumei achitate.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Reclamantul T. P. C. a achiziționat în cursul anului 2007 un autoturism second hand marca Rover, având nr. de identificare SARRJSLHX1D212001, anterior înmatriculat într-un stat membru UE, iar pentru înmatricularea în România a achitat, o taxă de primă înmatriculare în cuantum de 5919 lei la AFP C. -N., conform chitanței nr. 2156111 din data de_ (fila 20).
La data de_, reclamantul a solicitat restituirea acestei taxe, însă cererea sa a fost respinsă.
Taxa de prima înmatriculare a fost percepută în baza prevederilor art.241 ind.1 și urm C.fiscal. Ca atare, tribunalul va analiza compatibilitatea dispozițiilor art.214 ind.1 Cod fiscal cu dreptul comunitar.
Potrivit dispozițiilor art.148 alin.2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislația internă principiul aplicării directe și al supremației dreptului comunitar.
Conform dispozițiilor art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene (art.110 TFUE), aplicabil prezentei spețe, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, fiind interzise, astfel, taxele discriminatorii și protecționiste. Aceste dispoziții au făcut obiectul unei largi jurisprudențe a Curții de Justiție a Comunităților Europene, care a decis ca fiind esențial în stabilirea caracterului unei taxe ca fiind discriminatorie aspectul că aceasta este determinată de traversarea graniței de către bunul supus taxei, dintr-o țară comunitară în alta.
Tribunalul reține că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul fiscal prin Legea nr.343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr.343/2006 prin OUG nr.110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate. Potrivit reglementării în vigoare, la data importului
autoturismului, taxa specială pentru autoturisme se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul comercial, enumerat la art. 214 ind. 1 din Codul fiscal. Tribunalul observă, însă, că taxa specială de înmatriculare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară. Rezultă din aceste dispoziții legale, că taxa specială de înmatriculare impusă autoturismului reclamantului, autoturism cumpărat dintr-un stat membru al Uniunii Europene și care era înmatriculat într-un stat comunitar este determinată de traversarea graniței de către acesta dintr-o altă țară comunitară în România, astfel încât această taxă impusă de autoritățile române este una discriminatorie, fiind interzisă de dispozițiile art.90 din Tratatul Comunității Europene.
Este real că în lipsa unei armonizări la nivelul Uniunii Europene statele membre au o oarecare libertate în stabilirea diferitelor taxe sau impozite, dar acestea nu trebuie să contravină dispozițiilor comunitare privind interzicerea discriminării sau a principiului liberei circulații a mărfurilor, așa cum este cazul de față.
Constatându-se că taxa de prima înmatriculare achitată de reclamant este una interzisă de dispozițiile art.90 din Tratatul Comunităților Europene și că, începând cu data de 1 ianuarie 2007, dată la care România a aderat la Uniunea Europeană reglementările comunitare sunt direct aplicabile în ordinea juridică internă, având prioritate față de dispozițiile interne, tribunalul apreciază că taxa de primă înmatriculare sus-menționată a fost percepută în mod nelegal de către pârâta A. F. P. a mun. C. -N., impunându-se restituirea acesteia.
În ceea ce privește dobânda pretinsă de reclamant este de remarcat că acesta a solicitat acordarea și a dobânzii legale, de la data încasării sumei și până la data restituirii integrale.
Tribunalul apreciază că această cerere este întemeiată, întrucât perceperea taxei din speță cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o fapta ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun, aceasta fiind obligată să repare întreg prejudiciul suferit de reclamant și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite, adică de la data încasării sumei din speță. Ca atare, reclamantul este îndreptățit la plata dobânzii legale calculată la această sumă începând cu data plății taxei din speță și până la data restituirii sale integrale.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, în temeiul dispozițiilor art.8 și 18 din Legea nr.554/2004, tribunalul va admite cererea reclamantului față de AFP C. -N. și va obliga această pârâtă la plata sumelor sus-indicate.
În temeiul art.274 C.proc.civ., la solicitarea reclamantului, pârâta A.F.P. C.
-N. va fi obligată, în calitate de parte căzută în pretenții, la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 409,3 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar și onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul T. P. C. , cu domiciliul procesual ales la sediul cab av. N. Sarca, în C. -N., str. P. nr. 13, ap. 9, jud. C., în contradictoriu cu pârâta AFP C. -N., cu sediul în C. -N., P-ța
A. I. nr.19, jud. C. .
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 5919 lei achitată prin chitanța nr. 2156111 eliberată la data de_, cu dobânda legală calculată la această sumă începând cu data de_ și până la achitarea efectivă.
Obligă pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 409,3 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 23 septembrie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
L. F. DP O.
Red. 4 ex./L.F./D.M.
_
