Sentința civilă nr. 16097/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal: 3184
SENTINȚA CIVILĂ NR. 16097/2013
Ședința publică din data de 5 decembrie 2013 Instanța compusă din: PREȘEDINTE: A. Ț.
GREFIER: M. D.
S-a luat spre examinare cauza de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta A. R. L. și pe pârâta A. JUDEȚEANĂ A F. P.
C., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă, reprezentanta reclamantei A.
R. L., av. C. M. I., cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, tribunalul, procedând la verificarea din oficiu a competenței, conform dispozițiilor art.131 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, potrivit dispozițiilor art.10 din Legea nr.544/2004.
Instanța constată că, prin Hotărârea nr.520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în urma reorganizării, A.
F. P. a mun. C. -N. a devenit A. Județeană a F. P. C. .
Se constată că cererea de chemare în judecată a fost corespunzător timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 39 lei și timbru judiciar de 0,30 lei.
Reprezentanta reclamantei depune la dosar, în fața instanței, cererea prin care a solicitat pârâtei restituirea taxei, răspunsul emis de pârâtă și arată că nu are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul reprezentantei reclamantei în dezbaterea judiciară a cauzei.
Reprezentanta reclamantei, solicită instanței admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată și depusă în scris la dosar, cu cheltuieli de judecată constând în taxa de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamanta
A. R. L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A. Județeană a F.
P. C. (fosta A. F. P. a mun. C. -N. ) ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată aceasta la restituirea sumei de 2768 lei achitată cu titlu de
taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, cu dobânda legală calculată la această sumă, începând de la data plății și pană la restituirea efectiva, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, a arătat reclamanta că a achiziționat autoturismul marca BMW, cu nr. de identificare WBAAL71080KE20886, an fabricație 1998, autoturism ce era înmatriculat într-un stat membru al UE, la data de_, iar pentru înmatricularea autoturismului în România a fost obligată să achite o taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule în sumă de 2768 lei. A solicitat pârâtei restituirea acestei taxe, dar cererea sa a fost respinsă.
Consideră reclamanta că pretinderea și încasarea acestei taxe este ilegală și discriminatorie în raport cu dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunității Europene (actualul art. 110 din TFUE).
În dovedirea celor susținute, reclamanta a depus copii ale următoarelor înscrisuri: chitanța de achitare a taxei, Decizia privind stabilirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, acte care dovedesc înmatricularea acestuia într-un stat membru al U.E., contract de vânzare cumpărare, corespondență purtată cu AFP C. -N. .
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 148 alin.2 din Constituția României, art. 90 par.1 din Tratatul CE (actualul art. 110 din TFUE).
Deși legal citată pârâta AJFP C. nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele: Reclamanta A. R. L. a achiziționat autoturismul marca BMW, cu nr.
de identificare WBAAL71080KE20886, an fabricație 1998, care era înmatriculat anterior într-un alt stat membru al Uniunii Europene la data de_ în Germania, iar în vederea înmatriculării în România a autoturismului sus indicat, reclamanta a fost obligată să achite suma de 2.768 lei, cu titlu de taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule conform Legii nr. 9/2012, taxă pe care a achitat-o la
A.J.F.P. C. (fosta A. F. P. C. -N. în_ (f.5).
Reclamanta a solicitat restituirea acestei taxe pârâtei, aceasta refuzând restituirea acestei taxe (f.23), context în care a formulat prezenta acțiune.
Tribunalul analizând legalitatea solicitării taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, taxă achitată la data de_ apreciază că este una nelegală, în considerarea următoarelor aspecte:
Astfel, în data de_ s-a pronunțat Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza T. împotriva României, respectiv în cauza C-402/09 referitoare la compatibilitatea taxei de poluare, instituită prin dispozițiile O.U.G. 50/2008, în versiunea inițială, publicată în Monitorul Oficial partea I-a nr. 327/2008, cu dreptul comunitar, în speță cu dispozițiile art. 110 din TFUE, și s-au dispus următoarele:
"Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.";
Apreciem că, în baza principiilor supremației dreptului comunitar și al efectului direct aplicabil al dreptului comunitar, hotărârea preliminară sus menționată este obligatorie pentru instanța națională în ceea ce privește interpretarea prevederii comunitare și al actului comunitar în cauză, iar această obligativitate a fost stabilită în mod constant de jurisprudența CJUE -, spre exemplu C 52/76, Benedetti c. Munari, rezultând de asemenea și din dispozițiile art. 20 alin 2 din Constituția României.
Pentru aceste argumente apreciem că taxa de poluare instituită prin OUG 50/2008 cu modificările ulterioare, încalcă prevederile art. 90 din Tratatul de Institute a Comunităților Europene.
Astfel, în jurisprudența referitoare la art. 110 din Tratatul CE, Curtea de Justiție Europeana a explicat care sunt condițiile în care se poate reține aplicarea acestui text: trebuie să existe o discriminare între produsele naționale și produsele importate, trebuie să existe o similitudine sau un raport de concurenta intre produsele importate vizate de taxa și produsele interne favorizate, prelevarea fiscală națională trebuie să diminueze sau să fie susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
În consecință, atunci când produsele interne și produsele importate se afla într-un raport de concurenta, iar prin efectul unei norme fiscale naționale se creează o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați să aleagă
produsele importate în vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale și a locurilor de muncă, art. 90 este aplicabil, iar norma fiscală națională contrară art. 90 trebuie înlăturata de la aplicare.
Drept urmare, apreciem că norma interna îndeplinește toate criteriile
pentru a fi declarata incompatibilă cu art. 90 din Tratatul CE. Astfel, exista atât o discriminare între autoturismele second-hand înmatriculate deja într-un stat membru al Uniunii Europene și care se înmatriculează în România și autoturismele second hand deja înmatriculate în România și mai mult, exista și o discriminare între o anumită categorie de autoturisme noi cu caracteristicile celor produse în România și restul autoturismelor noi, discriminare introdusă de către legiuitor cu intenția declarată de protejare a industriei naționale, scop incompatibil cu cerințele și rigorile spațiului de libera circulație a mărfurilor, forței de muncă și capitalului. Exista desigur un raport de concurenta între produsele importate și produsele naționale, astfel încât alegerea consumatorului poate fi orientată spre o anumită categorie de produse, în speța fie spre cele deja înmatriculate în România, fie spre cele produse în România.
Urmare a pronunțării cauzei I. T. c. Statul Român, la care ne-am referit mai sus a fost adoptată de legiuitorul român Legea 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, care a abrogat OUG 50/2008, cu modificările și completările ulterioare, aceasta intrând în vigoare la_, taxa în discuție fiind achitată de reclamant după intrarea în vigoare a Legii nr. 9/2012.
Într-adevăr, în Legea 9/2012 nu există dispoziții care să aducă atingere Tratatului de Instituire a Comunității Europene, prin abrogarea OUG 50/2008 înlăturându-se discriminările care au fost avute în vedere de CJUE la momentul pronunțării cauzei I. T. c. Statul Român.
Astfel, prin noua lege s-a instituit taxa pentru emisii poluante, prevăzându- se clar categoriile de autoturisme ce sunt supuse taxei, conform art. 4 alin 1 și 2 din Legea 9/2012, aceasta aplicându-se atât celor achiziționate deja în România cât și în privința acelora ce provin din alte state membre ale U.E.
Dar, deși s-a adoptat legea în forma sus menționată, la data de_, potrivit art. I din ORDON. ȚA DE UR GENȚĂ nr. 1 din 30 ianuarie 2012
, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 79 din 31 ianuarie 2012, începând cu data de 31 ianuarie 2012 aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin. (1) dinLegea nr. 9/2012
privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, se suspendă până la 1 ianuarie 2013.
Prin urmare, deși Legea 9/2012 este în armonie cu normele comunitare, atâta timp cât prin OUG 1/2012 au fost suspendate până la_, textele de lege care permit încasarea taxei pentru emisii poluante în forma în care să nu mai existe discriminările anterior menționate, apreciem că în acest context, în continuare, rațiunile care au stat la baza pronunțării hotărârii preliminare în cauza T. sunt pe deplin aplicabile și în ipoteza circumscrisă speței de față, concluzia neputând fi decât incompatibilitatea cu art.110 TFUE.
Drept urmare, apreciem că acțiunea reclamantei este întemeiată sens în care, conform art. 8, 18 din Legea nr. 554/2004 va fi admisă iar pârâta va fi obligată să restituie reclamantei suma de 2768 lei cu titlu de taxă nedatorată, cu dobânda legală în materie civilă calculată de la data de_ și până la data restituirii efective a sumei sus indicate.
În ceea ce privește dobânda pretinsa și cuantumul ce poate fi acordat este de remarcat ca reclamanta a solicitat acordarea dobânzii legale.
Tribunalul apreciază că în speță se poate acorda dobânda legală întrucât perceperea taxei din speță cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun aceasta fiind obligată să repare întreg prejudiciul suferit de reclamantă și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite adică de la data încasării sumei din speță.
Ca atare, în temeiul prevederilor OUG 9/2000 reclamanta este îndreptățit la plata dobânzii legale în materie civilă de la data plății taxei din speță și până la data restituirii sale integrale.
În baza art. 453 N.c.p.civ. pârâta va fi obligată să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 389,3 lei, reprezentând onorariul avocațial, taxa de timbru și timbrul judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII, HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta A. R.
, cu dom. în C. -N., str. D. nr. 60. ap.25, jud. C., în contradictoriu
cu pârâta A. Județeană a F. P. C. cu sediul în C. -N., P-ța A. I. nr. 19, jud. C. și în consecință:
Obligă pârâta să restituie reclamantei suma de 2768 lei cu titlu de taxă pentru emisii poluante provenite de la autovehicule cu dobânda legală de la data plății_ și până la restituirea sumei.
Obligă pârâta să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 389,3 lei, reprezentând onorariul avocațial taxa de timbru și timbrul judiciar.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare . Pronunțată în ședința publică din data de 5 decembrie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
Ț. M. D.
Red. 2 ex./A.Ț./D.M.
_
