Sentința civilă nr. 13401/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
SENTINȚA Nr. 13401/2013
Ședința publică de la 24 Septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: ANA-SS GREFIER: C. -G. H.
Pe rol judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta M. L. I. și pe pârâta A. F. P. C. -N., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru reclamant av. H. O. I., lipsind pârâta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Se constată că cererea de chemare în judecată este legal timbrată. În cauză nu s-a depus întâmpinare din partea pârâtei.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, în temeiul art. 395 N.C.pr.civ., tribunalul declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul reclamantei, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar, precum și onorariul avocațial.
Tribunalul reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Reține că prin cererea înregistrată la data de 15 mai 2013
pe rolul Tribunalul Cluj reclamanta M. L. I. a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a mun. C. -N. obligarea pârâtei la restituirea sumei de 937 lei achitată cu titlul de taxă de poluare și la plata dobânzii legale calculate de la data plății taxei și până la restituirea efectivă, taxă achitată conform chitanței seria TS5 nr. 5023409/_ din data de _
, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că, pentru a-și înmatricula în România un autoturism, deja înmatriculat într-un stat membru al UE i s-a solicitat achitarea unei taxe poluare, calculată la suma de 937 lei și pe care a achitat-o cu chitanța seria TS5 nr. 5023409/_ . Reclamanta consideră că perceperea acestei taxe contravine principiilor fundamentale ale Tratatului CE, care interzice orice discriminare în ceea ce privește libera circulație a mărfurilor.
La dosarul cauzei s-au depus decizia de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule, chitanța doveditoare a plății, actele de proveniență ale autoturismului, dovada înmatriculării anterioare a autoturismului în spațiul UE, actele de înmatriculare ale autoturismului din România, dovada îndeplinirii procedurii prealabile, alte înscrisuri relevante.
Pârâta A.F.P. C. -N., deși legal citată, nu a formulat întâmpinare
Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Instanța reține că reclamanta a achiziționat un autoturism marca SKODA tip FABIA, cu nr. de identificare TMBDB16Y533707080, an de fabricație 2003, autoturism înmatriculat anterior în Uniunea Europeană, data primei înmatriculări 24 martie 2003.
În vederea înmatriculării în România a autoturismului, reclamanta a fost obligată să achite suma de 937 lei, cu titlul de taxă de poluare, taxă pe care a achitat-o la A. F. P. C. -N., conform chitanței seria TS5 nr. 5023409/_ (fila 3 dosar).
Reclamanta a solicitat restituirea acestei taxe,însă cererea i-a fost respinsă ca inadmisibilă, motivat de faptul că, decizia de calcul a acestei taxe nu a fost contestată. Astfel, OUG nr. 50/2008 stabilește, potrivit dispozițiilor art. 1, cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de A. Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit dispozițiilor art. 4, obligația de plată a taxei
intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România. Taxa de poluare a fost percepută în baza prevederilor OUG nr.50/2008 în forma modificată prin OUG nr.218/2008 și OUG nr.7/2009.
Pe fondul cauzei, tribunalul reține că OUG nr.50/2008, stabilește prin art.1 cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu și se gestionează de A. Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit art.4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Potrivit disp.art.148 al.2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislația internă principiul aplicării directe și al supremației dreptului comunitar. Analizând compatibilitatea acestei taxe cu dreptul comunitar, tribunalul apreciază că în speță sunt încălcate dispozițiile art. 25,28,30, 90 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene.
Astfel, în data de_ s-a pronunțat Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza T. împotriva României, respectiv în cauza C-402/09 referitoare la compatibilitatea taxei de poluare, instituită prin dispozițiile
O.U.G. 50/2008, în versiunea inițială, publicată în Monitorul Oficial partea I- a nr. 327/2008, cu dreptul comunitar, în speță cu dispozițiile art. 110 din TFUE, și s-au dispus următoarele:
"Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.";
Tribunalul apreciază că în baza principiilor supremației dreptului comunitar și al efectului direct aplicabil al dreptului comunitar, hotărârea preliminară sus menționată este obligatorie pentru instanța națională în ceea ce privește interpretarea prevederii comunitare și al actului comunitar în cauză iar această obligativitate a fost stabilită în mod constant de jurisprudența
CJUE -, spre exemplu C 52/76, Benedetti c. Munari și rezultă și din dispozițiile art 20 alin 2 din Constituția României.
Pentru aceste argumente apreciază că taxa de poluare instituită prin OUG 50/2008 cu modificările ulterioare, încalcă prevederile art. 90 din Tratatul de Institute a Comunităților Europene in vigoare la data încasării taxei de poluare (actualmente art. 110 TFUE ).
Astfel, în jurisprudența referitoare la art. 90 din Tratatul CE, Curtea de Justiție Europeană a explicat care sunt condițiile în care se poate reține aplicarea acestui text: trebuie să existe o discriminare între produsele naționale și produsele importate, trebuie să existe o similitudine sau un raport de concurență între produsele importate vizate de taxă și produsele interne favorizate, prelevarea fiscală națională trebuie să diminueze sau să fie susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
În consecință, atunci când produsele interne și produsele importate se află într-un raport de concurență, iar prin efectul unei norme fiscale naționale se creează o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați să aleagă produsele importate în vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale și a locurilor de muncă, art. 110 este aplicabil, iar norma fiscală națională contrară art. 110 trebuie înlăturată de la aplicare.
Concluzionăm că norma interna îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarată incompatibilă cu art. 90 din Tratatul CE. Astfel, există atât o discriminare între autoturismele second-hand înmatriculate deja într-un stat membru al Uniunii Europene și care se înmatriculează în România și autoturismele second hand deja înmatriculate în România și mai mult, există și o discriminare între o anumită categorie de autoturisme noi cu caracteristicile celor produse în România și restul autoturismelor noi, discriminare introdusă de către legiuitor cu intenția declarată de protejare a
industriei naționale, scop incompatibil cu cerințele și rigorile spațiului de libera circulație a mărfurilor, forței de muncă și capitalului. Exista desigur un raport de concurență între produsele importate și produsele naționale, astfel încât alegerea consumatorului poate fi orientată spre o anumită categorie de produse, în speță fie spre cele deja înmatriculate în România, fie spre cele produse în România.
În ceea ce privește dobânda pretinsă și cuantumul ce poate fi acordat este de remarcat că reclamanta a solicitat acordarea dobânzii legale . Tribunalul apreciază că în speță se poate acorda dobânda legală întrucât perceperea taxei din speță cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun aceasta fiind obligată să repare întreg prejudiciul suferit de reclamanta și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite adică de la data încasării sumei din speță .Ca atare, în temeiul prevederilor OUG 9/2000 reclamanta este îndreptățită la plata dobânzii legale în materie civilă de la data plății taxei din speță și până la data restituirii sale integrale
Ca atare în temeiul prevederilor OUG 9/2000 reclamanta este îndreptățit la plata dobânzii legale în materie civilă de la data plății taxei din speță și până la data restituirii sale integrale .
Având în vedere considerentele mai sus expuse tribunalul în baza art. 8,18 din Legea 554/2004 și a prevederilor anterior menționate va admite acțiunea formulată de reclamantă.
În baza art. 453 alin 1 C.pr.civ tribunalul va obliga pârâta aflată în culpă procesuală să plătească reclamantului suma de 239,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecata parțiale, reprezentând, onorariul avocațial taxă timbru și timbru judiciar.
Reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 300 lei, reprezentând onorariu avocațial (f. 26).
În materia cheltuielilor de judecată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat constant în sensul că partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil. Mai exact, se poate afirma că în cheltuielile de judecată se cuprind acele sume de bani care în mod real, necesar și rezonabil au fost plătite de partea care a câștigat procesul.
În lumina celor expuse și având în vedere criteriile prevăzute art. 453 alin. 2 NC.pr.civ., Tribunalul apreciază că se impune admiterea doar în parte a cererii privind cheltuielile de judecată constând în onorariu avocațial suma de 200 lei acordată cu acest titlu având un caracter rezonabil.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta M. L. I. cu domiciliul procesual ales la cab av. H. O. I. în C. -N., str.T. T.
, nr.62, îud.C. împotriva pârâtei A. F. P. a municipiului C. -
N.
cu sediul în Piața A. I., nr.19, jud. C. și, în consecință:
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 937 lei achitată cu titlu de taxă poluare, conform chitanței seria TS 5, nr.5029409 la_ plus dobânda legală începând cu data de_ până la restituirea acesteia.
Obligă pârâta să plătească reclamantului cheltuieli parțiale de judecată în sumă de 239,3 lei.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, Ana-SS
Grefier,
C. -G. H.
C.H. 27 Septembrie 2013 Red. S.S./ Tehnored. C.H. 4 ex./ 27 septembrie 2013
