Sentința civilă nr. 2338/2013. Contencios. Despăgubire
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA C I V I L Ă Nr. 2338/2013
Ședința publică din data de 29 noiembrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE A. P. M. GREFIER ANA-C. A.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul B.
D.
în contradictoriu cu pârâta A. J. A F. P. B. -N.
, chemat în garanție A.
F. pentru M.
, având ca obiect despăgubire restituire taxă emisii poluante.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat O. Emese, în substituirea av.
Săsărman A., pentru reclamant, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reprezentanta reclamantului depune dovada plății onorariului de avocat și arată că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat în probațiune, instanța declară închisă faza probatorie și dispune judecarea cauzei în fond.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată în scris și, în consecință, obligarea pârâtei la restituirea sumei achitată cu titlu de taxă emisii poluante și la plata dobânzii legale aferente, calculată de la data achitării taxei și până la data restituirii efective a acesteia, cu cheltuieli de judecată. În ceea ce privește cererea de chemare în garanție, arată că nu se opune admiterii acesteia.
Instanța reține cauza în pronunțare.
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta/ul a solicitat obligarea pârâtei la restituirea taxei percepută de aceasta pentru înmatricularea unui autoturism second-hand achiziționat de reclamant dintr-un stat membru al Uniunii Europene.
În motivare se arată, în esență, că reclamanta/ul a achiziționat un autoturism second-hand dintr-un stat membru al uniunii europene pentru înmatricularea căruia a fost obligat să plătească taxa solicitată prin acțiune.
A formulat cerere pentru restituirea acestei taxe, însă organul fiscal a refuzat, motivat de faptul că taxa s-a perceput legal.
Consideră că refuzul de a i se restitui suma achitată este nelegal, taxa percepută fiind contrară normelor comunitare, deoarece este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme deja înmatriculate într-un alt stat membru, orientând astfel cumpărătorii spre autoturisme second-hand deja înmatriculate în România. Astfel, se instituie o discriminare între mașinile identice, în funcție de locul unde a avut loc prima înmatriculare, în condițiile în care TUE interzice categoric astfel de discriminări. Rezultă că faptul generator al acestei taxe este prima înmatriculare pe teritoriul statului român.
Pârâta/pârâtele
au formulat întâmpinare
prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu motivarea că taxa solicitată de reclamant a fost percepută legal, conform reglementărilor în vigoare la data plății acesteia.
Pârâta/pârâtele au formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru
M.
prin care au solicitat obligarea chematului în garanție la plata sumei solicitate de reclamant, a dobânzilor legale și a cheltuielilor de judecată, în cazul în care instanța va admite acțiunea
1
introductivă, cu motivarea că, cuantumul taxei se calculează de organul fiscal teritorial, însă taxa se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile Trezoreriei Statului, pe numele Administrației F. pentru M. .
Chemata în garanție A. F. pentru M.
nu și-a delegat reprezentant în instanță și nu a depus întâmpinare.
Analizând probele administrate în cauză, tribunalul reține următoarele:
Prevederile Legii nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante
pentru autovehicule au intrat în vigoare la data de 13 ianuarie 2012, art.16 abrogând OUG nr.50/2008
pentru instituire taxei pe poluare pentru autovehicule, care prin art.1 alin. 1 stabilea cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare.
Este real că, în raport cu vechea reglementare, prin Hotărârea C.J.C.E. în cauza C-402, cauza Tatu, s-a constatat incompatibilitatea taxei de poluare instituită prin OG nr.50/2008 cu dreptul comunitar.
Astfel, deși prin această hotărâre Curtea a constatat că reglementarea română era conformă cu dreptul Uniunii din punctul de vedere al luării în considerare, la calcularea taxei de poluare, a deprecierii vehiculului, în sensul că această taxă nu depășea valoarea reziduală încorporată în valoarea vehiculelor de ocazie similare care au fost înmatriculate anterior pe teritoriul național și au fost supuse acestei taxe cu ocazia înmatriculării lor, în ceea ce privește un al doilea aspect al neutralității taxei, în aceeași hotărâre s-a statuat că reglementarea română avea ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și uzură importante erau supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu erau în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, în acest fel reglementarea legală conținută de OUG 50/2008 având ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Prin urmare, art.110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Tribunalul constată că prin adoptarea Legii nr.9/2012 s-a urmărit tocmai înlăturarea discriminării indirecte instituită de OUG nr.50/2008 reținută de CJCE, așa cum s-a arătat mai sus, prin aceea că la art.4 alin.2 s-a stipulat că " obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr.571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe..., potrivit reglementărilor în vigoare la momentul înmatriculării";,.
Urmare însă a suspendării aplicării dispozițiilor art.4 alin.2 din Legea nr.9/2012 prin art.1 al OUG nr.1/2012 ("începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin (1) din Legea nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 17 din 10 ianuarie 2012, se suspendă până la 1 ianuarie 2013"), s-a menținut discriminarea autovehiculelor importate din Uniunea Europeană în cazul reînmatriculării, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, în condițiile în care pentru vehiculele autohtone nu se percepea această taxă la reînmatriculare, discriminare sesizată de către instanțele naționale raportat și la constatările Curții de Justiție a Uniunii Europene, reținute în Decizia I. nr. 24 din_ .
2
Acest efect discriminatoriu s-a menținut însă doar pe perioada în care au operat efectele suspendării prevederilor art. 4 alin.2 și art.5 alin.1 din Legea nr.9/2012, respectiv până la 1 ianuarie 2013, după această dată nemaiexistând nici un temei pentru reținerea încălcării normelor comunitare la care face trimitere reclamantul.
Or, cum în cauză reclamantul a achitat taxa a cărei restituire o solicită ulterior datei de _
, dată de la care art.1 al OUG nr.1/2012 nu mai produce efecte juridice, tribunalul apreciază că efectul discriminator instituit prin suspendarea parțială a prevederilor Legii nr. 9/2012, mai sus relevată, nu poate fi reținută, consecința fiind aceea a respingerii acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamant, instanța constatând, în raport de prevederile art.1 și 8 din Legea nr.554/2004, că refuzul restituirii taxei achitate de reclamant este legal.
Având în vedere soluția dată acțiunii principale, cererea de chemare în garanție apare ca fiind neîntemeiată, astfel că tribunalul o va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul B. D. , domiciliat în P., nr. 134, jud. B.
-N., în contradictoriu cu A. J. A F. P. B. -N. , subrogată în drepturile și obligațiile pârâtei fostă A. F. P. N., cu sediul în B., str. 1 Decembrie, nr. 6-8, jud. B. -N. .
Respinge cererea de chemare în garanție formulată împotriva ADMINISTRAȚIEI F. PENTRU M., cu sediul în B., str. S. I., nr.294 corp A, sector 6.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE, | GREFIER, | |
A. P. M. | Ana - C. | A. |
Red/dact: MAP/HVA
_ /4ex
3