Sentința civilă nr. 16050/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal: 3184
SENTINȚA CIVILĂ NR.16050/2013
Ședința publică din data de 3 decembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. L.
GREFIER: C. B.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare, privind pe reclamanta F. A. în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C. -N. .
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, tribunalul, procedând la verificarea din oficiu a competenței, conform dispozițiilor art.131 C.pr.civ., constată că este competent general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, potrivit dispozițiilor art.10 din Legea nr.544/2004.
Instanța constată că, prin Hotărârea nr.520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în urma reorganizării, Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C. -N. a devenit Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. .
În temeiul art.255 alin. 1 Cod pr.civ., încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar ca fiind utilă, pertinentă și concludentă pentru soluționarea cauzei, și, apreciind că la dosar se află suficiente probe pentru justa soluționare a acesteia, o reține în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamanta
F. A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., obligarea pârâtei la restituirea sumei de 3.421 lei plătită cu titlu de taxă poluare, sumă care să fie actualizată cu dobânda legală de la data plății și până la restituirea efectivă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, a arătat reclamanta că a achiziționat un autoturism marca Wolkswagen Passat, nr. identificare WVWZZZ3CZ7P060968, în cursul anului 2010, autoturism ce era înmatriculat într-un stat membru al U.E., respectiv Franța. În momentul în care a dorit să înmatriculeze autoturismul în România, i s-a întocmit de către pârâtă o decizie de calcul a taxei de poluare în sumă de 3.421 lei, pe care a achitat-o conform chitanței nr.8037859 din data de_ . A solicitat restituirea acestei taxe, dar pârâta a refuzat restituirea taxei. Consideră reclamanta că refuzul pârâtei de a restitui taxa sus-menționată este în contradicție cu dispozițiile art.6-12,
art.25, 28, 90 din Tratatul de la Roma de constituire a Comunităților Europene, care interzice orice discriminare în ceea ce privește libera circulație a bunurilor. Mai arată reclamantul că prin instituirea acestei taxe este încălcat principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, în condițiile în care sunt obligați la plata acestei taxe doar cetățenii care achiziționează un autoturism rulat dintr-un alt stat comunitar, nu și cei care achiziționează autoturisme similare, dar de pe teritoriul României. Taxa specială de primă înmatriculare nu este și nici nu poate fi considerată ca fiind o taxă de mediu, întrucât o asemenea taxă ar presupune aplicarea unor criterii echitabile pentru toți posesorii de autovehicule, indiferent de modul de dobândire sau locul dobândirii din spațiul comunitar, în funcție de gradul de poluare al autovehiculului. Pe piața din România se tranzacționează autoturisme similare cu norme de poluare Non EURO, EURO1, sau EURO2, fără plata vreunei taxe de poluare, astfel încât această taxă nu poate fi considerată ca fiind o una de mediu. Obligarea proprietarului la îndeplinirea unor formalități suplimentare, respectiv plata unei taxe de poluare în România, condiționează exercitarea dreptului de folosință asupra autoturismului, în contradicție cu normele de drept comunitar referitoare la libera circulație a mărfurilor.
În drept, au fost invocate disp. art.90 par.1 și art.234 TCE, OUG 50/2008, OUG 218/2008 și OUG 7/2009, art.218 din OUG 92/2003 C.pr.fisc., Legea 554/2004, art.1531 C.civ, art.3 alin.3 OG 9/2000, OUG 13/2011, art.453 C.pr.civ.
Deși legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului, pe fondul cauzei, tribunalul reține următoarele :
Reclamanta a achiziționat în anul 2010 un autoturism marca Wolkswagen Passat, nr. identificare WVWZZZ3CZ7P060968, care era înmatriculat anterior într- un alt stat membru al Uniunii Europene, respectiv Franța. În vederea înmatriculării în România a autovehiculului menționat, reclamanta a fost obligată să achite suma de 3.421 lei cu titlu de taxă de poluare, taxă pe care a achitat-o la Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C. -N. în data de_ .
Reclamanta a solicitat restituirea acestei taxe, pârâta refuzând restituirea taxei.
Tribunalul urmează a analiza legalitatea solicitării taxei de poluare, apreciind că solicitarea acestei taxe este una nelegală pentru considerentele care urmează a fi expuse mai jos :
Astfel, în data de_ s-a pronunțat Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza T. împotriva României, respectiv în cauza C-402/09 referitoare la compatibilitatea taxei de poluare, instituită prin dispozițiile O.U.G. 50/2008, în versiunea inițială, publicată în Monitorul Oficial partea I-a nr. 327/2008, cu dreptul comunitar, în speță cu dispozițiile art. 110 din TFUE, și s-au dispus următoarele :
"Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.";
Avându-se în vedere conținutul identic al dispozițiilor ce reglementează modul de determinare al taxei de poluare în versiunea inițială a O.U.G 50/2008 și cel în vigoare începând cu_, respectiv modificarea adusă prin Legea nr.329/2009, publicată în Monitorul Oficial partea I-a nr.761/2009, reținem că hotărârea pronunțată în Cauza T. se aplică și în cauzele în care se solicită restituirea taxelor de poluare achitate după data de_, cum este cazul și în speța de față.
Apreciem că, în baza principiilor supremației dreptului comunitar și al efectului direct aplicabil al dreptului comunitar, hotărârea preliminară sus- menționată este obligatorie pentru instanța națională în ceea ce privește interpretarea prevederii comunitare și al actului comunitar în cauză, iar această obligativitate a fost stabilită în mod constant de jurisprudența CJUE, spre exemplu C 52/76, Benedetti c. Munari, rezultând de asemenea și din dispozițiile art.20 alin.2 din Constituția României.
Pentru aceste argumente apreciem că taxa de poluare instituită prin O.U.G. 50/2008, cu modificările aduse prin Legea nr.329/2009, încalcă prevederile art.90 din Tratatul de Institute a Comunităților Europene.
Astfel, în jurisprudența referitoare la art.110 din Tratatul CE, Curtea de Justiție Europeană a explicat care sunt condițiile în care se poate reține aplicarea acestui text: trebuie să existe o discriminare între produsele naționale și produsele importate, trebuie să existe o similitudine sau un raport de concurență între produsele importate vizate de taxă și produsele interne favorizate, prelevarea fiscală națională trebuie să diminueze sau să fie susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
În consecință, atunci când produsele interne și produsele importate se află într-un raport de concurență, iar prin efectul unei norme fiscale naționale se creează o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați să aleagă produsele importate în vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale și a locurilor de muncă, art.90 este aplicabil, iar norma fiscala națională contrara art.90 trebuie înlăturată de la aplicare.
Concluzionăm că norma internă îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarată incompatibilă cu art.90 din Tratatul CE. Astfel, exista atât o discriminare între autoturismele second-hand înmatriculate deja într-un stat membru al Uniunii Europene și care se înmatriculează in România și autoturismele second-hand deja înmatriculate în România și mai mult, există și o discriminare între o anumita categorie de autoturisme noi cu caracteristicile celor produse în România și restul autoturismelor noi, discriminare introdusă de către legiuitor cu intenția declarată de protejare a industriei naționale, scop incompatibil cu cerințele și rigorile spațiului de liberă circulație a mărfurilor, forței de muncă și capitalului. Există desigur un raport de concurență între produsele importate și produsele naționale, astfel încât alegerea consumatorului poate fi orientată spre o anumită categorie de produse, în speță fie spre cele deja înmatriculate în România, fie spre cele produse în România.
În ceea ce privește dobânda pretinsă și cuantumul ce poate fi acordat este de remarcat că reclamanta a solicitat acordarea dobânzii legale. Tribunalul apreciază ca în speță se poate acorda dobânda legală întrucât perceperea taxei din speță cu
încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun, aceasta fiind obligată să repare întreg prejudiciul suferit de reclamantă și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite, adică de la data încasării sumei din speță. Ca atare, în temeiul prevederilor O.U.G. nr.9/2000 reclamanta este îndreptățită la plata dobânzii legale aferente calculată de la data plății taxei din speță și până la data restituirii sale integrale.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, tribunalul, în baza art.8 și 18 din Legea nr.554/2004 și a prevederilor anterior menționate, va admite acțiunea formulată de reclamantă, față de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. și va obliga pârâta la restituirea taxei de poluare în sumă de 3.421 lei, cu dobânda legală aferentă calculată de la data plății taxei și până la data restituirii sale integrale.
În baza art.274 C.pr.civ tribunalul va obliga pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., aflată în culpă procesuală, să plătească reclamantei suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta F.
A.
, cu domiciliul procesual ales în C. -N., str. Pavel R., nr.4, ap.11, jud. C., în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice C.,
cu sediul în C. -N., Piața A. I., nr.19, jud. C. și în consecință :
Obligă pârâta să restituie reclamantei suma de 3.421 lei cu titlu de taxă de poluare nedatorată, cu dobânda legală calculată de la data de_ și până la data restituirii efective a sumei arătate mai sus.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 3 decembrie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
M. L. C. B.
Red. M.L./C.B./2 ex.
