Sentința civilă nr. 15530/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA CIVILĂ NR. 15530/2013
Ședința publică de la 22 Noiembrie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE O. -C. T.
Grefier L. M.
Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant M. C. B. și pe pârât A. F. P. T., chemat în garanție A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul personal.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care reclamantul complinește lipsa semnăturii de pe cererea de chemare în judecată și arată că nu mai are de formulat alte cereri în probațiune.
Tribunalul, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de propus, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbateri pe fond.
Reclamantul solicită admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată. Tribunalul reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub numărul de mai sus la data de_ , reclamantul M. C. B. în contradictoriu cu pârâta A.
F. P. T. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la restituirea sumei de 5318 lei achitată cu titlu de taxă de poluare pentru autovehicule și acordarea dobânzii legale aferente calculate de la data achitării taxei de poluare și până în momentul restituirii integrale a sumei.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este proprietarul unui autovehicul înmatriculat inițial într-un alt stat al Uniunii Europene decât România, iar pentru înmatricularea acestuia în România a fost obligat să achite taxa de poluare, ceea ce contravine art. 110 (fostul art. 90) din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene.
În dovedirea celor susținute, reclamantul a depus copii ale următoarelor înscrisuri: decizia de calcul a taxei de poluare, chitanța de plată a taxei, cartea de identitate a autoturismului, acte care dovedesc înmatricularea acestuia într-un stat membru UE, corespondență purtată cu A. F. P. T. Pârâta a formulat întâmpinare (f.21) prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind inadmisibilă, arătând în privește inadmisibilitatea ca acțiunea este înregistrată după data de_, dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 9/2009 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, astfel că la data promovării acțiunii reclamantul nu are un drept de restituire în integralitate a taxei, având dreptul de a solicitat doar restituirea diferenței rezultate din taxa plătită și taxa pentru emisii poluante. În concret, dreptul de care se poate prevala reclamantul
potrivit legii este doar acela de a solicita pe cale administrativă diferența, astfel cum dispune art. 12 din Legea nr. 9/2012 iar fără parcurgerea acestei proceduri, acțiunea de față apare ca inadmisibilă.
Pe fondul cauzei, solicită respingerea ca neîntemeiată a acțiunii motivat in esența de faptul că nu există temei legal pentru restituire, OUG nr. 50/2008, act normativ în temeiul căreia a fost încasată fiind în vigoare. De asemenea, acțiunea nu este întemeiată întrucât reclamantul nu a făcut dovada că a solicitat diferența și care este cuantumul pretins.
Subliniază pârâta că dispozițiile tratatelor privind Uniunea Europeană nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții sau a amenzilor. OUG nr. 50/2008 nu contravine art. 90 din Tratatul CE, scopul acestei ordonanțe fiind acela al asigurării protecției mediului pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu iar la emiterea acestui act normativ s-a ținut cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunicare aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene, OUG nr. 50/2008 este aplicabilă unor categorii de vehicule și nicidecum unor categorii de cumpărători pentru a discuta despre discriminarea acestora.
Așadar, taxa se aplică tuturor autovehiculelor care nu au mai fost înmatriculate în România iar taxa este percepută pentru o primă înregistrare a autovehiculului în țară și pentru utilizarea pe teritoriul statului și nu pentru că aceasta tranzitează o frontieră.
În aceeași ordine de idei, solicită instanței să rețină că taxa pe poluare se constituie venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru mediu în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Prin aceeași întâmpinare, parata a formulat o cerere de chemare in garanție a Administrației F. pentru M.
solicitând instanței ca în cazul în care va admite acțiunea, să dispună obligarea chematului în garanție să restituie pârâtei, întreaga sumă la plata căreia o va obliga.
Cererea a fost motivată pe dispozițiile art.1 din O.U.G, nr. 50/2008, conform cărora, "prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M.
, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului."
Apreciază că, în caz de admitere a acțiunii, pârâta nu va avea posibilitatea să restituie taxa pe poluare solicitată, decât dacă, suma plătită în contul beneficiarului FONDUL PENTRU M. (a se vedea chitanța anexată de reclamant la dosarul cauzei), se va vira de către beneficiar în contul pârâtei.
În drept, au fost invocate: art. 1 din Legea nr. 554/2004, art. 12 din Legea nr. 9/2012, Ordinul comun nr. 85/62 din_ .
Analizând acțiunea prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, precum și a dispozițiilor legale incidente în materie, tribunalul reține următoarele:
Reclamantul a achiziționat un autoturism care a mai fost anterior înmatriculat in stat membru al Uniunii Europene, iar pentru înmatricularea in România a achitat, în temeiul OUG nr.50/2008, o taxă de poluare în cuantum de 5318 lei la A. F. P. T., decizia de calcul fiind emisă în_ .
Reclamantul a solicitat restituirea acestei taxe, însă cererea sa a fost respinsă.
Pe fondul cauzei, tribunalul reține că Legea nr.9/2012, stabilește prin art.1 cadrul legal pentru instituirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, denumită în continuare taxă. Taxa se face venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Potrivit dispozițiilor art.4 din Legea nr.9/2012 obligația de plată a taxei intervine: a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;
(2) Obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.*). Prin urmare, în forma inițială, Legea nr.9/2012 nu a prevăzut nici o discriminare în ceea ce privește plata taxei pentru emisiile poluante, indiferent că autoturismul era nou s-au second-hand, de producție autohtonă sau din import.
Cu toate acestea, prin OUG nr.1/2012, începând cu data de 31 ianuarie 2012 aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, se suspendă până la 1 ianuarie 2013.
Potrivit dispozițiilor art.2 lit.i din lege, taxa pentru emisiile poluante se plătește și pentru prima transcriere a dreptului de proprietate - primul transfer al dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat, realizat după intrarea în vigoare a prezentei legi, în condițiile art. 11 al in . ( 2) li t. b) din O rdon an ța de u rgen ță
a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;*).
După cum se poate observa, urmare a suspendării aplicării dispozițiilor art.2 lit i și art.4 alin.2 din Legea nr.9/2012 legiuitorul român a creat o discriminare între autovehiculele rulate aduse din import, pentru care se plătește taxa și autovehuiculele rulate din țară pentru care anterior nu a fost achitată taxa specială pentru autoturism și autovehicule.
Potrivit disp.art.148 al.2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislația internă principiul aplicării directe și al supremației dreptului comunitar.
Prin suspendarea aplicării dispozițiilor cu privire la taxa pentru emisiile poluante pentru autovehiculele second-hand din România, practic se mențin efectele Hotărârii T. c/a României, în care CJCE a statuat că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.";
În jurisprudența referitoare la art. 90 din Tratatul CE, Curtea de Justiție Europeană a explicat care sunt condițiile în care se poate reține aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele naționale și produsele importate, trebuie să existe o similitudine sau un raport de concurența între produsele importate vizate de taxă și produsele interne favorizate, prelevarea fiscală națională trebuie să diminueze sau sa fie susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
În consecință, atunci când produsele interne și produsele importate se află într-un raport de concurență, iar prin efectul unei norme fiscale naționale se creează o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați să aleagă produsele importate în vederea realizării unui scop declarat de protejare a
industriei naționale și a locurilor de muncă, art. 110 este aplicabil, iar norma fiscală națională contrară art. 110 trebuie înlăturată de la aplicare.
Concluzionăm că norma internă îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarată incompatibilă cu art. 90 din Tratatul CE. Astfel, există atât o discriminare între autoturismele second-hand înmatriculate deja într-un stat membru al Uniunii Europene și care se înmatriculează în România și autoturismele second hand deja înmatriculate în România și mai mult, există și o discriminare între o anumită categorie de autoturisme noi cu caracteristicile celor produse în România și restul autoturismelor noi, discriminare introdusă de către legiuitor cu intenția declarată de protejare a industriei naționale, scop incompatibil cu cerințele și rigorile spațiului de liberă circulație a mărfurilor, forței de muncă și capitalului. Există desigur un raport de concurență între produsele importate și produsele naționale, astfel încât alegerea consumatorului poate fi orientată spre o anumită categorie de produse, în speța fie spre cele deja înmatriculate în România, fie spre cele produse în România.
La data de_ a încetat aplicabilitatea OUG nr.1/2012, astfel că din acel moment, Legea nr.9/2012 nu mai conține dispoziții contrate art.90 din Tratatul C.E
Raportat la considerentele mai sus invocate, în temeiul dispozițiilor art.8,18 din Legea nr.554/2004 tribunalul va respinge acțiunea formulată de reclamantul M. C. B. împotriva pârâtei A. F. P. T., precum și cererea de chemare în garanție ca fiind lipsită de obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de către reclamantul M. C. B., cu domiciliul în Ciurila, sat P., nr. 27, jud. C. în contradictoriu cu pârâta A.
F. P. T., cu sediul în T., P-ța R., nr. 15B, jud. C. .
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de către pârâtă împotriva Administrației F. pentru M. .
Fără cheltuieli de judecată. Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 22 Noiembrie 2013.
Președinte,
O. -C. T.
Grefier,
L. M.
L.M. 03 Decembrie 2013
