Sentința civilă nr. 1427/2013. Anulare act control taxe şi impozite

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

cod operator 4204

SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1427

Ședința publică din 06 Martie 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE C. G. -judecător

GREFIER V. G. S.

Pe rol se află pronunțarea soluției în cauza privind pe reclamanta SC "E.

G. C. "; S., cu sediul în B. M., str. Gheorghe B., nr. 3, ap. 6, județul

M., în contradictoriu cu pârâta D. G. A F. P. M., cu sediul în B. M., A. Serelor, nr. 2A, județul M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.

Se constată că dezbaterea cauzei a fost consemnată în încheierea ședinței din data de 27 februarie 2013, încheiere care face parte integrantă din hotărâre. Pronunțarea soluției a fost amânată pentru data de 6 martie 2013, când instanța a pronunțat următoarea hotărâre.

T.

Prin cererea înregistrata pe rolul T. ui M. sub nr.. 5507/100/_

, reclamanta SC E. G. C. S., a formulat cerere de chemare în judecata a pârâtei D. G. A F. P. M., prin care a solicitat anularea deciziei nr.1076 din_ emisa de D.G.F.P. M., admiterea în totalitate a contestației și anularea deciziei de impunere fiscala nr.1478 din_, a Raportului de inspecție fiscala nr.6367 din_ . În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat ca organele fiscale din cadrul pârâtei au efectuat o inspecție fiscală generală ce a vizat activitatea societății. Controlul a fost materializat în raportul de inspecție fiscala și decizia de impunere fiscala nominalizate, prin care au fost stabilite în sarcina sa mai multe obligații fiscale suplimentare de plată. A formulat contestație administrativă împotriva acestor masuri dispuse de organul de control fiscal în ceea ce privește obligațiile fiscale în valoare de 77687 lei, referitoare la TVA, impozit pe profit si majorările de întârziere aferente, acte care a solicitat sa fie anulate întrucât

le-a apreciat ca nelegale si netemeinice, întrucât achizițiile de bunuri, respectiv materiale de construcții și instalații procurate în baza facturilor fiscale emise de furnizorii SC EUROPRINT S., SC ANDI C. S., SC VLAU TRANS S., SC BISTAR S., SC BEBE GENERAL C. S. și SC LUPAN C. S., au fost

folosite de reclamantă pentru realizarea unor lucrări de construcții și instalații, pentru care sunt întocmite documente contabile, lucrările executate cu aceste materiale sunt confirmate prin semnarea situațiilor de lucrări ce cuprind aceste materiale, care pe măsura achiziționării lor au fost aduse direct pe șantier (reclamanta nedeținând depozit) și în perioada imediat următoare au fost încorporate în lucrarea executată care în final a fost confirmată cantitativ și preț de beneficiar. În aceste condiții, având în vedere că toate materialele au fost achitate în numerar, eliberând chitanțe, reclamanta fiind de bună credință, nu se poate susține că s-au realizat operațiuni fictive, aceste cheltuieli fiind efectuate în scopul realizării de venituri, fiind deductibile fiscal.

În drept s-au invocat prevederile art. 19 alin.1, art.21 cod fiscal. Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea cererii, învederând faptul că organele fiscale din cadrul pârâtei au efectuat o inspecție fiscală generală ce a vizat activitatea societății în perioada_ -_, reclamanta înregistrând în evidența contabilă, pe contul de cheltuieli de exploatare suma totală de 2. lei, reprezentând materiale de construcții și instalații, din 56 de facturi fiscale emise de 6 societăți comerciale: SC EUROPRINT S., SC ANDI C. S., SC VLAU TRANS S., SC BISTAR S., SC BEBE GENERAL C. S. și SC LUPAN C. S. .

Întrucât: facturile nu au fost completate conform art.155 alin.56 lit.k și m din codul fiscal, lipsind informații privind unitatea de măsură, cantitatea și prețul unitar, nefiind întocmite note de recepție și nici bonuri de consum, iar obiectul de activitate al furnizorilor SC EUROPRINT S., SC VLAU TRANS S., SC BISTAR S., nu au legătură cu

aceste tranzacții încheiate cu reclamanta, SC EUROPRINT S., SC BISTAR S. și SC LUPAN C. S. nu au declarat livrările efectuate prin declarația 394, cum, în urma controlului încrucișat la SC ANDI C. S. și SC VLAU TRANS

S., s-a constatat că facturile nu au fost emise de aceste societăți, iar amprenta ștampilei aplicată pe facturile pretins emise de acestea diferă de cea originală, iar pe de altă parte, SC BISTAR S. și SC BEBE GENERAL C. S., la data emiterii facturilor erau în procedura de faliment, s-a stabilit că suma totală de

2. lei, reprezentând materiale de construcții și instalații provenită din cele 56 de facturi fiscale emise de cele 6 societăți comerciale nu este deductibilă fiscal, TVA în sumă de 42138 lei înscrisă în aceste facturi, având la bază operațiuni nereale, fiind datorată de reclamantă, inclusiv majorările de întârziere aferente acestora, fiind incidente dispozițiile art. 19 alin.1, art. 21 alin.1 și alin.4 lit.f, art. 145 alin.2 lit.a, art. 155 alin.5 lit.k și m din Legea nr. 571/2003, pct.2 din Ordinul MFP nr. 1850/2004, art. 47 alin.4 și 7 din Legea nr. 85/2006, art. 119 și 120 din O.G. nr. 92/2003. Din analiza actelor și lucrărilor

dosarului instanța a reținut următoarele:

Din conținutul Raportului de inspecție fiscală nr.6367 din_, pe baza căruia s-a emis decizia de impunere fiscala nr.1478 din_, privitor la obligațiile fiscale suplimentare stabilite în sarcina reclamantei SC E. G. C. S. s-a reținut că, organele de inspecție fiscală din cadrul Direcției Generale a F. P. a jud. M. au efectuat o inspecție fiscală generală ca urmare a adresei nr. 700828/ii/_ emisă de Garda Financiară și transmisă Direcției Generale a F. P. M., inspecție ce a vizat activitatea societății în perioada_ -_, reclamanta înregistrând în evidența contabilă, pe contul de cheltuieli de exploatare suma totală de 2. lei, reprezentând materiale de construcții și instalații cu un TVA aferent de 42138 lei, din 56 de facturi fiscale emise de 6 societăți comerciale: SC EUROPRINT S., SC ANDI C. S., SC VLAU TRANS S., SC BISTAR S. ,

SC BEBE GENERAL C. S. și SC LUPAN C. S. . S-a constatat că facturile nu au fost completate conform art.155 alin.56 lit.k și m din codul fiscal, lipsind informații privind unitatea de măsură, cantitatea și prețul unitar, ori mijlocul de transport sau data livrării, nefiind întocmite note de recepție și nici bonuri de consum. S-a mai reținut faptul că obiectul de activitate al furnizorilor SC EUROPRINT S., SC VLAU TRANS S., SC BISTAR S., nu au legătură cu

aceste tranzacții încheiate cu reclamanta, iar SC EUROPRINT S., SC BISTAR

S. și SC LUPAN C. S. nu au declarat livrările efectuate prin declarația

394. Mai mult, în urma controlului încrucișat la SC ANDI C. S. și SC VLAU TRANS S., s-a constatat că facturile nu au fost emise de aceste societăți, iar amprenta ștampilei aplicată pe facturile pretins emise de acestea diferă de cea originală, iar pe de altă parte, SC BISTAR S., la data emiterii facturilor era în procedura de faliment, față de acestea organele de inspecție fiscală au considerat că reclamanta a înregistrat în evidența contabilă în mod nejustificat facturile fiscale menționate, având ca și consecință fiscală diminuarea bazei de impozitare pentru stabilirea impozitului pe profit cu suma de 2. lei, astfel că s-a stabilit un impozit pe profit suplimentar de 35486 lei, calculându-se și majorări de întârziere aferente de 12352 lei. Totodată s-a reținut că societatea a dedus în mod eronat TVA în sumă de 42138 lei aferent facturilor, calculându-se majorări de întârziere aferente de 12083 lei.

Împotriva deciziei de impunere fiscala nr.1478 din_ și a Raportului de inspecție fiscala nr.6367 din_ privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală societatea reclamantă a formulat contestație care a fost soluționată prin respingerea acesteia conform deciziei nr.1076 din_ emisă de D. G. a F. P. M., obiect al litigiului de față. În speță, reclamanta urmărește practic să dovedească faptul că omisiunile în redactarea facturilor sunt doar aspecte formale, greșit reținute de organul fiscal și că în realitate operațiunea de vânzare-cumpărare consemnată în fiecare factură a avut loc.

De menționat este

faptul că toate instalațiile și materialele de construcții achiziționate de reclamantă au fost plătite în numerar, eliberându-se chitanțe de plată.

În cauză sunt incidente dispozițiile art. 155 lit. k), l) și m) C. fisc., referitoare la obligativitatea menționării în factură a denumirii produselor vândute/cumpărate și a cantității ce a făcut obiectul vânzării, a datei la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile, a bazei de impozitare a bunurilor și serviciilor, pentru fiecare cotă, scutire sau operațiune netaxabilă, prețul unitar, exclusiv taxa. T.

reține că reclamanta își desfășoară activitatea specifică ca un profesionist, situație în care i se poate cere diligență în activitatea sa comercială.

Referitor la eventuala cuprindere a instalațiilor achiziționate din facturile emise de furnizorii indicați mai sus, instanța constată că acestea sunt bunuri generice și nu au fost individualizate prin denumire și cantitate, lipsind prețul unitar, toate cele 56 de facturi fiscale fiind sumare în detalii din acest punct de vedere astfel încât nu pot dovedi nimic în privința naturii și cantității de mărfuri cuprinse în acestea. Instalațiile nu au fost individualizate în niciuna dintre aceste facturi, neexistând nici un element care să ateste că reclamanta a cumpărat și, mai apoi, a încorporat acestea în lucrarea pretins executată. Societatea comerciala a prezentat organelor fiscale doar facturile pe baza cărora a decontat cheltuielile respective, însa, la dosarul cauzei au fost depuse documente apreciate de reclamantă ca fiind justificative considerând că din acestea rezultă modul în care au fost folosite instalațiile respective și că acestea au concurat la obținerea veniturilor impozabile. Astfel, a fost depus un deviz-ofertă care cuprinde lista cantităților de lucrări de instalații, emisă de reclamanta-ofertant către beneficiarul Antrepriză Montaj Instalații SA pentru obiectivul "reabilitarea unui bloc situat pe str. Horea nr.46 A din B. M. ";, dar și situații de plată-devize instalații, aferente lunilor iulie 2009 - noiembrie 2009, inclusiv note de recepție a instalațiilor achiziționate în care se individualizează acestea. Însă, conform facturilor, pentru instalațiile achiziționate de la SC EUROPRINT S. în perioada _ -_ , de la SC BEBE C. S. în perioada octombrie 2008, de la SC LUPAN C.

S. în perioada _ -_ și de la SC BI STAR S. în perioada _ -_

, societatea comerciala nu a depus situații de lucrări ori alte dovezi de punere în operă a materialelor achiziționate cu facturile depuse la dosar, în condițiile în care se afirmă că acestea, pe măsura achiziționării lor (în 2008 și începutul anului 2009), au fost aduse direct pe șantier (reclamanta nedeținând depozit) și în perioada imediat următoare au fost încorporate în lucrarea executată.

Pentru aceste materiale, dar și pentru instalațiile și materialele de construcții achiziționate, conform facturilor, de la SC ANDI C. S. în perioada_ -_, dar și de la SC VLAU TRANS S. ,în perioada_ -_, care, deși sunt concomitente cu

perioada situațiilor de plată-devize instalații depuse la dosar, reclamanta nu a dovedit că au fost utilizate pe baza de bon de consum (care să cuprindă: numărul documentului; data eliberării ; numărul comenzii; denumirea materialului; cantitatea necesară; U/M; cantitatea eliberată; prețul unitar; valoarea; data și semnătura, inclusiv a primitorului) pentru evidența cantitativă și valorică, de scădere din gestiune, care să fie cuprinse în situații de lucrări facturate beneficiarului și eventual achitate de către acesta reclamantei . Nota de recepție și constatare reprezintă documentul pentru recepția bunurilor aprovizionate și pentru încărcare în gestiune, cuprinzând denumirea bunurilor recepționate; U/M; cantitatea conform documentelor însoțitoare de livrare care însoțește transportul - factura sau avizul de însoțire a mărfii; cantitatea recepționată, prețul unitar de achiziție și valoarea. În speță, cantitățile recepționate cuprinse în notele de recepție nu se pot corela cu cele din facturile emise, facturile neindividualizând marfa, nefiind depuse nici avizele de însoțire a mărfii în care să se individualizeze marfa, lipsind și documentele justificative de scădere din gestiune sub aspectul folosirii materialelor achiziționate, inclusiv dovezi certe că aceste materiale au fost încorporate în lucrarea finală și facturate către beneficiar. Pe de altă parte, în urma controlului încrucișat efectuat de către organele fiscale la SC ANDI C. S. și SC VLAU TRANS S., s-a constatat că facturile nu au fost emise de aceste societăți, iar amprenta ștampilei aplicată pe facturile pretins emise de acestea diferă de cea originală, administratorii acestor societăți declarând că nu au avut relații comerciale cu reclamanta. Mai mult, SC BEBE GENERAL C. S. și SC BISTAR S. sunt în faliment din data de_, astfel că pentru facturile emise de această societate comercială, după data de_ sunt incidente dispozițiile art. 160 din codul fiscal, cu obligațiile prevăzute de textul de lege atât în sarcina furnizorilor cât și în sarcina beneficiarului. Organele

fiscale au reținut că în privința SC VLAU TRANS S., această societate are ca obiect de activitate transporturi rutiere de mărfuri, iar SC BISTAR S. are ca obiect de activitate prelucrarea și conservarea cartofilor, în timp ce SC EUROPRINT S. are ca obiect de activitate compoziții tipografice și fotogravură. Față

de cele reținute, în condițiile în care facturile au fost emise cu încălcarea dispozițiilor art. 155 lit. k), l) și m) C. fisc., lipsind și documentele justificative de scădere din gestiune și sub aspectul folosirii materialelor achiziționate, inclusiv dovezi certe că aceste materiale au fost încorporate în lucrarea finală și facturate către beneficiar, instanța apreciază că activitatea reclamantei nu a fost cea a unui comerciant diligent, întrucât aceasta nu a încercat să remedieze lipsurile evidente ale facturilor, alegând să se expună riscului privind calitatea de document justificativ al acestor înscrisuri, deși pct. 2. Anexa 1 din Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 3512/2008 și art.6 din Legea nr. 82/1991 indică informațiile ce trebuie să le cuprindă documentele justificative.

Potrivit art. 6 din O.G. nr. 92/2003, organul fiscal este îndreptățit să aprecieze, în limitele atribuțiilor și competențelor ce îi revin, relevanța stărilor de fapt fiscale și să adopte soluția admisă de lege, întemeiată pe constatări complete asupra tuturor împrejurărilor edificatoare în cauză, iar conform art.11 alin.1 din Legea nr. 571/2003 (în vigoare la data emiterii Deciziei de impunere), "la stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înțelesul prezentului cod, autoritățile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacție care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unui tranzacții pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției.";. Totodată, în aprecierea unei situații fiscale asupra căreia urmează a lua o decizie, organul fiscal va determina stările de fapt relevante din punct de vedere fiscal prin utilizarea mijloacelor de probă prevăzute de lege (pct. 6.1 din H.G. nr. 1050 din 1 iulie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală).

Astfel, în mod corect organele fiscale au considerat că reclamanta nu a prezentat documente justificative care să ateste realitatea operațiunilor economice desfășurate, încălcându-se prevederile art. 19 alin.1, art.21 alin.1 și 4 lit.f din Legea nr. 571/2003, motiv pentru care suma de 2. lei, înscrisă în cele 56 de facturi, reprezintă cheltuială nedeductibilă la calculul impozitului pe profit, stabilind legal un impozit pe profit suplimentar în sumă de 35486 lei și majorări de întârziere de 12352 lei, conform art. 119 și 120 din

O.G. nr. 92/2003, iar TVA aferent acestor facturi de 42138 lei fiind dedus în mod nejustificat, fiind imputată reclamantei, inclusiv majorările de întârziere aferente de 12083 lei potrivit art. 119 și 120 din O.G. nr. 92/2003. Față de aceste considerente și în baza dispozițiilor legale invocate instanța a respins contestația formulată ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:

Respinge contestația formulată de reclamanta SC E. G. C. S., cu sediul în B. M., str. Dr. Gheorghe B., nr. 3, ap. 6, județul M. în

contradictoriu cu pârâta D. G. A F.

P.

M.

, cu sediul în B.

M., A. Serelor, nr. 2A, județul M. .

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din _

.

PREȘEDINTE,

GREFIER,

C. G.

V.

G.

-S.

Red.-T.red.C.G./_

5 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 1427/2013. Anulare act control taxe şi impozite