Sentința civilă nr. 16550/2013. Contencios. Obligația de a face

Cod operator de date cu caracter personal

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentință civilă Nr. 16550/2013 Ședința publică de la 13 decembrie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE M. -F. B.

Grefier Sidor O.

Pe rol judecarea cauzei Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant G. C.

T. L. A. LA A. T. C. și pe pârât I. P. J. C., având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, se constată că mersul dezbaterilor și poziția procesuală a părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 6 decembrie 2013, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANȚA

Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta G. C. T. în contradictoriu cu pârâta I. P. J. C., a solicitat obligarea acesteia la efectuarea controlului de legalitate a Dosarului aferent Dispoziției Primarului Municipiului C. -N. nr.546/_ privind modificarea Dispoziției nr.26/_, precum și la transmiterea dosarului de despăgubire către Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, în baza art.21 alin.3 din Legea nr. 165/2013, pentru realizarea dreptului la despăgubiri în sumă de 230.000 lei, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că încă din anul 2001 antecesorul său Martin Benedict I. a început demersurile necesare pentru obținerea de despăgubiri în baza Legii nr.10/2001, ca urmare a preluării abuzive a imobilului situat în C. -N., str. Dimitrie Cantemir nr.5, înscris in CF nr.1. C. -N., nr.top. 1473/1 și că prin dispoziția nr.26/_ emisă de Primarul Municipiului C. -N. s-a dispus acordarea diferenței dintre valoarea imobilului și valoarea despăgubirii primite în sumă de 80.000 lei, actualizată din anul 1987 până în anul emiterii dispoziției, în favoarea numiților Martin Benedict I. și soția Martin R. .

A mai arătat reclamanta că ulterior, antecesorul său a formulat o acțiune înregistrată la Tribunalul Cluj prin care a solicitat acordarea despăgubirilor în cuantumul ce urma să fie stabilit în baza unei expertize de specialitate și că această acțiune a fost continuată de reclamantă după decesul antecesorului său, iar prin sentința civilă nr.1028/F/_ instanța a dispus modificarea Dispoziției nr.26/_, stabilind cuantumul despăgubirilor la suma de 230.000 lei. Această hotărâre a rămas definitivă prin Decizia civilă nr.1650/R/2011 pronunțată de Curtea de Apel C. și ca urmare s-a emis Dispoziția nr.546/_ prin care s-a modificat dispoziția nr.26/2009, dispunându-se totodată și acordarea în favoarea reclamantei a despăgubirilor în sumă de 230.000 lei pentru imobilul în cauză.

Reclamanta a învederat că ulterior emiterii dispoziției, dosarul a fost trimis la pârâtă, care avea obligația de a trimite dosarul la A.N.R.P. - Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, însă nici până la data formulării prezentei acțiuni pârâta nu și-a îndeplinit această obligație.

De asemenea, a susținut că la data de_ a formulat o plângere prealabilă, solicitând pârâtei trimiterea dosarului către AN.R.P., dar aceasta nu -a conformat, motiv pentru care a formulat prezenta acțiune.

Pârâta I. P. J. C., prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea acțiunii și a arătat că dosarul de despăgubiri al reclamantei a fost înaintat prin adresa nr.7613/_ în vederea exercitării controlului de legalitate.

Pârâta a mai arătat că soluționarea dosarelor de despăgubiri și înaintarea acestora se realizează în funcție de criteriul datei de intrare în evidențele sale, precum și in baza unei proceduri impuse de A.N.R.P., respectiv în baza unei programări pentru fiecare instituție a prefectului din țară care are loc o dată la 3 luni, fiind impus și un număr limitativ de 25 dosare ce pot fi înaintate.

De asemenea, a menționat că în baza prevederilor HG nr.572/2013 și a calendarului A.N.R.P., conținând programarea stabilită in vederea predării dosarelor de despăgubiri în baza Legii nr.10/2001, pârâta este obligată să respecte atât programarea stabilită cât și numărul maxim de 25 de dosare care se pot preda, iar numărul total al programărilor stabilite pentru pârâtă în cursul unui an calendaristic este de 4 programări.

Cu privire la obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, pârâta a arătat că nu poate fi reținută reaua credință și nici culpa sa, deoarece predarea dosarelor de despăgubiri se realizează după exercitarea controlului de legalitate și cu respectarea programării stabilite de A.N.R.P.

Din actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

Prin Dispoziția Primarului municipiului C. -N. nr. 546/_ privind modificarea Dispoziției nr.26/_ s-a propus acordarea de despăgubiri in cuantum de 230.000 lei în favoarea reclamantei Gelles C. T., în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlul VII din Legea nr.247/2005- pentru imobilul situat in C. -N., str. Dimitrie Cantemir, nr.5,, jud C. .

La data de 5 aprilie 2013 dosarul nr 93/2009 a fost inaintat de Primarul municipiului C.

-N. pârâtului I. P. județului C. .

Prin cererea inregistrată la data de_ reclamanta a solicitat pârâtului să efectueze controlul de legalitate asupra Dispoziției primarului municipiului C. -N. nr 546/2013 precum și inaintarea dosarului către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor .

Pârâtul a comunicat că procedura de inaintare a dosarelor trebuie să respecte criteriul ordinii inregistrării la I. P. precum și programarea realizată de ANRP pentru fiecare prefectură din țară, programare ce are loc o dată la trei luni, având impus și un număr maxim de 25 de dosare care pot fi inaintate.

In conformitate cu dispozițiile art 11 alin 3 din Legea nr 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România:

"3) Dispozițiile autorităților administrației publice locale emise potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se transmit Secretariatului Comisiei Naționale după exercitarea controlului de legalitate de către prefect. Dispozițiile art. 11 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativnr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, rămân aplicabile.";

Urmează că in lipsa unei precizări exprese această înaintare a dosaruluitrebuie să se realizeze de îndată, neexistând nicio justificare pentru tergiversarea procedurii.

Adresă emisă de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților la care face pârâta referire nu este, însă, opozabilă reclamantei, fiind doar un act de comunicare între instituții și neavând caracterul unui act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004. De altfel, adresa nici nu ar putea interveni și modifica procedura legală de acordare a despăgubirilor decât cu încălcarea ierarhiei actelor juridice reglementată de art. 4 alin. 3 din Legea nr.24/2000.

Instanța mai reține că prin cauza Faimblat c. României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat faptul că Statul Român trebuie să vegheze la înlăturarea obstacolelor juridice care împiedică executarea cu celeritate a deciziilor definitive pronunțate de autoritățile administrative sau de instanțele judecătorești cu privire la imobilele naționalizate, pentru ca foștii proprietari să obțină fie restituirea bunurilor lor, fie o despăgubire rapidă și adecvată pentru prejudiciul suferit, în special prin adoptarea unor măsuri legislative, administrative și bugetare capabile să garanteze o astfel de soluționare.

Or, nerespectarea jurisprudenței Curții E.D.O. nu ar putea fi în vreun fel justificată prin numărul redus al consilierilor din cadrul ANRP care au competență în verificarea dosarelor, iar dreptul la despăgubiri al reclamantei nu poate rămâne unul teoretic și iluzoriu, sens în care este necesară respectarea unui termen rezonabil de acordare a unor despăgubiri în cazul în care restituirea în natură nu mai este posibilă.

Pentru toate considerentele mai sus expuse, apreciind că refuzul Instituției P. județului C. de înaintare a dosarului de despăgubiri al reclamantei către Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților este unul nejustificat, în temeiul art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, instanța va admite admite acțiunea formulata de reclamanta G. C. T. .

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulata de reclamanta G. C. T., CNP 2., cu domiciliul procesual ales Cabinet av.T. C., situat în C. -N., str. H. nr.4, ap.12, jud.C. in contradictoriu cu parata I. P. J. C., cu sediul în C. -N., B-dul 21 D. 1989 nr.58, jud.C., CUI 4288012, cont_ Z21623510155XXXXX.

Obligă parata la exercitarea controlului de legalitate și la înaintarea dosarului de despăgubiri nr.93/2009 al reclamantei către Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Dispune reducere onorariului avocațial la suma de 1500 lei.

Obligă pârâta să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 1550 lei. Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțata in ședința publica din data de_ .

Președinte,

M. -F. B.

Grefier,

O. Sidor

Red.MFB/tehn.MG 4 ex. 07.01.14

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 16550/2013. Contencios. Obligația de a face