Sentința civilă nr. 2080/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
cod operator 4204
SENTINȚA CIVILĂ nr. 2080
Ședința publică din_ Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. H. - judecător
G. ier: C. S.
Pe rol este judecarea cererii formulate de către reclamantul P. Z. cu domiciliul procesual ales la sediul av. Lupșe Marinela, B. M., b-dul I. nr. 18A/72, județul M. în contradictoriu cu pârâtele D. G. a F.
P. M., A. F. P. B. M. și A. F. pentru M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se constată că pârâta DGFP M. a depus prin serviciul registratură la data de_ întâmpinare din care un exemplar a fost comunicat cu reclamanta.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța pune în discuție excepția inadmisibilității invocată de către pârâte pe care o unește cu fondul și constatând cauza lămurită, declară închise dezbaterile reține cauza în pronunțare.
T.
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul de mai sus, reclamantul P. Z. în contradictoriu cu pârâtele D. G. a F.
P. M., A. F. P. B. M. și A. F. pentru M. a solicitat obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 5728 lei achitată cu titlu de taxă pentru emisii poluante, cu dobânda legală și să le oblige pe pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat că reclamantul a achiziționat dintr-un stat membru al Uniunii Europene un autoturism pe care a dorit să-l înmatriculeze în România, iar prin Decizia de calcul a taxei pentru emisii poluante s-a stabilit obligația de plată a sumei de 5728 lei. Reclamanta
consideră în esență că taxa pentru emisii poluante este contrară art. 90 din Tratatul de instituire a CE.
În probațiune s-au depus înscrisuri.Cererea a fost legal timbrată. Pârâta A. F. pentru M. nu a formulat întâmpinare.
Poziția procesuală a celorlalte două pârâte este exprimată prin întâmpinarea formulată de către D. G. a F. P. M., în nume propriu și în reprezentarea administrației financiare prin care se invocă excepția inadmisibilității și a neîndeplinirii procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 109 alin. 2 Cod procedură civilă. În susținerea acestei excepții pârâtele arată că: decizia de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule s-a emis prin aplicarea elementelor de calcul prevăzute de OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, cu modificările și completările ulterioare, stabilind taxa de poluare pentru autovehicule. Reclamanta nu a formulat contestație potrivit art. 205 Cod procedură fiscală, fără a realiza procedura prealabilă impusă de lege. Pe fond, pârâtele solicită respingerea cererii.
Excepția a fost soluționată odată cu fondul.
Pe fondul cauzei, din coroborarea probatoriului administrat, precum și a dispozițiile legale incidente în materie, instanța reține următoarele:
Reclamantul a achiziționat dintr-un stat membru al Uniunii Europene în care a fost înmatriculat pentru prima dată în anul 2007 (fila 11), autovehiculul menționat în cerere, pentru înmatricularea căruia pârâta A. F. P.
B. M.
a emis decizia de calcul a taxei de poluare nr. 41123/_ prin care
a stabilit obligația de plată a sumei de 5728 lei cu titlu de taxă pentru emisii poluante, sumă pe care acesta a achitat-o cu chitanța nr. 5033114/_ (filele 5-6).
Potrivit art. 7 lit. g. din Ordinul nr. 1501/2006 reclamantul era obligat să depună dovada plății taxei speciale, stabilită potrivit legii, pentru autoturismele și autovehiculele a căror înmatriculare se solicită ulterior datei de_ .
La data la care s-a solicitat înmatricularea vehiculului intrase în vigoare Legea nr.9/2012 care instituie obligația de plată a taxei pentru emisiile poluante și prin care s-a abrogat începând cu data de_ O.U.G. nr. 50/2008 care stabilea taxa pe poluare. Prin urmare legalitatea refuzului pârâtei de a proceda la înmatricularea vehiculului nu poate fi cenzurată decât în conformitate cu normele în vigoare la data la care s-a solicitat înmatricularea, adică raportat la cadrul legal stabilit prin Legea nr.9/2012.
Având în vedere succesiunea în timp dintre cele două acte normative, se impun următoarele observații cu privire la O.U.G. nr. 50/2008. Incompatibilitatea O.U.G. nr. 50/2008 cu art.110 TFUE (fostul art.90 TCE)a fost stabilită de Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin hotărârea pronunțată la 7 aprilie 2011 în cauza C-402/09, I. Tatu vs. Statul Român în care se reține că "Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor
înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională";.
Aceeași soluție a fost adoptată de instanța europeană și prin hotărârea de principiu pronunțată la 7 iulie 2011 în cauza C-263/10 Iulian A. Nisipeanu contra României.
Un examen comparativ al noii reglementări cuprinse în Legea nr.9/2012 atrage concluzia similitudinii de reglementare dintre taxa pe poluare prevăzută de O.U.G. nr. 50/2008 și taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule reglementată de Legea nr. 9/2012.Noul act normativ a fost construit pe aceleași principii cu O.U.G. nr. 50/2008 taxa fiind determinată în esență prin raportare la criterii precum ar fi capacitatea cilindrică, vechimea autoturismului și valoarea emisiilor de CO2.De principiu, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule este datorată cu ocazia primei înmatriculări în România a autovehiculelor, indiferent dacă acestea sunt autoturisme noi sau autoturisme de ocazie anterior înmatriculate într-un alt stat (fie el membru al Uniunii Europene sau nu).
În forma inițială a Legii nr. 9/2012 taxa a fost percepută potrivit art. 2 lit. i) și art. 4 alin. (2) și pentru primul transfer al dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat, realizat după intrarea în vigoare a prezentei legii.
Prin OUG nr.1/2012, intrată în vigoare la_ ,care a dus modificări acestui act normativ, s-au prevăzut că dispozițiile art. 2 lit. i) și art. 4 alin. (2) se suspendă până la data de_, cu consecința că taxa pentru emisiile poluante nu se achită cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autoturismelor de ocazie înmatriculate anterior datei de_ și a celor pentru care s-a achitat taxa specială pentru autoturisme și autovehicule/taxa pe poluare, chiar dacă aceste taxe au fost recuperate ulterior, în tot sau în parte, de la Statul Român iar contribuabilii care au achitat taxa pe acest temei legal în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a acestei legi (_ ) și data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență (_ ), pot solicita restituirea acesteia.
În condițiile în care legiuitorul român nu a respectat recomandarea formulată de Curte în sensul înlocuirii taxei pe poluare cu o taxă rutieră anuală, achitată de proprietarii tuturor autovehiculelor care poluează, instanța constată că se menține în noua reglementare discriminarea criticată de către Curte prin aceea că taxa pentru emisiile poluante nu este aplicabilă în continuare unor largi categorii de autovehicule :autovehiculele înmatriculate în România anterior datei de_ și autovehiculele pentru care s-a achitat taxa specială pentru autoturisme și autovehicule/taxa pe poluare, chiar dacă aceste taxe au fost recuperate ulterior, în tot sau în parte, de la Statul Român iar pentru taxele deja achitate în perioada_ -_ s-au prevăzut măsuri reparatorii, în conformitate cu art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr.1/2012 doar pentru
proprietarii autovehiculelor din parcul auto național care au achitat taxa cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate.
În ceea ce privește excepția inadm isibilității invocată de către pârâte
instanța constată urm ătoarele :Prin decizia nr.24/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a admis recursul în interesul legii declarat cu privire la admisibilitatea sau inadmisibilitatea acțiunii de restituire a taxei de poluare, în condițiile în care reclamantul nu a făcut dovada parcurgerii procedurii prealabile, prevăzută la art.7 din OUG nr. 50/2008, stabilindu-se că procedura de contestare prevăzută la art. 7 din OUG nr. 50/2008 raportat la art. 205 - 218 din Codul de procedură fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. d).
Identitatea de reglementare a celor două taxe și caracterul contrar dreptului comunitar în ceea ce privește taxa pentru emisiile poluante au fost argumentate în paragrafele anterioare ale prezentei sentințe.
În considerentele Deciziei nr.24/2011, cu privire la condițiile de exercitare a acțiunii având ca obiect restituirea taxei de poluare, Înalta Curte reține că"; nu poate fi condiționată de parcurgerea procedurii de contestare a deciziei de calcul al taxei de poluare, cele două proceduri fiind distinct reglementate de Codul de
procedură fiscală. În al doilea rând, nu trebuie ignorate obiectul și finalitatea celor două proceduri care vizează, pe de o parte, anularea deciziei de calcul al taxei de poluare, cu consecința înlăturării acesteia din realitatea juridică, iar, pe de altă parte, cenzurarea refuzului nejustificat de soluționare a cererii de restituire a taxei de poluare și obligarea la restituirea sumei încasate cu acest titlu.
Procedura prealabilă reglementată de dispozițiile legale amintite anterior este obligatorie numai în cazul primei categorii de acțiuni, în timp ce, pentru a doua, ea nu mai are un astfel de caracter în baza art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.
În al treilea rând, soluția admisibilității unor asemenea acțiuni se impune mai ales prin prisma jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, care recunoaște contribuabilului dreptul de a solicita rambursarea unei taxe plătite cu încălcarea dreptului european, independent de orice contestare a actului administrativ prin care această taxă a fost stabilită
";.Având în vedere identitatea de reglementare a celor două taxe și argumentele redate în considerentele Deciziei nr.24/2011 instanța va respinge
excepția inadmisibilității pentru neîndeplinirea procedurii prealabile.
Pe fondul cauzei, din coroborarea probatoriului administrat, precum și a dispozițiile legale incidente în materie, instanța reține următoarele:
Refuzul pârâtei de a soluționa cererea în termenul legal de 30 de zile prevăzut de art.2 alin.1 lit. h) din Legea nr.554/2004 și de a proceda la înmatricularea vehiculului numai condiționat de plata taxei pentru emisiile poluante prevăzută de Legea nr.9/2012 este unul nejustificat în sensul art.2 alin.1 lit. i) din Legea nr.554/2004 dată fiind contrarietatea cu art.110 TFUE a normei legale de a cărei respectare s-a condiționat înmatricularea vehiculului pentru prima dată în România. Potrivit principiului priorității dreptului comunitar prevăzut de 148 alin. (2) și (4) din Constituția României și principiilor consacrate în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (cauza Simmenthal ) judecătorul național are obligația de a înlătura orice
dispoziție națională contrară dreptului comunitar pentru a asigura deplina eficacitate a normelor comunitare .
Pe cale de consecință, instanța va dispune în temeiul art. 117 alin. (1) lit.
d) C. procedură fiscală restituirea taxei pentru emisii poluante ca nelegală.
Inexistența temeiului legal pentru plata taxei și implicit pentru perceperea acestei sume de către organele fiscale justifică repararea integrală a prejudiciului cauzat prin privarea de folosința sumei de bani achitată cu acest titlu, astfel că instanța va acorda dobânda legală calculată potrivit art. 3 alin. 3 din OG nr. 9/2000 de la data producerii prejudiciului, mai exact de la data plății până la data abrogării acestui act normativ prin O.G nr.13/2011 iar ulterior acestui moment în conformitate cu art.3 alin.2-4 din O.G nr.13/2011,capitolul I, care reglementează dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, având în vedere culpa procesuală a pârâtelor care s-au opus admiterii cererii, se va stabili și obligația de plată a cheltuielilor de judecată în sumă de 643,3 lei reprezentând taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității cererii invocată de către pârâte.
Admite
cererea formulată de către reclamantul P. Z. cu domiciliul procesual ales la sediul av. Lupșe Marinela, B. M., b-dul I. nr. 18A/72, județul M. în contradictoriu cu pârâtele D. G. a F. P. M. și A. F. P. B. M.
ambele cu sediul în B. M., A. S., nr.2 A, jud. M. și A. F. pentru M. cu sediul în B., S. I., nr. 294, corp A, sector 6.
Obligă pe pârâte să restituie reclamantei suma de 5728 lei, achitată cu titlu de taxă pentru emisii poluate, cu dobânda legală calculată conform art. 3 alin. 2-4 din O.G nr. 13/2011 începând cu data de_ până restituirea integrală a sumei.
Obligă pe pârâte să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 643,3 lei.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică, azi,_ .
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. H. C. S.
Red. M.H./_ /Tred. I.C.E.A../_ - 6ex.
