Sentința civilă nr. 177/2013. Contencios. Anulare act administrativ

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

SENTINȚA CIVILĂ NR.177/2013

Ședința publică din data de 5 martie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: S. L. RUS GREFIER: M. V. -G.

Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza civilă privind acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul B. S. Î. I. în contradictoriu cu pârâta A. de P. pentru D. R. și P., având ca obiect anulare act administrativ, respectiv anularea deciziei nr.27937/_ emisă de A. de P. pentru D. R. și P. .

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților litigante.

Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că reprezentantul reclamantului B. S. Î. I., avocat Bujiță Aurel a depus concluzii scrise.

Mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 26 februarie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

C U R T E A

Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr. de mai sus pe rolul Curții de Apel Cluj, reclamantul B. S. Răzvan Î. I., in contradictoriu cu A. de P. pentru D. R. și P., a solicitat următoarele:

  1. Anularea Deciziei nr. 27937/_, emisa de A. de P. pentru D.

    1. si P., prin care a fost soluționata contestația formulata de subscrisa împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de_, având nr. de înregistrare la APDRP 22.939/_, privind proiectul C121010961300038/_ - "Construirea unei anexe, pentru exploatația agricola si înființarea unei sere pentru producția si prelucrarea legumelor", contestație înregistrata la APDRP sub nr. 25.223/_ .

  2. Admiterea contestației formulate, cu anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de_, înregistrat la APDRP sub nr. 22.939/_ privind proiectul C 121010961300038/_ -"Construirea unei anexe, pentru exploatația agricola si înființarea unei sere pentru producția si prelucrarea legumelor", ca netemeinic si nelegal, precum si a actelor care au stat la baza întocmirii acestui proces- verbal, pentru întreaga suma de 899.999,1 lei, compusă din:

      • 654.544,80 lei debit aferent bugetului Uniunii Europene;

      • 163.636,20 lei debit aferent bugetului de stat;

      • 81.818,1 lei debit aferent bugetului de stat, reprezentând 10% procent suplimentar aplicat la recuperarea avansului, conform art. 4(5) din contractul de finanțare.

        Anularea mențiunilor referitoare la valoarea cheltuielilor afectate de nereguli in suma totala de 5.420.729 lei, din care:

      • contribuție din fonduri UE: 2.385.120 lei -80%;

      • contribuție publică națională: 596.280 lei -20% din care bugetul de stat

    596.280 lei;

    - contribuție privata 2.439.329 lei.

  3. Obligarea paratei sa-si îndeplinească obligațiile care decurg din contractul de finanțare C121010961300038/_ si sa plătească sumele pentru care s-au depus cererile de plata.

  4. Orice măsuri necesare pentru a asigura respectarea de către parata a obligațiilor care decurg din contractul de finanțare C_ 300038/_

  5. Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata.

  6. În fapt, reclamantul a arătat că prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare încheiat de A. de P. pentru

    D. R. si P. la data de_, privind proiectul C_ 300038/_

    - "Construirea unei anexe, pentru exploatația agricola si înființarea unei sere pentru producția si prelucrarea legumelor", înregistrat la A. de P. pentru D.

    1. si P. sub nr. 22.939/_, s-a stabilit că B. S. Răzvan Î. I. datorează autorității cu competente in gestionarea fondurilor europene un debit in valoare de 899.999,1 lei, după cum urmează:

      1. aferent bugetului Uniunii Europene: 654.544,80 lei;

      2. aferent bugetului de stat: 163.636,20 lei;

      3. 10% procent suplimentar aplicat la recuperarea avansului, conform art. 4(5) din contractul de finanțare - 81.818,1 lei (buget de stat);

      4. aferent TV A recuperata de la bugetul de stat, după caz: O lei.

    Procesul-verbal a fost întocmit urmare verificărilor efectuate de A. de P. pentru D. R. si P. in perioada_ -_ .

    In cuprinsul procesului-verbal, la punctul "6. Motivele de fapt", organul de control a reținut următoarele:

    "1. Cooperativa Agricola Inima Verde care a eliberat adeverința 21/_ pentru susținerea dlui B. S. Răzvan ca membru al cooperativei are sediul in str. T. V., nr. 19, adresa ce coincide cu adresa responsabilului legal al proiectului, iar administratorul si membrul fondator al cooperativei este domnul

    B. I., tatăl dlui B. S. Răzvan. Conform Certificatului Constatator emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj nr. 127437/_ ), dl. B. S. (persoana fizica) este asociat in cadrul cooperativei cu 10 părți sociale. Cooperativa Agricola nou înființată (_ ) nu putea elibera adeverința decât prin convocarea Adunării Generale Extraordinare care se putea întruni numai după min. 30 de zile de la înființare, conform Actului Constitutiv al Cooperativei, deci după data de_ conform Monitorului Oficial nr. 47/_ in care au fost anunțați noii membri cooptați.

    Mai mult, această adeverință a fost emisa înainte ca dl B. S. sa dețină suprafața de teren, contractul de comodat având încheiere de autentificare nr. 2536/_, aspect care nu este in concordanta cu precizările din acest document.

    1. Planul de situație nr. 6216/_ in care sera este constituita din doua module cu deschidere de 12m, planul de amplasament si delimitare a corpului de proprietate nr. 6216/_, identic cu cel din PT, dar fara indicator si planul de amplasament si delimitare a corpului de proprietate nr. 6216/_ in care sera are 3 module cu deschidere de 8m au același număr si aceeași data de

      înregistrare la A. Naționala de cadastru si P. itate Imobiliara-6216/_ si numai ultimul este vizat spre neschimbare de Primăria Comunei Mintiu Gherlii la Anexa la autorizația de construire.

      Mai mult decât atât, pe planul de amplasament cu 3 module au rămas menționați ca proprietari domnii B. I. T. si B. IIdo C., care in momentul vizei acordata de către Primărie nu mai erau proprietari-conform actului de vânzare-cumpărare/_, neautentificat. Toate aceste aspecte creează suspiciunea modificării planului inițial, fara ca Oficiul de Cadastru si P. itate Imobiliară sa fie in cunoștința de cauza. ( ... )

    2. Fisa de înscriere a producătorilor in agricultura ecologica nr. 3920/_ si contractul RO-2683/_, existente in dosarul cererii de finanțare conțin ștersături la CNP - producător, iar seria si nr. CI aparțin dnei B. IIdo si nu beneficiarului. ( ... ).

      Comparând Fisa de înregistrare a producătorilor in agricultura ecologica nr. 3920/_ si contractul RO-2683/_, încheiat cu SC ECOINSPECT SRL, transmise in copie de către DAJ-MADR, cu documentele similare depuse de beneficiar la APDRP, anexate prezentului raport, am constatat că sunt identice, cele din urma suportând modificări la denumirea si datele de identificare a producătorului/beneficiarului, din persoana dnei B. IIdo C. in persoana dlui B. S. Răzvan.

    3. Datorita documentelor false prezentate de beneficiar anexat cererii de finanțare, proiectul a fost suprascorat cu 75 de puncte față de scorul real de 60 de puncte pe care l-ar fi primit in lipsa acestor documente, situație in care proiectul nu ar fi fost selectat.

    4. Beneficiarul nu a scos din circuitul agricol, terenul arabil pe care se executa investiția.

    5. Certificatul de urbanism a fost emis de Primăria Mintiu Gherlii fara elementele de identificare a imobilului, fara înscrierea informațiilor referitoare la regimul tehnic al terenului prevăzute in documentațiile de urbanism aprobate si fara solicitarea tuturor avizelor.

      Autorizația de construirea a fost emisa pe baza unui contract de comodat pentru o construcție definitiva, fara avizul Consiliului Județean Cluj, fara decizia de scoatere din circuitul agricol si fara avizul rețelelor de apa si canalizare.

    6. Copia după Registrul agricol depusa in cererea de finanțare-poziția nr. 010, nu indica persoana fizica titulara a acestei suprafețe, menționând doar adresa si capul gospodăriei - B. S., copie diferita de copia prezentata de beneficiar in timpul controlului, in condițiile in care in adresa nr. 2636/_ înregistrata la APDRP cu nr. 7692/_, Instituția Prefectului Județului Cluj in urma verificărilor efectuate la Primăria Mintiu Gherlii, ne-a precizat ca pentru B.

      1. Răzvan Î. I., C.I.F. RO 26362586, autoritatea locala nu a putut prezenta o poziție deschisa in Registrul Agricol, in anii 2009 sau 2010.

    7. Firmele SC 4 DIM SRL si SC LOGIC C. SRL au participat la selecția de oferte cu "oferte de curtoazie" deoarece:

        • in indicatorul planșelor prezentate in documentație de SC HERSAN PRODCOM SRL, aceasta societate apare la rubrica proiectat.

        • oferta depusa de SC LOGIC C. SRL conține stampila cu semnătura copiata/scanata a administratorului, ofertele sunt utilizate la toate proiectele la care apare aceasta societate cu oferta "de curtoazie"- conform art. 3.3/Anexa1-HG 875/2011, oferte utilizate in procesele de achiziție.

        • formularele "oferta financiara/tehnica" depuse de SC HERSAN PRODCOM SRL, sunt identice ca format, structura, grafica, cu cele utilizate de SC Hard Manager Company SRL in ofertele prezentate.

    8. Cu toate ca responsabilul legal al proiectului dl. B. S. cunoștea situația SC ANA LUJERDEAN CONSTRUCT SRL (societate nou înființată, fara angajați, reprezentantul legal nu este de specialitate iar societatea nu dispunea in acel moment de mijloacele fixe si materiale pentru realizarea investiției), acesta utilizează oferta acesteia ca oferta "de curtoazie"- conform precizărilor art. 3.3/Anexa1 - HG 875/2011.

    9. In dosarele de achiziții au fost depuse copii ale certificatelor ORC pentru SC LOGIC C. SRL, SC HERSAN PRODCOM IMPEX SRL, SC ANA LUJERDEAN CONSTRUCT SRL, SC LUCA&RORO SRL si SC J&C CONSTRUCT SRL.

      Nici la beneficiar nu au fost găsite in original ORC - urile menționate, caz in care ofertele prezentate de aceste firme trebuiau declarate neconforme. ( ... ).

    10. La solicitarea echipei de control, beneficiarul a prezentat doar o parte din documentele contabile (extrase de cont, facturi etc). Din tranzacțiile efectuate/din rulajul contului la CEC Bank SA, ca modalitate de cofinanțare se utilizează alimentarea periodica a contului de către d-na B. -lIdo C. /SC Hard Manager Company SRL (_ ,_ ,_ ,_ ,_, etc.), aceasta modalitate fiind utilizata si pentru contul deschis la BRD (_ ,_ ,_ . In Registrul-jurnal de încasări si plăți aceste alimentari cont/rulaje nu se regăsesc in evidente in totalitate.

    11. Registrul jurnal de încasări si plăți nu a fost înregistrat la organul fiscal teritorial la începerea activității conform legislației naționale, nu este respectata metodologia de înregistrare in acest registru, înregistrările nu sunt făcute cronologic si nu sunt înregistrate toate tranzacțiile bancare efectuate".

      Organul de control a reținut că au fost încălcate următoarele acte legislative/documente:

      1.

      Legea 31/1990;

      2.

      Legea 571/2003, coroborata cu HG nr. 44/2004;

      3.

      Prevederile Contractului de Finanțare C_

      300038/_

      ,

      respectiv: Anexa I [art. 1 (2), art. 11 (3), art. 14(1), art. 16(1), art. 16(3)]; Anexa IV,

      art. 4.1.

      1. Prevederile caietului de sarcini vol. I/pct. 3.4 a,b, condițiile generale art. 7.2., 7.3.;

      2. Prevederile H.G. 875/2011 - Anexa 1/art. 3(3); 6. Legea 50/2001.

      In urma verificărilor, echipa de control a apreciat că se impune retragerea ajutorului financiar nerambursabil acordat pana la data controlului si rezilierea contractului de finanțare C 121010961300038/_ - "Construirea unei anexe, pentru exploatația agricola si înființarea unei sere pentru producția si prelucrarea legumelor".

      La punctul 9 din procesul-verbal s-a stabilit că valoarea cheltuielilor afectate de nereguli este de 5.420.729 lei, din care:

      • contribuție din fonduri UE: 2.385.120 lei - 80%;

      • contribuție publica naționala: 596.280 lei - 20 %, din care:

      • buget de stat: 596.280 lei

      • buget local: O lei

      • alte surse publice: O lei;

      • contribuție privata: 2.439.329 lei

      • TVA: O lei.

        La punctul 10 a actului atacat s-a reținut că valoarea creanței bugetare rezultate din nereguli este de 899.999,1 lei, din care:

      • contribuție fonduri UE: 654.544,80 lei

      • contribuție publica naționala de la bugetul de stat: 163.636,20 lei

      • 10% procent suplimentar aplicat la recuperarea avansului, conform art.

      4(5) din contractul de finanțare - 81.818,1 lei (buget de stat)

      -TVA: O lei.

      Procesul-verbal atacat ne-a fost comunicat in data de_ .

      Împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare încheiat de A. de P. pentru D. R. si P. la data de_, înregistrat la APDRP sub nr. 22.939/_, reclamantul a formulat contestație, care a fost înregistrata la APDRP sub nr. 25.223/_ .

      Prin Decizia de soluționare a contestației, înregistrata la APDRP sub nr. 27937/_, a fost respinsa contestația formulata de reclamant, reținându-se ca beneficiarul are un debit in suma de 899.999,10 lei, la care se adaugă dobânzile si penalitățile de întârziere.

      Decizia de soluționare a contestației i-a fost comunicata reclamantului in luna octombrie 2012.

      Decizia de soluționare a contestației înregistrata la APDRP sub nr. 27937/_, precum si Procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de_, privind proiectul C121010961300038/_ -"Construirea unei anexe, pentru exploatația agricola si înființarea unei sere pentru producția si prelucrarea legumelor, înregistrat la APDRP sub nr. 22.939/_, sunt nelegale.

      Reclamantul își întemeiază aceste susțineri pe următoarele argumente, probe si dispoziții legale:

      1. La întocmirea procesului-verbal de constatare a neregulilor si la stabilirea masurilor, precum si la emiterea deciziei de soluționare a contestației nr. 27937/_, nu s-a respectat principiul proporționalității reglementat de

      O.U.G. nr. 66/2011.

      La art.2 lit. n din OUG 66/2011 este definit principiul proporționalității după cum urmează:

      "n) principiul proporționalității - orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce privește resursele angajate În constatarea neregulilor, cât și în ceea ce privește stabilirea creanțelor bugetare rezultate din nereguli, ținând seama de natura și frecventa neregulilor constatate și de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv;"

      In art.18 alin. 2 din Regulamentul CE 65/2011 indicat in pagina 3 din procesul-verbal de constatare se prevede că: " 2. Statul membru recuperează si/sau refuză ajutorul sau stabilește cuantumul reducerii ajutorului, în special în funcție de gravitatea, de amploarea si de persistenta neconformității constatate.

      Gravitatea neconformității depinde În special de importanta consecințelor acesteia, având în vedere obiectivele urmărite prin criteriile care nu au fost respectate. Amploarea neconformității depinde în special de efectul acesteia asupra operațiunii în ansamblu.

      Caracterul "persistent" al neconformității depinde în special de durata pe parcursul căreia se manifestă efectele acesteia sau de posibilitatea de a pune capăt acestor efecte prin mijloace rezonabile. "

      Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare s-a hotărât rezilierea contractului de finanțare nr. C121010961300038/_, si s-a reținut că valoarea cheltuielilor afectate de nereguli este de 5.420.729 lei din care contribuție din fonduri UE in suma de

          1. lei si contribuție publica naționala in suma de 596.280 lei.

            Prin același proces-verbal s-a stabilit că valoarea creanței bugetare rezultată din nereguli este de 899.999,1 lei.

            Raportat la aspectele reținute in procesul-verbal, este evident că măsurile dispuse prin acest act nu respecta principiul proporționalității reglementat prin art. 2 din O.U.G. nr. 66/2011.

            Avem in vedere consecințele deosebit de grave si exagerate a acestui proces-verbal raportat la stadiul lucrărilor executate, la contribuția financiară a beneficiarului, precum si la lipsa de gravitate a așa ziselor nereguli.

            Potrivit prevederilor art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011, "Orice acțiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli si al stabilirii creanțelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporționalității, ținându-se seama de natura și de gravitatea neregulii constatate, precum și de amploarea și de implicațiile financiare ale acesteia. "

            In cazul concret, dispozițiile art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011 trebuie coroborate cu dispozițiile cuprinse la punctul 2 al Anexei nr. 1 a O.U.G. nr.66/2011, pe care le redăm in continuare:

            "Contracte a căror valoare este sub plafonul/pragul stabilit de legislația națională privind achizițiile publice pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene*).

            *) Prevederile pct. 2 se aplică și beneficiarilor privați de fonduri europene care au obligația respectării unor ghiduri/instrucțiuni privind achizițiile, în situația în care acestea sunt parte integrantă din contractul/acordul/ordinul/decizia de finanțare.

            Nu in ultimul rând trebuie avute in vedere efectele procesului-verbal cu privire la: a) suspendarea activității de realizare a proiectului si periclitarea finalizării acestui proiect; b) prejudiciul care se cauzează nu doar beneficiarului, ci si activității economice din România, prin sistarea realizării unui obiectiv care ar genera venituri si locuri de muncă, venituri care ar contribui la dezvoltarea economica si la îmbunătățirea nivelului de trai a populației; c) imaginea negativa creata artificial României prin acreditarea ideii că in România nu se respecta legea in domeniul utilizării fondurilor europene, că aceste fonduri sunt utilizate in

            mod fraudulos, cu toate că realitatea este diferita de cea prezentata in procesul- verbal de constatare, d) punerea României in situația de a rambursa, in mod nejustificat, bugetului Uniunii Europene fonduri primite, in condițiile in care gradul de absorbție a fondurilor Europene este extrem de scăzut, iar România a contribuit la Fondurile Europene după anul 2007; e) prejudicierea intereselor României datorita excesului de zel a unor funcționari cu atribuții de control si denaturării realității. In mod nejustificat organul de soluționarea a contestației a reținut, in pag. 5 din decizia atacata, ca efectele procesului-verbal nu pot face obiectul soluționării contestației.

            1. La întocmirea procesului-verbal și stabilirea masurilor dispuse prin acesta, precum si la emiterea deciziei de soluționare a contestației nr. 27937/_

              , nu s-a ținut seama de definiția data neregulilor, definiție cuprinsă la art. 2 lit. a si din O.U.G. nr. 66/2011 "a) neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competente în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit; a"1) nereguli cu caracter sistemic/de sistem - nereguli generate de modul în care sunt îndeplinite cerințele-cheie ale sistemelor de management și control care se produc ca urmare a unor deficiente de proiectare a procedurilor de management și control, a unor erori sistematice de aplicare a procedurilor de

              management și control sau din necorelarea prevederilor legislației naționale cu reglementările comunitare; ".

              Pentru a se îndeplini condiția cuprinsă in definiția de la art. 2 lit. a, este necesar ca pretinsa neregulă sa fi prejudiciat ori să poată prejudicia bugetul Uniunii Europene sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o suma plătită necuvenit.

              Doar in situația in care sunt îndeplinite toate condițiile cuprinse in definiția data la art. 2 lit. a) se poate reține că exista nereguli de natura să determine adoptarea unor măsuri împotriva beneficiarului.

              In cazul de față, organul de control, deși a făcut referire la anumite pretinse nereguli, nu a făcut dovada si nici nu poate face dovada că așa zisele nereguli ar fi determinat un prejudiciu pentru bugetul Uniunii Europene ori pentru fondurile publice naționale.

              Condiția impusa de legiuitor este ca plata din aceste fonduri să se facă in mod cuvenit, iar din procesul-verbal si din actele existente in dosar nu rezultă că s-ar fi făcut vreo plată necuvenita, ci că toate plățile sunt corect făcute, având la baza documente justificative si situații de lucrări.

              Este de reținut faptul că toate plățile s-au făcut după ce situațiile de lucrări si documentele pe baza cărora s-a aprobat plata au fost verificate de instituțiile si autoritățile competente in acest domeniu, verificare in urma cărora s-a constatat că beneficiarul este îndreptățit să încaseze sumele pentru care s-au făcut cereri de plata.

              Este de observat ca, prin decizia de soluționare a contestației a fost înlăturat acest argument al contestatoarei, bazat pe existenta verificărilor făcute de autoritățile competente in domeniu, reținându-se răspunderea exclusiva a beneficiarului:

              "Beneficiarul este singurul răspunzător in fața autorității contractante pentru implementarea proiectului, fapt ce include si răspunderea beneficiarului fața de documentele depuse in cadrul proiectului ce ii aparține si situația de fapt existenta" (pag. 6).

              Urmare celor expuse mai sus, susține reclamantul că nu suntem in prezenta unor nereguli care sa determine rezilierea contractului si restituirea sumelor încasate de beneficiar.

              Situația reținuta in procesul-verbal, raportată la dispozițiile art. 2 din

              O.U.G. nr. 66/2011, nu justifică nici măsura suspendării plăților.

              Nici in decizia de soluționare a contestației nu se arata, in concret, care sunt neregulile care au prejudiciat bugetul Uniunii Europene sau fondurile publice naționale, organul de soluționare a contestației mărginindu-se sa afirme ca "neregulile sunt clar prezentate in cuprinsul PVC".

              Organul care a soluționat contestația a făcut doar anumite precizări cu caracter de generalitate, referitoare la posibilitatea verificărilor pe întreaga durata de valabilitate a contractului de finanțare, fara sa se refere, in concret, la pretinsele "nereguli" reținute in procesul-verbal si in decizia de soluționare a contestației.

              Mai mult, prin argumentele expuse la pct. II din decizia de soluționare a contestației, in realitate parata isi invoca propria culpa.

            2. La întocmirea procesului-verbal de constatare si la stabilirea măsurilor dispuse prin acesta, precum si la emiterea deciziei de soluționare a contestației nr. 27937/_ nu s-a ținut seama de faptul că toate actele pe baza cărora s-a întocmit contractul de finanțare, precum si cele in temeiul cărora s-au efectuat plăți, au fost verificate minuțios de personalul cu atribuții in acest sens din cadrul Agenției De P. Pentru D. R. Și P. .

              In aceste condiții sunt aplicabile dispozițiile art. 219 alin. 1 din noul cod civil aprobat prin Legea nr. 287/2009, potrivit cărora ("Faptele licite sau ilicite săvârșite de organele persoanei juridice obliga insasi persoana juridica. insa numai daca ele au legătura cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate. ") . In același sens sunt si dispozițiile speciale cuprinse la art. 221 din același cod potrivit cărora ("Daca prin lege nu se dispune altfel persoanele juridice de drept public sunt obligate pentru faptele licite sau ilicite ale organelor lor in aceleași condiții ca persoanele juridice de drept privat").

              Dispoziții similare au existat si in Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice.

              Raportat la dispozițiile legale, redate mai sus, se afirmă că A. DE P. PENTRU D. R. ȘI P. are responsabilitate pentru toate actele aprobate de personalul din cadrul agenției.

              Chiar dacă există departamente diferite in cadrul agenției, din care unele cu atribuții de control si constatare a neregulilor, nu se poate nega faptul că toate documentele pe baza cărora s-a aprobat si încheiat contractul de finanțare, iar apoi s-au efectuat plățile, au fost verificate de personalul agenției, personal care a fost selectat si încadrat de aceasta.

              Acest personal a verificat documentele prezentate de beneficiar si a apreciat că îndeplinesc toate condițiile prevăzute de lege, motiv pentru care le-a aprobat, aprobarea fiind dată după analiza si verificarea amănunțită a actelor, precum si a stadiului fizic si a calității lucrărilor executate.

              Actele atacate evidențiază culpa paratei, astfel ca suntem in situația aplicării adagiului latin Nemo auditur propriam turpitudinem allegans.

            3. Sunt nefondate aspectele reținute in procesul-verbal, precum si in decizia nr. 27937/_, sens in care releva reclamantul următoarele:

      IV.1 Aspectele menționate in cap. 5 pct. 1, pag. 4 din procesul-verbal nu se încadrează in categoria unor nereguli potrivit definiției cuprinse la art. 2 din

          1. nr. 66/2011, deoarece:

            1. Adeverința nr. 21/_ emisă de Cooperativa Agricola Inima Verde face dovada că B. S. Răzvan a fost înscris in această Cooperativă având calitatea de asociat cu 10 părți sociale.

              Este irelevant faptul că in cooperativă apare ca fondator si administrator B.

              1. , tatăl lui B. S. Răzvan, fiindcă nu exista vreo dispoziție legală care să interzică asocierea vreunei persoane in cadrul Cooperativei, dimpotrivă atât in Constituția României, cât si in legislația specială este reglementată posibilitatea oricărei persoane să se asocieze fără niciun fel de discriminări bazate pe legături de rudenie.

                Edificatoare in sensul expus mai sus sunt dispozițiile art. 16 alin 1 din Constituția României ("Egalitatea în drepturi (1) Cetățenii sunt egali în fața legii si a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. ") precum si dispozițiile art. 40 alin 1 din aceeași constituție ("Dreptul de asociere (1) Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere. ").

                Cu privire la aceste argumente, in mod nejustificat s-a reținut in decizia de soluționare a contestației ca "legăturile de rudenie nu intra in sfera termenului de "discriminare" (pag. 7, pct. IV.1.).

                Organul de soluționare a contestației a înțeles in mod eronat unele dintre argumentele invocate de reclamant. Reclamantul arată că nu a susținut si nu susține ca dispozițiile art. 6 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 ar fi aplicabile reclamantului.

                Reclamantul a invocat aceste dispoziții legale pentru a sublinia faptul ca atunci când legiuitorul a dorit să limiteze dreptul de asociere a unor persoane a reglementat in mod expres aceasta interdicție;

                in acest sens, s-a exemplificat prin dispozițiile art. 6 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 ("(2) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, cu modificările și completările ulterioare, pentru infracțiunile prevăzute de art. 143 - 145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sau pentru cele prevăzute de prezenta lege, cu modificările și completările ulterioare.

                Or, in cazul Cooperativei, actele normative aplicabile nu conțin o astfel de interdicție, similara celei reglementate pentru societățile comerciale.

                Persoanele care au efectuat controlul nu sunt îndreptățite să se pronunțe cu privire la legalitatea convocării adunării generale și a dobândirii calității de asociat in cadrul Cooperativei Agricole Inima Verde, fiindcă nu au fost investite prin lege să facă astfel de verificări si să stabilească legalitatea ori nelegalitatea dobândirii calității de membru.

                Se constată cu surprindere că organul de control face constatări cu privire la probleme care sunt in competenta instanțelor de judecata, iar pe baza acestor constatări ori aprecieri trag concluzii si consemnează pretinse nereguli. In mod cert, B. S. Răzvan a avut și are calitatea de membru in Cooperativa Agricolă Inima Verde, situație in care era îndreptățit să beneficieze de drepturile conferite de această calitate.

            2. Terenul cu care a fost înscris B. S. Răzvan in Cooperativă a fost dobândit in folosința de acesta. Modalitatea in care a fost dobândit rezultă din documentele prezentate.

      La formularea opiniei cuprinse in pagina 4 din procesul-verbal (reluata in pag. 7, pct. IV.1. lit. b) din decizia de soluționare a contestației), potrivit căreia B.

      1. Răzvan a obținut adeverință mai înainte de a fi autentificat contractul de comodat, nu s-a ținut seama de următoarele aspecte:

        • pentru validitatea contractului de comodat nu este necesară forma scrisă;

        • dovada existenței contractului de comodat poate fi făcută in condițiile Codului Civil;

        • chiar legătura de rudenie intre B. I., in calitate de tată si proprietar al terenului, si B. S. Răzvan, in calitate de fiu, probează că acordul de voința intre aceștia pentru încheierea contractului de comodat era anterioara autentificării contractului de comodat, precum si împrejurarea că pentru B. I.

      , care a eliberat adeverința din 21/_, nu era necesar să i se prezinte contractul de comodat in forma scrisa si autentificata pentru a ști că el a acordat fiului său dreptul de folosința asupra terenului cu care acesta din urma s-a înscris in Cooperativa Agricola Inima Verde.

      Drept urmare, nu exista neconcordanțele la care se face referire in procesul-verbal de constatare fiindcă si gradul de rudenie dintre B. I. si B.

      S. Răzvan a asigurat condițiile ca acesta din urma sa dobândească dreptul de folosința asupra terenului si sa se înscrie in Cooperativa Agricola Inima Verde.

        1. Sunt nefondate constatările si aprecierile cuprinse la cap. 5 pct. 2 din procesul-verbal (pag. 4 si 5), precum si la pct. IV.2. (pag. 7) din decizia nr. 27937/_ . Modificarea soluției tehnice a fost aprobata si notificată autorităților competente, modificarea fiind impusă de condițiile de climă relevate prin memoriul prin care s-a propus schimbarea soluției tehnice.

          In justificarea solicitării de a se schimba soluția tehnică constructorul a relevat faptul că, urmare studiului geotehnic, a constatat că in raport de cantitatea maximă de precipitații atmosferice înregistrate la stația meterologica din Dej din anul 2009, de caracteristicile maselor de aer din zona in care se executa serele se impune modificarea proiectului prin reducerea deschiderii la 8

          1. in loc de 12 m. si crearea a trei module in loc de doua module, menținându-se lungimea de 50 m. liniari.

            In acest mod nu s-a modificat suprafața totală a serei ci s-au creat premisele pentru ca aceasta să reziste condițiilor climaterice din zona, respectiv să suporte cantitatea de zăpadă din timpul iernii.

            Pentru schimbarea soluției tehnice exista si dispoziția de șantier din _

            , precum si solicitarea nr. 53 din_ de aprobare a modificării proiectului tehnic si de revizuire a proiectului de achiziții, cerere însoțită de toată documentația prevăzuta de lege.

            Așa cum rezulta din pagina 5 a procesului-verbal de constatare, prin actul adițional nr. 2 din_ la contractul de finanțare s-a aprobat noua soluție tehnică constând in construirea unei sere cu trei module, cu deschidere de 8 m.

            Proiectul modificat a fost prezentat si Primăriei Comunei Mintiu Gherlii, care si-a exprimat acordul cu privire la modificările aduse si a aplicat stampila pe documentele modificate, astfel că și această cerință a fost îndeplinită.

            Celelalte aspecte menționate la cap. 5 pct. 2 sunt irelevante pentru că nu evidențiază nelegalitatea proiectului si a documentelor pe baza cărora s-a încheiat contractul de finanțare si s-au efectuat plățile, fiindcă actele sunt ulterioare încheierii contractului de finanțare și au fost aprobate.

            Nu se poate susține că modificarea proiectului de execuție efectuată cu aprobarea Agenției de P. pentru D. R. și P. reprezintă o neregulă imputabilă beneficiarului care să producă prejudicii bugetului Uniunii Europene, fiindcă este interesul acestuia si a celui care asigură fondurile ca lucrările executate să corespundă calitativ, să reziste condițiilor specifice din România.

            Măsurile cu privire la care se face referire la pct. nr. 2 din procesul-verbal sunt benefice pentru toți cei implicați in realizarea proiectului astfel că nu pot fi apreciate ca nereguli si cu atât mai mult ca nereguli de natură să producă prejudicii bugetului Uniunii Europene sau fondurilor naționale.

            Prin urmare nici aceste aspecte nu justifica constatările si măsurile dispuse prin procesul-verbal.

        2. Motivele cuprinse la cap. 5 pct. 3, pag. 5 din procesul-verbal sunt lipsite de temei si in parte in contradicție cu prevederile legale aplicabile.

      1. In primul rând, ignorarea de către organul de control a dispozițiilor pe care le redăm in continuare:

          • art. 41 alin. 1 din noul Cod civil potrivit cărora "Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitate de exercițiu restrânsă. "

          • art. 41 alin. 2 din Codul civil nou conform cărora "Actele juridice ale minorului cu capacitate de exercițiu restrânsă se încheie de către acesta, cu încuviințarea părinților sau, după caz, a tutorelui, iar in cazurile prevăzute de lege, §i cu autorizarea instanței de tutelă".

          • art. 48 din același Cod prevede că și Minorul devenit major poate confirma actul făcut singur in timpul minorității, atunci când el trebuia sa fie reprezentat sau asistați.

          • art. 1262 alin. 1 din Noul Cod civil ("Confirmarea unui contract anulabil rezultă din voința, expresa sau tacită, de a renunța la dreptul de a invoca nulitatea).

          • art. 1263 alin. 5 din același cod prevede ca " In lipsa confirmării exprese, este suficient ca obligația sa fie executata in mod voluntar la data la care ea putea fi valabil conformată de către partea interesata".

        Dispozițiile legale redate mai sus contrazic susținerile organului de control potrivit cărora B. S. Răzvan nu putea încheia contracte economice fiindcă nu avea capacitatea de exercițiu (deoarece era minor), un minor cu capacitate de exercițiu restrânsă având dreptul să încheie contracte economice, iar in lipsa unor acțiuni in anulare aceste acte sunt valabile si au fost confirmate tacit chiar de B. S. Răzvan si părinții acestuia.

        Nu pot fi acceptate susținerile organului de soluționare a contestației, potrivit cărora: "invocarea Codului civil privitor la capacitatea de exercițiu restrânsa neavând aplicabilitate in raport cu actele normative specifice obligatorii a fi respectate de către solicitanți in vederea obținerii finanțării prin FEADR. .. " (pag. 8).

      2. Nu exista dispoziție legala care să interzică dobândirea de către un minor a dreptului de proprietate ori a dreptului de folosință asupra unui teren. Câtă vreme pentru perioada in care o persoana are capacitate de exercițiu restrânsă se prevede dreptul acesteia de a semna acte, cu asistarea părinților, este irelevant faptul că contractul nr. 2683/_ încheiat cu S.C. ECOINSPECT S.R.L., cât si fișa de înregistrare a producătorilor in agricultura sunt semnate de

      3. B. S. Răzvan ori de părinții acestuia.

        Datele referitoare la fișa de înregistrare a producătorilor agricoli reflecta evoluția in timp a dreptului de folosință asupra terenurilor in condițiile in care in cursul anului 2009 s-au încheiat acte prin care s-a transmis lui B. S. Răzvan drepturi de folosința asupra terenului.

        Este normal ca pentru o anumita perioadă din an sa fie înscrisă persoana care la data respectiva avea dreptul de folosință iar după ce s-au încheiat actele de transmitere a dreptului de folosința să fie înscrisă persoana care beneficiază de acest drept.

        Pentru transmiterea dreptului de folosință asupra terenului nu exista impusa condiția de validitate a actului scris, iar relația de rudenie dintre părinții

        B. I. si B. IIdo C. cu fiul lor B. S. Răzvan oferă posibilitatea ca dreptul de folosință asupra terenului să fie transmis fără sa se fi încheiat un contract in forma scrisă.

        In doctrina si in jurisprudența s-a reținut, in baza dispozițiilor art. 1198 din Codul civil vechi (adoptat in anul 1864), imposibilitatea morală de preconstituire a dovezilor scrise in cazul in care acordul de voință s-a realizat intre rude.

        Gradul de rudenie dintre părinți si fiul lor reprezintă cazul clasic de imposibilitatea morala a preconstituirii dovezii scrise cu privire la transmiterea dreptului de folosință asupra terenului, insă aceasta nu dovedește că exista vreo neregulă in documentația pe baza căreia s-a încheiat contractul de finanțare.

        IV.4 Nu poate fi apreciata ca neregulă de natură să determine măsurile adoptate prin procesul-verbal de constatare împrejurarea reținută la capitolul 5 pct. 4 pag. 6 din procesul-verbal si reluata la pct. IV.4. (pag. 8) din decizia atacata.

        In mod evident nu exista vreo neregulă legată de faptul că beneficiarul nu a scos din circuitul agricol terenul arabil pe care să execute investiția, deoarece terenul nu trebuie scos din circuitul agricol raportat la următoarele împrejurări:

        1. pe terenul respectiv se vor produce si depozita produse agricole, astfel că nu numai că nu se reduce activitatea destinata activității agricole ci se creează condițiile pentru exploatarea superioara si eficientă, cu respectarea cerințelor impuse de Uniunea Europeană a terenului;

        2. la art. 92 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 se prevede in mod expres că se pot amplasa construcții pe terenuri agricole daca aceste construcții servesc activităților agricole.

          1. Sunt vădit contrare stării de fapt motivele cuprinse la capitolul 5, pct.5, pagina 6 din procesul-verbal de constatare.

            La acest punct se susține că ar exista o neregula cu privire la contractul de comodat, fiindcă in acest act s-ar fi menționat că s-a încheiat contractul pentru suma de 1.200 lei/an și că acest contract nu respecta dispozițiile legale pentru acest considerent.

            In primul rând, in contract nu s-a prevăzut că se încheie pentru un preț de

            1.200 lei/an ci s-a menționat că "Părțile contractante apreciază valoarea folosinței terenului pentru aceasta perioadă la suma de 1.200 lei pe an ... ti. Fraza de mai sus a fost cuprinsa in contract pentru a se putea determina cuantumul taxelor notariale pentru redactarea si autentificarea actului. Nicăieri in cuprinsul contractului nu s-a prevăzut vreo obligație pentru comodatar de a plăți vreo suma de bani pentru folosința terenului, astfel că aspectul reținut de organul de control este lipsit de orice suport.

            Chiar daca s-ar fi prevăzut in contract vreun preț, o astfel de împrejurare nu ar fi determinat nulitatea contractului, ci ar fi schimbat natura juridică a acestuia din contract de comodat intr-un contract de locațiune, potrivit principiului conversiei actelor juridice.

            Este de observat faptul că și acest aspect a fost reținut ca o neregulă de natură sa determine încetarea contractului si obligarea beneficiarului sa restituie sumele încasate.

            Motivele cuprinse la punctul nr.5 din procesul-verbal înlătura orice dubiu cu privire la caracterul nelegal al acestui act.

            Nu știm motivele pentru care s-a înscris punctul nr.5 insă vedem efectele si constatăm că un proiect poate fi blocat pentru motive fictive, că România va fi pusa in situația să restituie fonduri primite de la bugetul Uniunii Europene ca urmare a unor astfel de acte de control, că inițiativa cetățenilor vizând atragerea fondurilor europene pentru modernizarea agriculturii, pentru creșterea capacitaților de producție si crearea unor locuri de munca este descurajată.

            O eventuala soluție favorabilă a instanței de judecată nu va mai servi nimănui dacă pană la pronunțarea unei astfel de hotărâri activitatea beneficiarului va fi oprită, iar bunurile acestuia vor fi vândute in baza unui act evident nelegal, descurajând pe cei care ar vrea să facă demersuri pentru accesarea fondurilor europene in condițiile in care vor afla modalitatea in care se întocmesc actele de control si efectele masurilor dispuse prin aceste acte.

            Este de observat ca prin decizia atacata, comisia de soluționare a contestației a evitat sa se pronunțe asupra acestor argumente invocate de subscrisa, fiindcă, in mod evident ar fi trebuit sa admită temeinicia motivelor contestatoarei. Comisia s-a mărginit sa afirme ca "nu acest aspect este cel hotărâtor in a determina încetarea contractului de finanțare ... ".

          2. Motivele cuprinse in capitolul 5 pct. 6, pagina 6 din procesul-verbal sunt criticabile, deoarece:

        1. B. S. Răzvan putea semna actele la data depunerii cererii, respectiv la data de_, fiindcă avea capacitate restrânsa de exercițiu, situație in care sunt aplicabile prevederile legale la care am făcut referire la pct. IV.3 din prezenta contestație.

        2. organul de control nu are competența legală să se pronunțe asupra legalității certificatului de urbanism și a autorizației de construire nr. 17/3463/_ .

        Autorizația de construire nr. 7/_ si certificatul de urbanism nr. 33/4110/_ beneficiază de prezumția de legalitate ca orice act emis de autoritățile publice, prezumție care nu poate fi răsturnată decât prin anularea acestor acte, iar măsura anularii o poate dispune doar instanța de judecata potrivit legislației in materie de contencios administrativ, respectiv Legea nr. 554/2004.

        Potrivit definiției date la art. 30 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții "Certificatul de urbanism este actul de informare al autorității administrației publice competente să emită autorizații de construire/desființare ... ".

        O definiție similară se găsește și la art. 6 alin. 11 din Legea nr. 50/1991.

        La art. 31 din aceleași norme se prevede că "Solicitantul certificatului de urbanism este persoana fizica sau juridica interesată să primească de la autoritatea administrației publice competente informații cu privire la un imobil

        ...".

        Nu exista sancțiunea nulității certificatului de urbanism pe considerentul ca nu s-ar identifica detaliat terenul.

        Precizăm insă că in certificatul de urbanism se face mențiunea că terenul este identificat prin "Plan de situație scara 1:500, plan de încadrare in zona scara 1:5000"

        e) nu era necesar avizul Consiliului Județean, așa cum rezulta din dispozițiile art. 4 din Legea nr. 50/1991;

        1. nu era necesară scoaterea din circuitul agricol al terenului, aspect cu privire la care s-au făcut referiri la punctul nr. IVA din prezenta contestație.

        2. existau avizele necesare eliberării autorizației de construire, conform precizărilor cuprinse la punctul nr. 4 din certificatul de urbanism. Aceste avize nu erau necesare la eliberarea certificatului de urbanism ci la obținerea autorizației de construire, tipul de avize fiind menționat chiar in certificatul de urbanism.

        In certificatul de urbanism nu s-a prevăzut obținerea avizelor privind alimentarea cu apa si canalizare.

        Concluzionând, susține reclamanta că si acest motiv este fictiv, că nu există neregulă reținută in procesul-verbal si nici motivul pentru rezilierea contractului de finanțare si pentru obligarea la restituirea sumelor încasate pentru lucrările efectuate.

        IV.7 Sunt lipsite de temei motivele cuprinse in capitolul 5 punct 7, pagina nr. 6 din procesul-verbal, prezentate si la pct. IV.7. (pag. 9) din decizia de soluționare a contestației, deoarece:

        1. B. S. Răzvan Î. I. a fost înregistrata la O.R.C. in data de_, așa cum rezulta din certificatul seria B nr. 2158614 din_ eliberat de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj, fiind atribuit numărul de înregistrare in Registrul Comerțului F 12/2190/_ si Codul Unic de Î. nr. 26362586 din_ .

          In aceste condiții este firesc ca in anul 2009 in Registrul Agricol sa nu apară B. S. Răzvan, prin întreprindere individuala, insa apare B. S. Răzvan cu suprafața de 6400 mp.

        2. in anul 2010 situația este modificată datorită încheierii unor contracte de arenda, insa prin actele prezentate s-a făcut dovada deținerii in folosința a terenului.

        Comisia de soluționare a contestației nu a ținut seama de argumentele invocate de subscrisa, menținând motivarea cuprinsa in procesul-verbal.

        IV.a. Motivele cuprinse la capitolul 5 pct. 8, din paginile 6 si 7 ale procesului-verbal sunt irelevante și nu evidențiază nereguli de natura celor

        reglementate de art. 2 din O.U.G. nr. 66/2011, fiindcă nu au avut niciun impact asupra încheierii si executării contractului de finanțare.

        Nu are importanță dacă ofertele au fost transmise in atenția d-lui B. I., fiindcă au fost refăcute si trimise in atenția lui B. S., fără insă să influențeze decizia adoptata de autorități.

        Nu pot fi acceptate susținerile organului de soluționare a contestației, potrivit cărora " ... emiterea unor documente in numele altor persoane, care ulterior sa necesite refacerea acestora putând reprezenta acțiuni de îndreptare a unor încercări de inducere in eroare a autorităților (pct. IV.8, pag. 9 din decizia nr. 27937/_ ).

        IV.9 Sunt irelevante sub aspectul reținerii unor nereguli de natura celor prevăzute la art. 2 din OUG nr. 66/2011, motivele invocate la cap.5 pct. 9, pag. 7-8 si 9 din procesul-verbal.

        Aspecte cu privire la care s-a făcut referire in prima parte a pct. 9 nu au influențat cu nimic realizarea contractului, deoarece așa cum s-a menționat in finalul paginii 7 "CRPDRP 6 SATU-MARE" nu a avizat dosarul de achiziții servicii, emițând fișa de neavizare nr. 2453/_, "document prin care se solicită reluarea procedurii si trecerea pe cheltuieli neeligibile a sumei de 64.900 lei (consultanta la întocmirea cererii de finanțare)".

        Achiziția pentru servicii de consultanta și asistență tehnica a fost reluată prin redepunerea dosarului privind achizițiile de servicii, înregistrat la CRPDRP 6 Satu-Mare sub nr.6775/_ .

        Procedura de achiziții a serviciilor de consultanță a respectat ghidul in vigoare la data realizării achiziției, fiind desemnată câștigătoare oferta depusă de către S.C. HERSAN PRODCOM S.R.L., cu care s-a și încheiat contractul de servicii si asistență tehnica, valoarea contractului fiind de 70.000 lei (exclusiv TVA).

        In aceste condiții, CRPDRP 6 Satu-Mare a avizat dosarul de achiziții servicii prin Fișa de avizare nr. 6789/_, aspect reținut in pagina 8 din procesul- verbal.

        Aspectele reținute in partea a doua a paginii nr.8 din procesul-verbal nu reflecta existența vreunei nereguli, asemănarea dintre oferta prezentata S.C. HERSAN PRODCOM S.R.L., ca structură, grafică și format cu oferta S.C. HARD MANAGER COMPANY S.R.L. la un alt proiect, cu un alt beneficiar, neavând vreo relevanța fiindcă S.C. HARD MANAGER COMPANY S.R.L. nu a participat la această procedură.

        De altfel, este firesc să existe unele asemănări intre proiecte pentru exploatații agricole.

        Referirile la așa zisele oferte "de curtoazie" ale S.C. 4 DIM S.R.L. si S.C LOGIC C. S.R.L. se întemeiază pe dispozițiile art. 3 pct. 3 din Anexa nr. 1 din HG nr.875/2011, act normativ care nu era in vigoare la data când a fost desemnata oferta câștigătoare, astfel că nu pot fi aplicate retroactiv, fiindcă in caz contrar s-ar încălca dispozițiile art. 15 alin. 2 din Constituția României "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile."

        Nici mențiunile cuprinse in ultimele doua fraze ale pct. 9 din capitolul 5 nu evidențiază existența unei nereguli, fiindcă nicio lege nu interzice conlucrarea ori colaborarea intre societăți și nu suntem in situația incompatibilităților reglementate in anexa la contractul de finanțare.

        Referitor la argumentele relevate mai sus, este de observat ca organul de soluționare a contestației a recunoscut ca acestea sunt întemeiate, reținând următoarele:

        "Comisia de soluționare a contestației admite in parte argumentele prezentate de contestatar in sensul ca, intr-adevăr, chiar daca echipa de control a constatat anumite nereguli la achiziția de servicii consultanta desfășurata in anul 2008, aceasta nu a fost avizata de către CRPDRP 6 Satu-Mare, drept pentru care nu poate face obiectul decontării APDRP". (pct. IV.9, pag. 9 din decizia nr. 27937/_ ).

        Deși comisia de soluționare a contestației a admis ca nu toate motivele invocate in procesul-verbal contestat au fost temeinice si legale, in realitate nu a dat nicio eficienta acestor constatări, câtă vreme contestația formulata de subscrisa a fost respinsa, cu consecința menținerii in totalitate a procesului- verbal atacat.

        Atitudinea comisiei de soluționare a contestației este in mod evident părtinitoare, in condițiile in care încearcă sa găsească o justificare pentru constatările reținute in procesul-verbal: " ... se apreciază ca echipa de control a dorit sa evidențieze anumite aspecte care conduc la suspiciunea unei proceduri de achiziție formala ... " (pag. 10 din decizia atacata).

          1. Motivele cuprinse la capitolul 5 pct. 10, pag. 9, 10 si începutul paginii 11 din procesul-verbal nu evidențiază existența unor nereguli din categoria celor prevăzute la art. 2 din O.U.G. nr. 66/2011.

            Trimiterea ofertelor de achiziție de lucrări si bunuri către S.C. ANA LUJERDEAN CONSTRUCT S.R.L. nu evidențiază vreo nelegalitate ori vreo neregularitate, fiindcă nici caietul de sarcini și nici legea nu prevăd că ofertele nu trebuie trimise la societăți cu situația juridică a celei menționate mai sus.

            Această societate era înființată, nu avea probleme care să justifice excluderea ei de la procedura, iar situația patrimoniala ori numărul de salariați nu reprezenta un criteriu in raport de care să se aprecieze că nu poate participa la procedura achiziției de lucrări.

            Afirmațiile referitoare la cunoașterea situației acestei societăți (nedovedite) nu prezintă vreo importanță fiindcă nu se pot aplica criterii discriminatorii și subiective in aceste proceduri si nici nu s-a prevăzut așa ceva in ghidul pe baza căruia s-a făcut procedura de achiziție.

            Aceleași considerente sunt aplicabile si in legătură cu oferta depusă S.C. LUCA&RORO S.R.L.

            Este de observat faptul că CRPDRP 6 Satu-Mare a avizat dosarul de achiziții lucrări și PT prin Fișa de avizare nr. 12528/_ .

            Este irelevant faptul că proiectul tehnic a fost modificat adoptând noua soluție tehnică, respectiv trei module cu deschidere de 8 m. X 50 m, in loc de doua module de 12 m.x50 m., in condițiile in care această modificare a apărut necesară și utilă și s-au obținut avizele de la autorități, inclusiv de la A. de P. pentru D. R. și de P., pentru modificare.

            Pentru stabilirea legalității procedurii de achiziție a lucrărilor nu prezintă relevanță nici faptul că ulterior S.C. J&C CONSTRUCT S.R.L. a fost radiată, fiindcă la data atribuirii contractului de execuție aceasta era in funcțiune, fapt dovedit cu certificatul O.R.C. nr. 117296/_ .

            Această societate nu era insolvabilă, nu era in faliment si nici in lichidare, iar faptul că ulterior urma să fie radiată nu era cunoscut si nici nu putea fi cunoscut de beneficiar care nu a fost parte in dosarul in care s-a pronunțat Sentința comercială nr. 4744/_ .

            Pentru terți, inclusiv pentru beneficiar prezintă importanța situația de la

            O.R.C. de la data când s-a realizat procedura de achiziție, afirmație bazată pe dispozițiile art. 5 din Legea nr. 26/1990, fiindcă doar înscrierile la O.R.C. sunt opozabile terți lor.

            Nici faptul că s-au găsit copii ale certificatelor eliberate de O.R.C. nu prezintă relevanța fiindcă contează corectitudinea informației.

            In ce privește informațiile cuprinse in certificatul O.R.C. nr. 117296/_ acestea erau conforme cu situațiile de la O.R.C. de la acea data, iar pentru celelalte două societăți prezenta un interes redus, in condițiile in care contractul s-a încheiat cu S.C. J&C CONSTRUCT S.R.L.

            In mod nejustificat comisia de soluționare a contestației a apreciat ca aspectele menționate in procesul-verbal "reprezintă nereguli grave", cu motivarea ca "beneficiarul este singurul răspunzător in fața autorității contractante pentru implementarea proiectului" si ca "Nu se poate retine culpa Agenției pentru faptele beneficiarului ... "(pct. IV.10, pag. 10-11 din decizia nr. 27937/_ ).

          2. Motivele și starea de fapt prezentată la cap.5 pct. 11 din pag. 11 din procesul-verbal nu evidențiază existența unor nereguli prin care să fie prejudiciat bugetul Uniunii Europene.

        Nu se produce niciun prejudiciu bugetului Uniunii Europene prin modul in care s-au înregistrat sumele reprezentând cofinanțarea beneficiarului.

        Scopul controalelor este să nu se facă fraudă cu fondurile europene, ca aceste fonduri să nu fie utilizate in alte scopuri decât cele pentru care sunt acordate.

        Oricum, sumele cu care beneficiarul a participat la executarea lucrărilor au fost identificate de organul de control, iar utilizarea acestor sume, precum si a celor care au fost alocate in baza contractului de finanțare, a putut fi constatată, fiindcă obiectivul este realizat aproape in totalitate, chiar daca beneficiarul nu a primit toate sumele prevăzute in contractul de finanțare.

        Aspectele reținute la cap. 5 pct. 11, precum si la cap. 6 pct. 11 din procesul-verbal, nu justifică încetarea ori rezilierea contractului și obligarea beneficiarului să restituie sumele încasate, măsura stabilită de organul de control încălcând principiul proporționalității reglementat de art.2 litera n) din O.U.G. nr. 66/2011.

        Nici argumentele expuse de comisia de soluționare a contestației la pct. IV.11, pag. 11-12 din decizia nr. 27937/_, nu justifica masurile dispuse de organul de control, cu nesocotirea principiului proporționalității.

        Aspectele reținute de comisia de soluționare a contestației (" ... neincluderea anumitor operațiuni, chiar daca nu au legătura directa cu proiectul, poate influenta indicatorii economico-financiari ai unei societăți") nu sunt de natura sa conducă la rezilierea contractului de finanțare si la restituirea sumelor de către beneficiar.

          1. Sunt lipsite de temei motivele de fapt cuprinse in capitolul 6 ("Motivele de fapt), pct.1-11, pag. 11-14 din procesul-verbal nr. 22939/_ .

            Întrucât motivele cuprinse la capitolul 6 din procesul-verbal sunt o reluare a celor cuprinse la capitolul 5 din același proces-verbal, cu privire la care am făcut referiri la punctul IV din prezenta acțiune, reclamantul face următoarele precizări:

            V.1 Este lipsită de relevanța juridică împrejurarea că adresa responsabilului legal al proiectului coincide cu sediul Cooperativei Agricole Inima Verde care a eliberat adeverința nr. 21/_, fiindcă nicio lege nu interzice acest lucru, verificarea legalității sediului celor doua persoane juridice fiind examinată cu ocazia constituirii lor.

            Nici faptul că B. I. este tatăl lui B. S. Răzvan nu probează existența vreunei nereguli, fiindcă nu exista interdicție pentru fiu de a se înscrie intr-o cooperativa agricolă in care este asociat și administrator tatăl său.

            Adeverința este legala, iar eventuala nelegalitate a acesteia putea fi constatată doar de instanța de judecata, fapt care nu s-a întâmplat.

            In mod nejustificat comisia de soluționare a contestației a reținut (la pct. V.1., pag. 12 din decizia atacata) ca eliberarea adeverinței a fost o "activitate formala".

            Așa cum s-a arătat la punctul IV.1. din prezenta acțiune, adeverința nr. 21/_ emisă de Cooperativa Agricola Inima Verde face dovada că B. S. Răzvan a fost înscris in această Cooperativă având calitatea de asociat cu 10 părți sociale.

            Cu privire la folosința terenului de B. S. Răzvan am făcut referiri la cap. IV.1 din prezenta acțiune.

              1. Cu privire la motivele cuprinse la capitolul 6 pct. 2 din procesul-verbal am făcut referiri la cap IV.2., situație in care arătăm că nu există vreo neregulă și nici nu este afectat bugetul Uniunii Europene pentru faptul că in loc de doua module, sera va avea trei module dar cu aceeași suprafață.

                Actul de vânzare-cumpărare din_, nefiind autentic, are semnificația unei promisiuni de vânzare-cumpărare, insă asigură transmiterea dreptului de folosință in favoarea promitentului-comparator, cu păstrarea nudei proprietăți in favoarea promitenților-vânzători.

                Pentru aceste motive, nu exista suspiciunile la care s-a făcut referire in procesul verbal, iar acestea nu echivalează cu o neregulă in sensul definit la art. 2 din O.U.G. nr. 66/2011.

              2. Aspectele prezentate la cap. 6 pct. 3 nu evidențiază existența vreunei nereguli, fiindcă B. S. Răzvan face parte din familia B. și a fost înregistrat ca producător in agricultura ecologică.

              3. Sunt nefondate motivele cuprinse la cap. 6 pct. 4, pag. 12 din procesul-verbal.

                Documentele anexate cererii de finanțare nu au fost false, proiectul nu a fost suprascorat, așa cum susține organul de control.

                Proiectul ar fi fost selectat chiar și fără fișa de înscriere a producătorilor in agricultură, fiindcă pentru acest criteriu se acordau 5 puncte, ceea ce înseamnă că in cel mai rău caz s-ar fi acordat 70 de puncte, suficiente pentru selectarea proiectului.

              4. Nu era necesară scoaterea din circuitul agricol a terenului, afirmație bazată pe dispozițiile art. 92 din Legea nr. 18/1991, astfel că sunt lipsite de temei motivele cuprinse la cap. 6 pct. 5 din procesul-verbal.

              5. Sunt vădit nefondate și in contradicție cu starea de fapt si dispozițiile legale aplicabile motivele cuprinse la cap. 6 pct. 6 din procesul-verbal.

                La pct. IV.6., certificatul de urbanism cuprinde elementele de identificare ale imobilului, indică avizele necesare, avize care au existat la data eliberării autorizație: de construire.

                Autorizația de construire nr. 7/_ a fost eliberată pe baza contractului de comodat, insă la data eliberării ei era încheiat si contractul de vânzare- cumpărare din data de_ pentru terenul pe care urma sa se realizeze obiectivul.

                Nu era necesar avizul pentru rețelele de apa si canalizare.

                Certificatul de urbanism si autorizația de construire beneficiază de prezumția de legalitate, prezumție care nu poate fi răsturnată decât prin anularea acestor acte, anulare pe care o poate dispune doar instanța de judecata.

                Opiniile exprimate de organul de control cu privire la legalitatea ori nelegalitatea celor două acte nu pot suplini si nici înlocui o hotărâre judecătorească.

              6. Motivele cuprinse la cap. 6 pct. 7 din procesul-verbal nu evidențiază existența vreunei nereguli, aspect cu privire la care am făcut referiri la pct. IV.7. din prezenta acțiune.

                Reclamantul subliniază ca Î. a I. B. S. Răzvan a dobândit personalitate juridica la data de_, dată la care s-a eliberat certificatul de înregistrare.

              7. Motivele cuprinse la cap. 6 pct. 8 din procesul-verbal nu evidențiază existența unor nereguli de natura celor la care se face referire in art. 2 din O. U. G. nr. 66/2011.

                Se observă că se utilizează terminologia ofertelor de curtoazie, terminologie cuprinsa la art. 3 pct. 3 din anexa nr. 1 la HG nr. 875/2011, hotărâre de guvern care nu era in vigoare la data selecției de oferte pentru realizarea obiectivului, selecția având loc in anul 2010.

                Prin argumentele expuse de comisia de soluționare a contestației a fost nesocotit principiul neretroactivității legii, consacrat prin dispozițiile art. 15 alin. 2 din Constituția României: " ... prevederile si terminologia cuprinsa la art. 3 pct. 3 din anexa nr. 1 la HG nr. 875/2011 pot fi aplicate in aceleași condiții in care a fost aplicata si o. U. G. nr. 66/2011 ... " (punctul V.8., pag. 12 din decizie).

                Asemănările intre oferta S.C. HERSAN PRODCOM S.R.L. si ofertele făcute de S.C. HARD MANAGER COMPANY S.R.L. Ia alte proiecte sunt irelevante, câtă vreme doar prima dintre cele două societăți a participat la procedura de achiziții.

              8. Motivul invocat la cap. 6 pct. 9 din procesul-verbal este nedovedit și fără suport legal.

                In ghidul, pe baza căruia s-a făcut procedura de achiziții, nu s-au prevăzut restricții de natura celor avute in vedere de organul de control si nici nu era legal sa se prevadă astfel de restricții discriminatorii.

                Nu se poate pretinde că beneficiarul ar fi putut face aprecieri referitoare la așa zisa oferta de "curtoazie" potrivit definiției cuprinse la art. 3 pct. 3 din anexa nr. 1 la HG nr.875/2011, in condițiile in care la data invitării la licitație și a depunerii ofertei hotărârea de guvern nu era încă adoptată.

              9. Motivele invocate la cap. 6 pct. 10, pag. 13 din procesul-verbal, nu evidențiază existența unor nereguli care sa prejudicieze bugetul U.E.

                Indiferent daca organul de control găsea in original ori in copie certificatele emise de O.R.C. este cert că această distincție nu a influențat și nici nu putea influența realizarea proiectului și utilizarea fondurilor europene.

                In mod cert, proiectul a fost realizat, lucrările pentru care s-au făcut plățile au fost executate, măsurate și verificate de autoritățile competente.

                Scopul alocării fondurilor a fost atins, chiar dacă beneficiarul nu a primit in totalitate sumele prevăzute in contractul de finanțare.

                Prin urmare, nu se poate retine existenta unei nereguli raportat la acest motiv.

              10. Motivul invocat la cap. 6 pct. 11 pag. 13 si 14 din procesul-verbal nu scoate in evidență vreo neregula din categoria celor definite la art. 2 din O.U.G. nr. 66/2011 si nici producerea vreunui prejudiciu pentru bugetul U.E.

            Sumele încasate in baza contractului de finanțare au fost înregistrate in contabilitate la fel cum au fost înregistrate și cheltuielile efectuate.

            Documentele, pe baza cărora s-au făcut cheltuielile, au fost verificate amănunțit de personalul Agenției de P. pentru Dezvoltate R. si P. .

            Modalitatea concreta in care s-au înregistrat sumele cu care beneficiarul a participat la finanțarea lucrărilor nu releva existența vreunei nereguli care să afecteze bugetul U.E.

            Este de subliniat faptul că efortul financiar principal l-a făcut beneficiarul, chiar dacă interesul realizării proiectului depășește interesul propriu al beneficiarului.

          2. Sunt nefondate mențiunile cuprinse la cap. 7, pag. 14 din procesul- verbal (si in pag 13 din decizia de soluționare a contestației), referitoare la

            dispozițiile legale pretins a fi încălcate, sens in care reclamantul relevă următoarele:

            1. La pct. 1 al cap. 7 din procesul-verbal s-a menționat că s-au încălcat dispozițiile Legii nr. 31/1990, fără să se indice in concret care dispoziții au fost încălcate și in ce mod.

              Reclamantul apreciază că nici nu puteau fi încălcate dispozițiile acestei legi, câta vreme in Legea nr. 31/1990 nu exista reglementari referitoare la întreprinderi individuale, ci doar la societăți comerciale.

              Faptul ca Legea nr. 31/1990 nu este aplicabila in speța, este confirmat de insasi comisia de soluționare a contestației, prin mențiunile cuprinse la punctul

              IV.1. (pag. 7) din decizia nr. 27937/_ .

              Este de subliniat inca o data atitudinea părtinitoare a comisiei de soluționare a contestației, care a evitat sa se pronunțe in sensul nelegalității procesului-verbal contestat, mărginindu-se sa afirme ca " ... din eroare APDRP a menționat in cuprinsul procesului verbal de constatare Legea 31/1990 si Legea 50/2001 ... "(pct. VI, pag. 13 din decizie).

              Cu alte cuvinte, orice neregularitate a procesului-verbal a fost acoperita de comisia de soluționare a contestației, fiind calificata o simpla "eroare" din partea APDRP, fara consecințe juridice, in timp ce erorile nesemnificative ale beneficiarului. semnalate pe parcursul procedurii, au fost considerate "nereguli grave", fiind sancționate prin rezilierea contractului si obligarea beneficiarului la restituirea sumelor încasate, precum si la plata dobânzilor si penalităților de întârziere.

              V1.2. La pct. 2 al cap. 7 s-a precizat că s-au încălcat dispozițiile Legii nr. 571/2003 și ale HG nr. 4412004, fără să se indice in concret care anume dispoziții au fost încălcate si in ce mod, fapt care echivalează cu o lipsa de motivare a procesului-verbal sub acest aspect.

              V1.3. Tot la cap. 7, la pct. 3 s-a prevăzut că s-au încălcat prevederile contractului de finanțare, fiind indicate art. 1 alin. 2, art. 11 alin. 3, art. 14 alin.

              1 si art. 16 alin. 1 si 3, precum si cele cuprinse in anexa nr. 4, respectiv art. 4

              pct. 1.

              Referitor la aceste mențiuni, reclamantul face următoarele precizări:

              1. nu s-au încălcat dispozițiile art. 1 alin. 2, aspect cu privire la care am făcut referiri la pct. IV si V din prezenta acțiune;

              2. nu s-au încălcat dispozițiile art. 11 alin. 3 din contract și apreciem că aceste dispoziții au fost invocate de organul de control nu pentru a dovedi că au fost încălcate, ci pentru a justifica măsura dispusă prin procesul-verbal.

              3. s-a ținut evidența contabilă separată cu toate veniturile si cheltuielile pe perioada de valabilitate a contractului, sens in care arătăm că sumele împrumutate întreprinderii individuale de către beneficiar ori de alte persoane nu intră in categoria veniturilor astfel cum acestea sunt definite in Codul fiscal ci a obligațiilor, motiv pentru care este firesc ca evidența acestora să fie ținută distinct pentru a nu afecta indicatorii economico-financiari.

                Scopul dispozițiilor art. 14 alin. 1 din contractul de finanțare este de a asigura posibilitatea pentru organele de control de a verifica modul in care sunt cheltuiți banii alocați din bugetul Uniunii Europene ori din fondurile naționale, scop care a fost atins fiindcă, in procesul-verbal nu se face vreo mențiune cu privire la neînregistrarea unui venit ori cheltuială din banii alocați de Autoritatea Competentă.

              4. prevederile art. 16 alin.1 din contractul de finanțare trebuie înțelese in sensul dat de dispozițiile art. 2 din O.U.G. nr. 66/2011, fiindcă întotdeauna prevederile legale prevalează față de prevederile contractuale, afirmație bazată pe principiul supremației Legii cuprins la art. 1 alin. 5 din Constituția României.

                Noțiunea de neregulă nu trebuie absolutizată si nici înțeleasă in alt sens decât cel pe care legiuitorul l-a avut in vedere, cu referire la definiția cuprinsă la art. 2 literele a) si ai) din O.U.G. nr. 66/2011

                Oricum, măsurile dispuse de organul de control nu au ținut seama de prevederile art. 2 din O.U.G. nr. 66/2011 referitoare la proporționalitatea acestora, la definiția "neregulă" si a celei de fraudă.

                Încetarea contractului nu este determinată de existența vreunei reguli, ci doar in situația in care acea neregulă este gravă și datorita acelei nereguli se produc prejudicii bugetului Uniunii Europene ori fondurilor naționale.

              5. credem că in mod greșit a fost menționat că s-au încălcat dispozițiile art. 16 alin.3 din contractul de finanțare, fiind evident că organul de control a invocat acest articol pentru a motiva măsura restituirii valorii finanțării.

                In cazul de față apreciem că nu sunt incidente dispozițiile art. 16 alin. 3 din contractul de finanțare fiindcă:

                • nu au existat nereguli;

                • chiar dacă s-ar fi apreciat că există unele nereguli acestea nu s-ar încadra in definiția prevăzută la art. 2 din O.U.G. nr. 66/2011, fiindcă nu s-a produs si nici nu se poate produce vreun prejudiciu bugetului Uniunii Europene sau bugetului național;

                • măsurile care trebuie luate trebuie să respecte principiul proporționalității reglementat de art. 2 si 17 din O.U.G. nr. 66/2011.

              6. nu au fost încălcate dispozițiile cuprinse in anexa nr. IV art. 4.1 si oricum o astfel de încălcare, in măsura in care organul care va soluționa contestația ar aprecia că există, nu intră in categoria neregulilor definite la art. 2 din O.U.G. nr. 66/2011.

              7. nu s-au încălcat nici prevederile cuprinse in caietul de sarcini si in condițiile generale, astfel că sunt nefondate mențiunile cuprinse la cap. 7 pct. 4 din procesul-verbal.

                Acest aspect nu a mai fost invocat, deoarece s-au făcut referiri ample la pct. nr. IV si V.

              8. sunt vădit contrare legii mențiunile cuprinse la cap. 7 pct. 5 privitoare la pretinsa încălcare a prevederilor HG nr. 875/2011.

                Beneficiarul nu putea încălca, in anul 2010 ori in anul 2009, dispozițiile HG nr. 875 care a fost adoptată abia in anul 2011, fiindcă această hotărâre nu era cunoscută și nici nu produce efecte retroactive.

              9. sunt lipsite de temei mențiunile cuprinse la cap.7 pct. 6 privitoare la pretinsa încălcare a Legii nr. 50/2001.

              Legea nr. 50/2001 este pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Belgiei privind cooperarea polițienească, semnată la B. la 14 aprilie 1999, astfel că nu are nici o legătură cu activitatea beneficiarului.

              Probabil organul de control a avut in vedere dispozițiile Legii nr. 50/1991, insă legalitatea procesului-verbal se verifică prin mențiunile cuprinse in acesta si nu prin ce s-ar fi putut avea in vedere.

              Chiar dacă s-a avut in vedere Legea nr. 50/1991 (așa cum a menționat comisia de soluționare a contestației), nu s-a invocat niciun articol pretins a fi încălcat.

              Este de observat ca prin decizia de soluționare a contestației nu s-au analizat argumentele expuse anterior, care au fost cuprinse in contestația formulata de reclamant.

              Comisia s-a limitat doar sa precizeze ca motivele invocate de reclamant "sunt neîntemeiate, irelevante sau au mai fost analizate anterior ... " (punctul VI, pag. 13).

          3. Sunt nefondate și nelegale concluziile activității de verificare cuprinse la cap. 8 pag. 15 din procesul-verbal, menținute prin decizia de soluționare a contestației (pag. 13, punctul VII).

            Concluziile procesului-verbal sunt in dezacord cu starea de fapt, cu dispozițiile art. 2 si 17 din O.U.G. nr. 66/2011 si cu cele cuprinse la art.18 alin. 2 din Regulamentul CE 65/2011.

            Se subliniază si un aspect deosebit de important, și anume că se apreciază ca întemeiată propunerea făcuta prin raportul de control DCA nr. 13987/_, "respectiv retragerea ajutorului financiar nerambursabil acordat până la data controlului si rezilierea contractului de finanțare C121010961300038/_ -

            ..... "

            Concluziile cuprinse in procesul-verbal nu țin cont de cazurile in care se produce rezilierea și de efectele rezilierii, sens in care relevăm următoarele:

            1. rezilierea nu se referă la condițiile anterioare ori concomitente încheierii contractului de finanțare, ci reprezintă o sancțiune pentru nerespectarea de către una din părți a obligațiilor asumate prin contract;

            2. rezilierea nu produce efecte pentru trecut, ci doar pentru viitor, începând cu data la care s-a reziliat contractul, dată care nu poate fi anterioară comunicării procesului-verbal nr. 22939/_, cu referire si la dispozițiile art. 45 din Codul de procedură fiscală;

            3. rezilierea nu conferă autorității contractante dreptul de a retrage ajutorul financiar nerambursabil acordat până la data controlului, ci poate determina efecte doar cu privire la perioada ulterioară comunicării procesului-verbal.

            Comisia de soluționarea contestației nu a ținut seama de niciunul dintre aceste motive invocate de reclamant, considerând ca sunt "nefondate si contrare prevederilor contractului de finanțare". Nu a argumentat insa aceste susțineri.

          4. Sunt nelegale prevederile cuprinse la cap. 9 pag. 15 din procesul- verbal, pentru considerentele expuse la punctele IV, V, VI si VII din prezenta acțiune.

          5. Sunt nelegale dispozițiile cuprinse la cap. 10, pag. 15 din procesul- verbal.

            Reclamantul învederează că sunt avute în vedere atât motivele invocate la punctele IV, V si VI din prezenta acțiune, cât si modul de redactare a mențiunilor cuprinse la cap. 8 din procesul-verbal.

            Rezilierea contractului de finanțare nu poate genera efecte asupra valabilității contractului si nici cu privire la plățile efectuate anterior rezilierii contractului, ci doar pentru perioada ulterioară comunicării procesului-verbal nr. 22939/_ .

            Pentru a înlătura suspiciunea referitoare la modul de înțelegere a noțiunii de reziliere, redăm in continuare un text relevant al unui autor prestigios in domeniul dreptului "Desființarea contractelor sinalagmatice cu executare succesivă pentru motivul că una din părți nu isi execută obligațiile se numește reziliere. Rezilierea are ca efect desființarea contractului sinalagmatic, pentru cauză de neexecutare, numai pentru viitor. Prestațiile executate in trecut fiind de regulă ireversibile, rămân bine si definitiv executate.

            Prin urmare, in mod nelegal s-a stabilit valoarea creanței bugetare rezultate din pretinse nereguli in cuantum de 899.999,1 lei.

            Așa cum s-a arătat in cuprinsul contestației, apreciem ca au existat suficiente motive pentru a contesta in totalitate valoarea creanței, precum si calitatea de debitor menționata la cap. 12 din pag. 16 din procesul-verbal atacat.

          6. In temeiul art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, am solicitat obligarea paratei sa continue finanțarea proiectului, sa facă plățile pentru care s- a depus cereri de plata, fiindcă lucrările s-au efectuat, reclamanta a cheltuit

        sumele aferente acestor lucrări astfel ca este îndreptățita sa recupereze sumele conform contractului de finanțare.

        În data de_ pârâta A. de P. pentru D. R. și P. a depus la dosarul cauzei întâmpinare (f. 77-97), prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca fiind neîntemeiată și menținerea actelor emise de instituția pârâtă ca fiind temeinice și legale.

        Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

        Ca urmare a verificărilor efectuate de A. de P. pentru D. R. si

        P. in perioada_ -_, prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de_ de către A. de P. pentru D. R. si P. privind proiectul C_ 300038/_ - "Construirea unei anexe, pentru exploatația agricola si înființarea unei sere pentru producția si prelucrarea legumelor", înregistrat la A. de P. pentru D.

        R. si P. sub nr. 22.939/_, s-a stabilit că reclamantul B. S. Răzvan Î. I. datorează autorității competente in gestionarea fondurilor europene un debit in valoare de 899.999,1 lei, astfel: a) aferent bugetului Uniunii Europene: 654.544,80 lei; b) aferent bugetului de stat: 163.636,20 lei; c) 10% procent suplimentar aplicat la recuperarea avansului, conform art. 4(5) din contractul de finanțare - 81.818,1 lei (buget de stat); d) aferent TVA recuperata de la bugetul de stat, după caz: 0 lei.

        Ca motive de fapt, organul de control a reținut, în esență, că adeverința nr. 21/_ eliberată de Cooperativa Agricola Inima Verde pentru susținerea dlui

        B. S. Răzvan ca membru al cooperativei este eliberată de o cooperativă care are sediul in str. T. V., nr. 19, ce coincide cu adresa responsabilului legal al proiectului, iar administratorul si membrul fondator al cooperativei este domnul B. I., tatăl dlui B. S. Răzvan.

        Conform Certificatului Constatator emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj nr. 127437/_ ), dl. B. S. (persoana fizica) este asociat in cadrul cooperativei cu 10 părți sociale. Cooperativa Agricola nou

        înființată (_ ) nu putea elibera adeverința decât prin convocarea Adunării Generale Extraordinare care se putea întruni numai după min. 30 de zile de la înființare, conform Actului Constitutiv al Cooperativei, deci după data de_ conform Monitorului Oficial nr. 47/_ in care au fost anunțați noii membri cooptați. De asemenea, adeverința a fost emisă înainte ca B. S. sa dețină suprafața de teren, contractul de comodat având încheiere de autentificare nr. 2536/_, aspect care nu este in concordanta cu precizările din acest document.

        S-a mai reținut în procesul verbal atacat că Planul de situație nr. 6216/_ in care sera este constituita din doua module cu deschidere de 12m, planul de amplasament si delimitare a corpului de proprietate nr. 6216/_, identic cu cel din PT, dar fara indicator si planul de amplasament si delimitare a corpului de proprietate nr. 6216/_ in care sera are 3 module cu deschidere de 8m au același număr si aceeași data de înregistrare la A. Naționala de Cadastru si P. itate Imobiliara-6216/_ si numai ultimul este vizat spre neschimbare de Primăria Comunei Mintiu Gherlii la Anexa la autorizația de construire.

        Mai mult decât atât, pe planul de amplasament cu 3 module au rămas menționați ca proprietari domnii B. I. T. si B. IIdo C., care in momentul vizei acordata de către Primărie nu mai erau proprietari-conform actului de vânzare-cumpărare/_, neautentificat.

        S-a apreciat că toate aceste aspecte creează suspiciunea modificării planului inițial, fara ca Oficiul de Cadastru si P. itate Imobiliară sa fie in cunoștința de cauza.

        S-a mai reținut că fisa de înscriere a producătorilor in agricultura ecologica nr. 3920/_ si contractul RO-2683/_, existente in dosarul cererii de finanțare conțin ștersături la CNP - producător, iar seria si nr. CI aparțin d-nei B. IIdo si nu beneficiarului. Comparând Fisa de înregistrare a producătorilor in agricultura ecologica nr. 3920/_ si contractul RO-2683/_, încheiat cu SC ECOINSPECT SRL, transmise in copie de către DAJ-MADR, cu documentele similare depuse de beneficiar la APDRP, s-a constatat că sunt identice, cele din urma suportând modificări la denumirea si datele de identificare a producătorului/beneficiarului, din persoana dnei B. IIdo C. in persoana dlui B. S. Răzvan.

        Organul de control a apreciat că datorita documentelor false prezentate de beneficiar anexat cererii de finanțare, proiectul a fost suprascorat cu 75 de puncte față de scorul real de 60 de puncte pe care l-ar fi primit in lipsa acestor documente, situație in care proiectul nu ar fi fost selectat.

        A mai constatat organul de control că beneficiarul nu a scos din circuitul agricol terenul arabil pe care se execută investiția, precum și emiterea certificatul de urbanism de către Primăria Mintiu Gherlii fara elementele de identificare a

        imobilului, fara înscrierea informațiilor referitoare la regimul tehnic al terenului prevăzute in documentațiile de urbanism aprobate si fara solicitarea tuturor avizelor.

        În ceea ce privește autorizația de construirea, s-a observat că ea a fost emisa pe baza unui contract de comodat pentru o construcție definitiva, fara avizul Consiliului Județean Cluj, fara decizia de scoatere din circuitul agricol si fara avizul rețelelor de apa si canalizare.

        Copia după Registrul agricol depusa in cererea de finanțare-poziția nr. 010, nu indica persoana fizica titulara a acestei suprafețe, menționând doar adresa si capul gospodăriei - B. S., copie diferita de copia prezentata de beneficiar in timpul controlului, in condițiile in care in adresa nr. 2636/_ înregistrata la APDRP cu nr. 7692/_, Instituția Prefectului Județului Cluj in urma verificărilor efectuate la Primăria Mintiu Gherlii, ne-a precizat ca pentru B. S. Răzvan Î. I., C.I.F. RO 26362586, autoritatea locala nu a putut prezenta o poziție deschisa in Registrul Agricol, in anii 2009 sau 2010.

        S-a reținut că firmele SC 4 DIM SRL si SC LOGIC C. SRL au participat la selecția de oferte cu "oferte de curtoazie" care ar rezulta din următoarele: in indicatorul planșelor prezentate in documentație de SC HERSAN PRODCOM SRL, aceasta societate apare la rubrica proiectat; oferta depusa de SC LOGIC C. SRL conține stampila cu semnătura copiata/scanata a administratorului, ofertele sunt utilizate la toate proiectele la care apare aceasta societate cu oferta "de curtoazie"- conform art. 3.3/Anexa1-HG 875/2011, oferte utilizate in procesele de achiziție; formularele "oferta financiara/tehnica" depuse de SC HERSAN PRODCOM SRL, sunt identice ca format, structura, grafica, cu cele utilizate de SC Hard Manager Company SRL in ofertele prezentate.

        Cu toate ca responsabilul legal al proiectului dl. B. S. cunoștea situația SC ANA LUJERDEAN CONSTRUCT SRL (societate nou înființată, fara angajați, reprezentantul legal nu este de specialitate iar societatea nu dispunea in acel moment de mijloacele fixe si materiale pentru realizarea investiției), acesta utilizează oferta acesteia ca oferta "de curtoazie"- conform precizărilor art. 3.3/Anexa1 - HG 875/2011.

        S-a mai reținut că în dosarele de achiziții au fost depuse copii ale certificatelor ORC pentru SC LOGIC C. SRL, SC HERSAN PRODCOM IMPEX SRL, SC ANA LUJERDEAN CONSTRUCT SRL, SC LUCA&RORO SRL si SC J&C

        CONSTRUCT SRL. Nici la beneficiar nu au fost găsite in original ORC - urile

        menționate, caz in care ofertele prezentate de aceste firme trebuiau declarate neconforme.

        La solicitarea echipei de control, beneficiarul a prezentat doar o parte din documentele contabile. Din tranzacțiile efectuate/din rulajul contului la CEC Bank SA, ca modalitate de cofinanțare se utilizează alimentarea periodica a contului de către d-na B. -lIdo C. /SC Hard Manager Company SRL (_ ,_ ,_ ,_ ,_, etc.), aceasta modalitate fiind utilizata si pentru

        contul deschis la BRD (_ ,_ ,_ ). S-a observat că în Registrul-jurnal de încasări si plăți aceste alimentari cont/rulaje nu se regăsesc in evidente in totalitate, iar Registrul jurnal de încasări si plăți nu a fost înregistrat la organul fiscal teritorial la începerea activității conform legislației naționale, nu este respectata metodologia de înregistrare in acest registru, înregistrările nu sunt făcute cronologic si nu sunt înregistrate toate tranzacțiile bancare efectuate.

        Organul de control a reținut că au fost încălcate: Legea 31/1990, Legea 571/2003, coroborata cu HG nr. 44/2004, prevederile Contractului de Finanțare C_ 300038/_, respectiv: Anexa I [art. 1 (2), art. 11 (3), art. 14(1), art. 16(1), art. 16(3)]; Anexa IV, art. 4.1; prevederile caietului de sarcini vol. I/pct. 3.4 a,b, condițiile generale art. 7.2., 7.3.; prevederile H.G. 875/2011 - Anexa 1/art. 3(3); Legea 50/2001.

        S-a dispus retragerea ajutorului financiar nerambursabil acordat pana la data controlului si rezilierea contractului de finanțare C 121010961300038/_

        , stabilindu-se că valoarea cheltuielilor afectate de nereguli este de 5.420.729 lei, din care contribuție din fonduri UE: 2.385.120 lei - 80%; contribuție publica naționala: 596.280 lei - 20 %, din bugetul de stat; contribuție privata: 2.439.329 lei.

        S-a reținut că valoarea creanței bugetare rezultate din nereguli este de 899.999,1 lei, din care: contribuție fonduri UE: 654.544,80 lei; contribuție publica naționala de la bugetul de stat: 163.636,20 lei.

        Împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare reclamantul a formulat contestație, care a fost respinsă prin Decizia de soluționare a contestației, înregistrata la APDRP sub nr. 27937/_

        , reținându-se ca beneficiarul are un debit in suma de 899.999,10 lei, la care se adaugă dobânzile si penalitățile de întârziere.

        Procesul verbal și controlul în urma căruia a fost emis sunt cârmuite de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, precum și de Hotărârea Guvernului nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor acestei ordonanțe, acte normative care instituie o procedură administrativă de control a obținerii și utilizării fondurilor europene și/sau naționale aferente, chiar și pentru situația în care acestea au fost obținute și/sau utilizate anterior intrării în vigoare, neputând fi vorba, așa cum practica judiciară reține constant, despre o retroactivare a legii, cum greșit alegă reclamantul.

        Este adevărat că există un control documentar anterior pentru selectarea proiectului finanțat, însă acest control anterior nu îl exclude pe cel ulterior prevăzut de OUG nr. 66/2011 chiar în considerarea acestei verificări anterioare, care nu împiedică analiza subsecventă.

        Elementul central al cauzei, asupra căruia reclamantul nu insistă deoarece el înlătură argumentația pe marginea conceptului de proporționalitate pe care reclamantul insistă în mod special, îl constituie împrejurarea că organul de control a apreciat că datorită documentelor false prezentate de beneficiar anexat cererii de finanțare, proiectul a fost suprascorat cu 75 de puncte față de scorul

        real de 60 de puncte pe care l-ar fi primit in lipsa acestor documente, situație in care proiectul nu ar fi fost selectat.

        Din această perspectivă, efectul neregulilor este integral negativ, în sensul că elementele afectate de nereguli, scoase din proiect, ar fi determinat eșecul acestui proiect și neobținerea fondurilor acordate.

        Este adevărat că potrivit art. 17 din OUG nr. 66/2011, orice acțiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli și al stabilirii creanțelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporționalității, ținându-se seama de natura și de gravitatea neregulii constatate, precum și de amploarea și de implicațiile financiare ale acesteia, însă aceste implicații trebuie analizate nu strict în raport cu beneficiarul, ci în întregul context, procedura de aplicare pentru fonduri europene trebuind să se desfășoare în condiții de legalitate, realitate, egalitate de șanse și tratament, aspecte care sunt negativ influențate de prezentarea în proiect a unor nereguli decisive pentru selecție; proporționalitatea ar putea duce, cel mult, la ignorarea unor nereguli minore, care nu au influențat selecția.

        Potrivit art. 2 lit. a si a ind. 1 din O.U.G. nr. 66/2011 "a) neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competente în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit; a ind. 1) nereguli cu caracter sistemic/de sistem - nereguli generate de modul în care sunt îndeplinite cerințele-cheie ale sistemelor de management și control care se produc ca urmare a unor deficiente de proiectare a procedurilor de management și control, a unor erori sistematice de aplicare a procedurilor de management și control sau din necorelarea prevederilor legislației naționale cu reglementările comunitare".

        Având în vedere definiția legală, se observă că organul de control nu este îngrădit în constatarea neregulilor, definite într-un mod general și nerestrictiv, nici chiar în situația în care ar exista proceduri distincte de constatare sau contestare a unor acte/documente/împrejurări, acesta putând, strict pentru

        cerințele controlului și fără anularea actelor sau operațiunilor respective, stabili existența unei nereguli și aplica efectele prevăzute de OUG nr. 66/2011 în privința acestora, cum este cazul, bunăoară, certificatului de urbanism și autorizației de construire, chiar neanulate formal în procedura contenciosului administrativ.

        Reclamantul consideră că pentru a se îndeplini condiția cuprinsă in definiția de la art. 2 lit. a, este necesar ca pretinsa neregulă sa fi prejudiciat ori să poată prejudicia bugetul Uniunii Europene sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o suma plătită necuvenit și că nu se poate face dovada că așa zisele nereguli ar fi determinat un prejudiciu pentru bugetul Uniunii Europene ori pentru fondurile publice naționale. Prejudiciul este dat de însăși acordarea fondurilor în situația în care dacă se verifica cu o atenție sporită conținutul documentației, aceste fonduri nu ar fi fost obținute de reclamant, care, în plus, alegă utilitatea socială a păstrării fondurilor, certat de lucro captando, argument care nu poate prima în fața autorității care este în situația de certat de damno vitando și nici în fața terților care ar fi putut la rândul lor pretinde fondurile respective, în condiții de regularitate a documentației și proiectului.

        Reclamantul apelează în repetate rânduri la noțiuni de drept civil - îndeosebi relative la actul juridic civil, cum ar fi, de exemplu, imposibilitate

        morală de preconstituire a înscrisurilor, care nu sunt, însă, opozabile autorității într-o procedură administrativă, care exercită prerogativa publică în legătură cu acte sau operațiuni administrative, nu civile.

        Curtea, reexaminând punctele procesului verbal atacat, apreciază că ele sunt corect reținute iar reclamantul nu a făcut o dovadă contrară acestora. Sub acest aspect, observă că înscrisul depus sub denumirea Raport de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de expert tehnic judiciar, expert bunuri mobile, expert evaluator proprietăți imobiliare Șomlea M. R. la cererea solicitantului

        B. S. Răzvan Î. I., nu constituie o probă opozabilă autorității pârâte, nefiind obținut judiciar, sub controlul instanței și în condiții de contradictorialitate și drept la apărare.

        Aceste considerente reținute răspund susținerilor pertinente ale părților și le adresează direct sau implicit; Curtea este dispensată de analiza motivelor care nu sunt pertinente șirului logic al raționamentului reținut și stării de fapt demonstrate.

        Față de cele de mai sus, în temeiul art. 10 și 18 din Legea nr. 554/2004, Curtea urmează să respingă acțiunea.

        PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

        Respinge acțiunea formulată de către reclamanta B. S. RĂZVAN Î.

        I., cu sediul în municipiul G., str. T. V. nr. 19,. Județul Cluj, împotriva pârâtei A. de P. pentru D. R. și P., cu sediul în B., sector 1, str. Ș. V. nr. 43.

        Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .

        PREȘEDINTE GREFIER

        S. L. RUS M. V. -G.

        Red.SLR/dact.MS 2 ex./_

        Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

        Comentarii despre Sentința civilă nr. 177/2013. Contencios. Anulare act administrativ