Sentința civilă nr. 15731/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr. _

Cod operator de date cu caracter personal 3184

SENTINȚA Nr. 15731/2013

Ședința publică de la 27 Noiembrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: ANA-SS GREFIER: C. -G. H.

Pe rol judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta SC BT L. T. I. SA și pe pârâta A. Județeană a F.

P. C., pârâta A. F. Pentru M., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare

La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Se constată că cererea de chemare în judecată este legal timbrată, reclamantul solicitând judecarea cauzei în lipsă .

De asemenea, se constată că s-a comunicat întâmpinarea și cererea de chemare în garanție cu chemata în garanție care nu a formulat întâmpinare.

Față de excepția inadmisibilității invocată de pârâtă, instanța reține că taxa a cărei restituire se solicită a fost achitată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 9/2012, precum și faptul că nu a fost contestat cuantumul acesteia, motiv pentru care, instanța respinge această excepție.

Mai mult, în cauză nu se pune problema calculării greșite a taxei de poluare în raport cu normele legale în vigoare. La baza pretențiilor reclamantului stă neconformitatea legislației românești cu legislația europeană în raport cu instituirea taxei de poluare, aspect constatat prin Cauza T. de către CJUE în aprilie 2011, prin urmare, instanța apreciază că pretențiile reclamantului în această situație pot fi analizate și pe calea prezentei proceduri. Ca urmare excepția va fi respinsă.

Tribunalul reține cauza în pronunțare pe fond, pe baza actelor de la dosar. T R I B U N A L U L

Reține că prin cererea înregistrată la data de 21 ianuarie 2013

pe rolul Tribunalul Cluj reclamanta SC BT L. T. I. SA a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta A. Județeană a F. P. C. și cu pârâta A. F. Pentru M., obligarea pârâtei la restituirea sumei de 12791 lei achitată cu titlul de taxă specială de înmatriculare achitată cu Ordinul de plată nr. 311 din data de_ (fila 26 dosar).

De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâtelor la plata dobânzii aferente, de la data plății taxei de poluare și până la data restituirii efective, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că, pentru a-și înmatricula în România un autoturism, deja înmatriculat într-un stat membru al UE i s-a solicitat achitarea unei taxe poluare, calculată la suma de 17.283,15 lei și pe care a achitat-o cu Ordinul de plată nr. 311 din data de 18 ianuarie 2008.

Ulterior, în temeiul dispozițiilor OUG nr.50/2008 i s-a restituit o parte din taxă, restul fiind menținut cu titlu de taxă de poluare.

Reclamanta consideră că perceperea acestei taxe contravine principiilor fundamentale ale Tratatului CE, care interzice orice discriminare în ceea ce privește libera circulație a mărfurilor.

La dosarul cauzei s-au depus decizia de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule, chitanța doveditoare a plății, actele de proveniență ale autoturismului, dovada înmatriculării anterioare a autoturismului în spațiul UE, actele de înmatriculare ale autoturismului din România, dovada îndeplinirii procedurii prealabile, alte înscrisuri relevante.

Pârâta A. Județeană a F. P. C. -N. a formulat întâmpinare,

solicitând respingerea cererii, în principal în baza excepției inadmisibilității iar în subsidiar, pe fond ca neîntemeiată.

Cu referire la inadmisibilitate s-a arătat că nu s-a contestat în termen decizia de calcul a taxei de poluare.

Pe fond s-a invocat că normele legale care au instituit taxa de poluare sunt conforme cu legislația europeană.

Astfel, dispozițiile tratatelor privind Uniunea Europeană nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții, sau a amenzilor.

Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

Instanța reține că reclamanta a achiziționat în cursul anului 2008 în un autoturism marca BMW X5 cu nr. de identificare WBAFB71080LV68732, an fabricație 2006, autoturism înmatriculat anterior în Uniunea Europeană, respectiv în Germania data primei înmatriculări 15 martie 1995.

În vederea înmatriculării în România a autoturismului, reclamanta a fost obligată să achite suma de 12791 lei, cu titlul de taxă specială de primă înmatriculare pe care a achitat-o la A. F. P. C. -N. conform Ordinului de plată nr. 311 din data de_ (fila 26 dosar).

Taxa de prima înmatriculare a fost percepută în baza prevederilor art.

241 ind.1 si urm C.fiscal. Ca atare tribunalul va analiza compatibilitatea dispozițiilor art. 214 ind. 1 Cod fiscal cu dreptul comunitar.

Potrivit dispozițiilor art. 148 alin. 2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislația internă principiul aplicării directe și al supremației dreptului comunitar.

Conform dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene(art. 110 TFUE), aplicabil prezentei spețe, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, fiind interzise, astfel, taxele discriminatorii și protecționiste. Aceste dispoziții au făcut obiectul unei largi jurisprudențe a Curții de Justiție a Comunităților Europene, care a decis ca fiind esențial în stabilirea caracterului unei taxe ca fiind discriminatorie aspectul că aceasta este determinată de traversarea graniței de către bunul supus taxei, dintr-o țară comunitară în alta.

Tribunalul reține că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul fiscal prin Legea nr. 343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007, inițial pentru toate

autovehiculele, iar după modificarea Legii nr. 343/2006 prin OUG nr. 110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate. Potrivit reglementării în vigoare, la data importului autoturismului, taxa specială pentru autoturisme se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul comercial, enumerat la art. 214 ind. 1 din Codul fiscal. Tribunalul observă, însă, că taxa specială de înmatriculare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară. Rezultă din aceste dispoziții legale, că taxa specială de înmatriculare impusă autoturismului reclamantului, autoturism cumpărat dintr-un stat membru al Uniunii Europene și care era înmatriculat într-un stat comunitar este determinată de traversarea graniței de către acesta dintr-o altă țară comunitară în România, astfel încât această taxă impusă de autoritățile române este una discriminatorie, fiind interzisă de dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunității Europene.

Este real că în lipsa unei armonizări la nivelul Uniunii Europene statele membre au o oarecare libertate în stabilirea diferitelor taxe sau impozite, dar acestea nu trebuie să contravină dispozițiilor comunitare privind interzicerea discriminării sau a principiului liberei circulații a mărfurilor, așa cum este cazul de față.

Constatându-se că taxa de prima înmatriculare achitată de reclamantă este una interzisă de dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunităților Europene și că, începând cu data de 1 ianuarie 2007, dată la care România a aderat la Uniunea Europeană reglementările comunitare sunt direct aplicabile în ordinea juridică internă, având prioritate față de dispozițiile interne, tribunalul apreciază ca fiind nejustificat refuzul pârâtei A. F. P. a mun. C.

-N. de a dispune restituirea acesteia.

In ce privește reținerea acestei taxe cu titlu de taxă de poluare o asemenea reținere este ilegală. Astfel la data înmatriculării autoturismului erau în vigoare dispozițiile mai sus menționate din Codul fiscal ce reglementau taxa de prima înmatriculare. Așadar taxa din speță a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Într-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin

încălcarea acestuia.

În astfel de situații Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderile suferite Ca atare nu se poate reține justificat că Statul Român are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat

ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială .

Instanța reține, în context, că noua taxă instituită de OUG nr. 50/2008 este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară are alt mod de calcul și altă destinație.

Totodată restituirea doar a diferenței între taxa specială încasată anterior pe baza unei norme legale abrogată la 1 iulie 2008 și taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ inactiv la data nașterii și consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. 1 din Constituție.

În ceea ce privește dobânda pretinsă și cuantumul ce poate fi acordat, Tribunalul apreciază că în speță se poate acorda dobânda legală întrucât perceperea taxei din speță cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea paratei în condițiile dreptului comun, aceasta fiind obligata să repare întreg prejudiciul suferit de reclamant și fiind totodată pusa în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite adică de la data încasării sumei din speță.

Ca atare, reclamanta este îndreptățită la încasarea dobânzii legale în de la data plății taxei din speță și până la data achitării efective. Raportat la considerentele mai sus invocate, în temeiul dispozițiilor art.8,18 din Legea nr.554/2004 tribunalul va admite acțiunea așa cum a fost formulată.

În baza art. 274 C.pr.civ tribunalul va obliga pârâta aflată în culpă procesuală să plătească reclamantei suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând, taxă timbru și timbru judiciar.

Față de cererea de chemare în garanție, instanța apreciază că și aceasta este întemeiată.

Potrivit art.1 din OUG nr.50/2008, taxa de poluare constituie venit la bugetul F. pentru mediu care este gestionat de chemata în garanție, A.

F. pentru M. .

Prin urmare, având în vedere aceste aspecte, instanța reține că, față de admiterea cererii principale, se impune și admiterea cererii de chemare în garanție, având în vedere că A. F. pentru M. deține în realitate suma de bani achitată de către reclamantă cu titlul de taxă de poluare. Astfel, pentru ca această taxă să fie restituită reclamantei se impune ca A. F. pentru M. să restituie taxa pârâtei pentru ca aceasta la rândul ei să o restituie către reclamant.

Având în vedere considerentele de mai sus și faptul că în baza OUG 50/2008 taxa de poluare achitată a fost virata de către pârâtă în contul administrat de chemata în garanție în temeiul art. 60 si urm C.pr.civ va admite și cererea de chemare în garanție respectiv pentru debit și dobândă.

În consecință, în baza art.60-63 C.pr.civ și art.1 din OUG 50/2008, instanța va obliga chemata în garanție A. F. pentru M. la plata în favoarea pârâtei A. F. P. C. -N. a sumei de 12791 lei achitată cu titlu de taxă specială înmatriculare, conform ordinului de plată 311 din_, plus 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Urmare a admiterii cererii de chemare în garanție, cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu AFM urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta SC BT L. T.

I. S.A

prin mandatar SC Agacon SRL cu sediul procesual ales la cab av Encut

D. A. în S., str. A. cel Bun, nr.27, jud. S. împotriva pârâtei A.

F. P. a municipiului C. -N.

cu sediul în C. -N., Piața A. I., nr.19, jud. C. și, în consecință:

Obligă pârâta să restituie reclamantei suma de 12791 lei achitată cu titlu de taxă specială înmatriculare, conform ordinului de plată 311 din_ . Obligă pârâta să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de

39,3 lei.

Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A. F.

P. a municipiului C. -N.

împotriva chematei în garanție A. F. pentru M.

cu sediul în B., S. I., nr,294, corp A, sector 6, și în consecință:

Obligă chemata în garanție să restituie pârâtei suma de 12791 lei achitată cu titlu de taxă specială înmatriculare, conform ordinului de plată 311 din_, plus 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Respinge cererea formulată de reclamantă în contradictoriu cu AFM B.

, precum și cererea de acordare a dobânzii fiscale

Cu drept de recurs în 30 de zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din _

Președinte, Ana-SS

Grefier,

C. -G. H.

C.H. 28 noiembrie 2013 Red. S.S./ Tehnored. C.H. 4 ex./ 3 decembrie 2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 15731/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare