Sentința civilă nr. 2357/2013. Contencios. Despăgubire
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ *
SENTINȚA C I V I L Ă Nr. 2357/2013
Ședința publică din data de 06 decembrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE A. P. M. GREFIER ANA-C. A.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta S.C. N.
S. F. prin lichidator U. I.
în contradictoriu cu pârâții D.G.F.P. B. -N. - A. F.
P. pentru C. M., A. F. P. C. I. M.
, având ca obiect acțiune în daune delictuale.
Prezenta cauză s-a dezbătut în ședința publică din 29 noiembrie 2013, susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea din aceeași ședință, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, a cărei pronunțare a fost amânată, din lipsă de timp pentru deliberare, pentru termenul de azi, când:
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin acțiunea înregistrată inițial sub nr._ pe rolul Tribunalului B. -N. reclamanta SC N. S. F. - în faliment, prin lichidator judiciar U. I. B., a chemat în judecată pe pârâtele D. Generală a F. P. B. N. și A. F. P. C. I.
M. solicitând obligarea acestora la plata sumei totale de 1.542.110 lei cu titlu de daune, constând în: 685.401 lei -reprezentând contravaloarea construcțiilor și a imobilizărilor corporale, conform balanței la_ ; 741.085 lei - reprezentând pierderea finanțării nerambursabile aferente contractului C11. din_, semnat cu A. S.A.P.A.R.D.; 87.510 lei - reprezentând profit nerealizat (6 ani x 14.585 lei la_ ); 28.114 lei reprezentând costuri de refinanțare.
În motivarea cererii,s-a arătat că printr-un proces verbal de control din luna iunie 2004 efectuat cu vădită rea-credință de consiliere a D.G.F.P. B-N, s-au stabilit obligații de plată bugetare (nereale) în cuantum de 117.381,25 lei și a fost sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud sub învinuirea de evaziune fiscală la adresa asociatului unic de atunci, cu blocarea conturilor și sechestru asupra averii societății (un abator în construcție).
Prin decizia definitivă penală nr. 205/R/_ a Curții de Apel C., s-a desființat procesul - verbal al D.G.F.P. B-N din_, s-a constatat nevinovăția asociatului unic Todericiu R., precum și lipsa oricărui prejudiciu.
Urmare a deciziei penale menționate pârâta D.G.F.P. B-N a emis Decizia nr. 55/_ prin care a desființat procesul-verbal din_ .
S-a arătat, în continuare, că prezenta acțiune are ca scop determinarea daunelor provocate firmei și mai ales creditorilor, ca urmare a sechestrării bunului imobil și pierderea unui contract de finanțare nerambursabilă încheiat cu A. S.A.P.A.R.D. în_ în valoare de cca. 200.000 euro (contract ce era în faza finală, în sensul că investiția era gata și urmau plățile din partea agenției, plăți condiționate de un certificat fiscal care să demonstreze confirmarea agentului economic și corectitudinea lui față de bugetul de stat).
S-a menționat că nu a fost emisă o decizie de impunere conform prevederilor Codului fiscal și Codului de procedură fiscală, poprirea conturilor și executarea bunurilor imobile ale societății fiind efectuată în baza procesului-verbal de control însă toate măsurile dispuse au fost lipsite de temei legal și toate formele de executare sunt nule în lipsa unui titlu valabil.
Privitor la acuzele de natură penală (evaziune), aduse asociatului unic de către D.G.F.P. - B- N, s-a arătat că acestea au fost în totalitate desființate prin Decizia penală nr. 205/2008 a Curții de Apel C., împreună cu sumele impuse ca fiind datorate de societate.
De asemenea, s-a mai arătat că printr-un raport de inspecție fiscală încheiat la cca. 6 luni după decizia CA C., respectiv la_, D.G.F.P. B-N a revenit asupra impozitelor stabilite prin decizia nr. 55/_ și calculează alte debite cu referință la aceeași perioadă și aceeași structură
de impozit contestată în instanță, adică TVA de plată la 25.308 lei cu accesorii de 10.665 lei la care se adaugă alte impozite cu accesorii în sumă totală de 5.316 lei, toate calculate până la_, deși intrarea în insolvență s-a făcut la data de_, conf. sentinței civile nr. 14/_ . S-a făcut precizarea că nu se contestă sumele stabilite conf. legii, până la intrarea în insolvență dar nu poate fi de acord cu sumele impuse după această dată, conf. art. 122 C.pr. fiscală.
În concluzie, s-a arătat în acțiune că pârâta a reținut în mod nelegal, în baza unui proces- verbal și fără a emite decizie de impunere, sume stabilite cu titlu de datorii la buget, sume ce s-au dovedit a fi nedatorate, a sesizat organele penale pentru săvârșirea unei fapte penale inexistente, toate acestea conducând la intrarea în procedura insolvenței societății debitoare și la pierderea finanțării nerambursabile SAPARD, astfel că societatea este îndreptățită la suma de 1.542.110 lei actualizată conform legii, cu titlu de daune pe structura invocată, pentru achitarea creditorilor și închiderea societății.
În drept s-au invocat prev. art. 117, 120, 122 și 124 din O.G. nr. 92/2003 și art. 998, 999 și 1084 C. civ.
Pârâta D.G.F.P. B. - N. a formulat întâmpinare prin care, în principal a invocat trei excepții, respectiv:
lipsa realizării unei proceduri corespunzătoare de citare cu pârâta A.N.A.F. București;
lipsa calității procesuale pasive a pârâților A.N.A.F. București, D.G.F.P. B-N și A. F.
P. pentru C. i M. ;
- inadmisibilitatea acțiunii, cu motivarea că pârâta D. B. -N. este autoritate publică, legal investită în materie administrativ fiscală, astfel că față de reclamantă se manifestă ca organ de realizare a puterii de stat și nu ca persoane juridice de drept civil, precum și faptul că nu a fost realizată procedura plângerii prealabile prev. de art. 7 din Legea 554/2004.
Pe fond, s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată cu motivarea, în esență, că în cauză daunele solicitate nu sunt dovedite și nu se poate reține existența unui prejudiciu cauzat reclamantei ca urmare a unei fapte ilicite săvârșite de către organele fiscale și nici de vinovăția acestora întrucât acestea au procedat în conformitate cu legea.
În ceea ce privește primele două excepții este de menționat că reclamanta nu a înțeles să cheme în judecată pe A.N.A.F. București și A. F. P. pentru C. i M. așa cum a precizat prin răspunsul la întâmpinare (f.49-52) (pârâta D.G.F.P. B-N a fost în eroare când a crezut că și cele două pârâte sunt chemate în judecată și această eroare a fost cauzată de felul în care prin cererea de chemare în judecată a D.G.F.P. B-N a fost indicat mai întâi și organul fiscal ierarhic superior, A.N.A.F., formula fiind folosită în antet de către organele fiscale - v. f. 15, 21, 22, 24, 32 etc.)
Lipsa calității procesuale pasive a fost respinsă de instanță ca neîntemeiată prin încheierea din data de 07 mai 2010 (f.70), instanța apreciind că această pârâtă are calitate procesuală pasivă, fiind o autoritate publică la care face referire art. 1 alin.1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, fiind definită de art.2 alin.1 lit. b din același act normativ.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, tribunalul apreciază că această excepție este neîntemeiată și urmează a fi respinsă ca atare întrucât reclamanta a făcut dovada că s-a adresat inițial cu o cerere înregistrată sub nr. 10.212 la D.G.F.P. B-N prin care a solicitat cu titlu de daune exact aceleași sume ca și prin prezenta acțiune(f.53).
Această cerere trebuie interpretată ca fiind o plângere prealabilă, în sensul disp. art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Se reține că această cerere a fost transmisă de D.G.F.P. B-N către A. F. P. a C. lor M. I. M. (f.54) care a transmis răspunsul său, atât reclamantei cât și organului său ierarhic superior, D.G.F.P. B-N (f.55-56 și 57).
Prin sentința civilă nr. 154/CA/2010
pronunțată de Tribunalul B. -N. în dosarul nr._ a fost respinsă ca neîntemeiată excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile, invocată de pârâta D.G.F.P. B-N, în nume propriu și pentru pârâta A.F.P. I. M. . A fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea în despăgubiri formulată de reclamanta SC N. S. F. - în faliment, prin lichidator judiciar SCP U. I. împotriva pârâtelor D. Generală a F. P. B. -N. și A. F. P. C. I. M. .
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta S.C. N. S.R.L. F., prin U.
I. - lichidator judiciar reprezentata prin Vartic Petre in calitate de practician in insolventa, solicitând admiterea recursului, si pe cale de consecință în principal, casarea sentinței atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe în baza art. 312 alin 3 teza II C.pr.civ., iar în subsidiar, modificarea în totalitate a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii introductive formulată de către reclamantă în baza art 312 alin. 3 teza 1 C.pr.civ.
Prin decizia civilă nr. 323/2011
pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ a fost admis recursul declarat de reclamantă, dispunându-se casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, motivându-se, în esență, că nu au fost administrate (depuse) toate înscrisurile în baza cărora se solicită despăgubirile. Nu există depuse la dosarul cauzei procesul verbal de control din luna iunie 2004, contractele de finanțare și de credit - despre a căror pierdere a finanțării se vorbește . Nu există la dosarul cauzei expertiza contabilă și completările acesteia administrate în procesul penal - potrivit căreia impozitul datorat de SC N.
S. în intervalul_ -_ este de 15.925 ron cu accesoriile aferente de 4.464 lei (fila15 decizia penală 205/r/2008), in contradicție cu sumele (104.169 lei) reținute in pv din_ . Daca se impune se vor solicita eventuale lămuriri si clarificări organismelor finanțatoare sau creditoarei care a inițiat procedura insolventei.
Dosarul cauzei a fost reînregistrat pe rolul Tribunalului B. -N. sub nr._ *.
După administrarea probatoriului suplimentar la care s-a făcut referire în decizia de casare, tribunalul, din oficiu, a invocat la termenul de judecată din data de_, excepția prescrierii dreptului material la acțiune,
poziția exprimată de părți atât în raport cu excepția invocată din oficiu, cât și cu privire la fondul litigiului fiind exprimată în cuprinsul notelor scrise depuse la dosar, al căror conținut va fi prezentat, în esență, în cele ce urmează:
Astfel, reclamanta solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, să se dispună in solidar, obligarea la plata sumei de 1.225.905 lei cu titlu de daune si cheltuieli, a paratelor D. BN si subordonatelor acestora A. N. si A. llva M. si 13.000 cheltuieli de judecata (experți).
Suma solicitata cu titlu de daune delictuale de 1.212.905 lei, are următoarea structura 7.023 lei, cu titlu de diferența pierduta din valoarea abatorului ( conform răspunsului la obiectivul 6 al expertizei llovan Angela - pag. 15 a raportului inițial; valoare contabila de cumpărare = 174.623 lei minus 97.600 lei recuperați prin vânzarea activului de către administratorul judiciar); 302.773 lei, cu titlu de imobilizări corporale înscrise in evidenta contabila si pierdute prin vânzarea activului minus valoarea amortizata ( conform răspunsului la obiectivul nr. 7 - pag. 20 a expertizei llovan Angela; 308.501 - 5.728 = 302.773 lei); 87.510 lei, cu titlu de profit nerealizat in cei 6 ani de producție scutiți de impozit pe profit; 741.085 lei, cu titlu de contra valoare contract finanțare nerambursabila pierdut, ca urmare a rezilierii acestuia de către A. SAPARD; 4.514 lei, cu titlu de suma datorata de către bugetul de stat după compensarea datoriilor rezultate in urma aplicării Dec. 205/2008 a CA C. si după operarea dispozițiilor RIF 2230/_ ; Actualizarea sumelor cu indicele de inflație pana la data plații efective ( care este 131,8 % pana la_, conform expertizei Badea Ana si Mihai Dorel ); Cheltuieli de judecata in suma de 13.000 lei, formate din :
8.400 lei, cu titlu de cheltuieli expert Badea Ana; 4.600 lei, cu titlu de cheltuieli expert asistent llovan Angela.
Decizia 1561/2013 a CA C. in dos_, invocata de juristul D. BN la fond; are la baza greșeala Curții de a nu fi cercetat in ce măsura actele subsecvente deciziei de revocare a D. BN si a controlului fiscal care a urmat, au fost la rândul lor contestate; contestare verificata in baza art. 137
C. pr. civ. de către Trib BN si CA C. in primul ciclu procesual, de către Trib BN in al doilea ciclu procesual si in particular de către o reputata casa de avocatura, care a si notificat in termenul legal acțiunea la CEDO, in baza art. 6, 14, 17 si 18 din Convenție.
Invocând jurisprudența CEDO, reclamanta susține că magistrații de la Strasbourg au obligat statul roman sa transfere in contul firmei S.C.PLASTIC ABC SA Timișoara, suma de 140.000 euro pentru câteva mii de cartușe de țigări confiscate fără respectarea procedurilor legale, in baza art. 6 din Convenție.
Afirmația ca administratorul statutar al reclamantei a fost achitat in procesul penal, ca urmare a faptului ca ar fi achitat prejudiciul, nu respecta adevărul si nu are suport in Decizia 205/2008 a CA C., din care citam: "Instanța de fond, precum si instanța de apel au apreciat in mod corect ca in cauza se impune achitarea inculpatei in baza art. 10 lit.d C.pr. pen. nefiind întrunite
elementele constitutive ale infracțiunii, câtă vreme nu s-a cauzat o paguba statului prin neîndeplinirea obligațiilor fiscale", pag. 15, aliniat 4;"ln ceea ce privește infracțiunea de fals in inscrsuri sub semnătura privata....Curtea va retine ca sunt incidente dispozițiile art. 18 indice 1 C.pen."; pag. 16 aliniat 3 "Raportat la aceste considerente, având in vedere dispozițiile art. 18 indice 1 si 91 Cod penal, instanța va aplica inculpatei sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii in suma de 1000 lei ", pag 16, alinit 6.
De altfel prin dispozitiv, CA C. respinge integral ca nefondat recursul ANAF București -D. BN, admite recursul declarat de învinuita si ..."achita pe inculpata T.R. de sub învinuirea comiterii infracțiunii de evaziune fiscala,...si fals in înscrisuri sub semnătura privata...".
In concluzie, nici o acțiune si nici un act, nu au fost efectuate sau întocmite de-a lungul carierei cu scop fraudulos si nu permitem afirmații ce aduc atingere onoarei si reputației noastre.
În baza art. 214 al.14 C.pr.fiscala, prin care hotărârea definitiva a instanței penale de soluționare a acțiunii civile, este opozabila organelor fiscale pentru soluționarea contestației cu privire la sumele pentru care statul s-a constituit parte civila; reiteram nulitatea actelor de executare întocmite de către D. BN si subordonații, toata executarea fiind efectuata in baza unui p.v. de control, lipsind decizia ( care poate evolua ulterior scadentei termenelor ) si titlul executoriu .
Prin executarea fiscala demarata NU S-AU RESPECTAT normele de procedura.
Art. 205 al.2 C. pr. fiscala invocat de către D. BN si reluat in motivarea deciziei Curții intr- un alt dosar, permite formularea contestației si in ipoteza lipsei actului administrativ fiscal, dar nu autorizează executarea silita fără existența unui titlu valabil, cu atât mai mult cu cât societatea avea garanții imobiliare acoperitoare si se puteau găsi alte soluții.
In susținerea afirmației ca " p.v. de control nu este titlu de creanța", reclamanta invocă Decizia nr. 340 /2004 a MFP - D. generala pentru soluționarea contestațiilor ( pag.3 al.3 ), invocate in expertiza si de către experții Badea si Mihai (dar cu înțeles distorsionat), din care citam:
"A. Naționala de Administrare fiscala, prin D. generala de soluționare a contestațiilor, este investita sa se pronunțe asupra obligațiilor bugetare stabilite prin procesul verbal contestat, in condițiile in care impozitele, taxele si alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc prin decizie emisa de organul fiscal competent";.
De asemenea, in anexa nr. 2 a OMF NR.1109/_ unde sunt detaliate instrucțiunile de completare a formularului "Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală" se menționează :
"Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală" reprezintă actul administrativ emis de organele de inspecție fiscală în aplicarea prevederilor legale privind stabilirea obligațiilor fiscale suplimentare de către inspecția fiscală.
Se va completa ca urmare a finalizării unei inspecții fiscale generale sau parțiale cu "Raport de inspecție fiscală" și ca urmare a constatării de obligații fiscale suplimentare și accesorii la acestea.
3. în cazul în care nu se constată diferențe de impozite, taxe sau contribuții suplimentare, nu se va întocmi "Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală".
Prin Procesul verbal din iunie 2004 s-au stabilit obligații fiscale suplimentare.
Răspunderea civila delictuala, pentru care au fost invocate art. 998 si 999 C. civ., este o sancțiune specifica dreptului civil aplicata pentru săvârșirea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii.
In speța, fapta ilicita a fost constatata cu autoritate de lucru judecat de către Secția penala a CA C., iar prezentul dosar are ca scop cuantificarea prejudiciului, in baza actelor depuse si expertizele dispuse.
Iresponsabilitatea cu care angajații D. BN, au întocmit actele fiscale dovedite mai sus ca fiind nule ( pentru ca nu au temei legal si nu s-au respectat procedurile ), au dus la falimentarea societății si pierderea unui contract cu finanțare nerambursabila in valoare de 741.085 lei ( la cursul din_ ); pentru care a fost achiziționat un activ si s-au investit mulți bani din grupul de firme al familiei, in imobilizările corporale . Cu toate ca in C. fiscal si C.pr.fiscala sunt prevăzute si alte modalități de soluționare a unor puncte de vedere divergente intre D. BN si contribuabili, angajații statului au refuzat cu obstinație orice alta soluționare a litigiului, urmărindu-si interesele personale. Mai mult, pentru a da greutate asa ziselor constatări de încălcare a legislației fiscale, au pus semnul
egal intre statutul de contribuabil si cel de infractor, prin înaintarea unei sesizări la Parchetul de pe lângă Tribunalul B., aplicând aceiași procedura si altor 3 firme.
Drept pentru care, după soluționarea dosarului penal 3668/2005, D. BN emite Dec. 55/_ prin care își desființează integral propriul p.v. de control din iunie 2004, neavând nici o suma de recuperat si recunoscându-si implicit culpa.
In fapt, lucrările de construcție la obiectivul abator F., au fost executate după licitarea lor, in lunile septembrie - decembrie 2003 de către S.C.Construct Peron S. B. ( cu o restanta de ~
65.000 lei care a fost achitata de alta societate din grup in februarie 2005 ) si S.C.Grand Remacon S.
N. ( căreia l-au rămas in debit ~ 32.500 lei ). Ambii constructori au așteptat aproape un an deschiderea finanțării pe SAPARD si in momentul in care a auzit de rezilierea contractului, in dec. 2004, Grand Remacon a cerut insolventa in instanța si Construct Perom a deschis ceva mai înainte o acțiune, notând procesul a cartea funciara a activului si comunicând actele si la B. . Dovada ca administratorii nu au avut cunoștința de rezilierea contractului de către A. SAPARD, sta in faptul ca in februarie au achitat de pe o alta societate furnizorul de servicii Construct Perom; precum si cererea din dosarul de faliment_, prin care s-a solicitat o copie a actului de reziliere a contractului cu SAPRD-ul. Fiind iarna, lucrările de construcție au fost sistate si activitatea la F. redusa la zero; astfel ca de corespondenta referitoare la insolventa si reziliere, s-a aflat târziu in 2005. încheierea privind intrarea in insolventa, a fost adusa la cunoștința de către administratorul judiciar in luna iunie 2005; dovada stau chitanțele cu taxele pentru deschiderea acțiunilor si faptul ca înscrierea societăților din grup in tabloul creditorilor s-a făcut in 2007, cand au fost obținute sentințele definitive.
D. BN s-a înscris inițial in tabloul creditorilor cu suma de 128.282 lei ( f. 68, dos. _
), după apariția Dec. 205/2008; si-a precizat creanța la 92.544 lei sub nr. 1726/_ ( f. 231); a ridicat pretențiile la 133.848 lei si după multe insistente ale judecătorului sindic, le-a redus la 7.342 lei. Pentru acurateța informațiilor, a fost consultat dosarul de faliment si la fila 288, U. contesta actul de control din septembrie 2008 (se confirma soluția D. BN de respingere a contestației ); la fila 291 din același dosar, se afla adresa D. BN- A. llva M. /_ cu care se comunica o creanța in sarcina falitei de 133.848 lei ( ???); iar la fila 317 cu precizările nr. 6765/_ isi reduce pretențiile la 7.342 lei, suma pe care a si încasat-o conform distribuției făcuta de administratorul judiciar si înaintată pentru termenul din_ ; cu toate ca prin adresa 1726/_ (anexa nr.l), recunoaște ca la acea data S.C.N. S. F., citam: "nu are obligații neachitate ". Remarcați va rog, ca adresa din februarie 2008 are același număr cu cea de mai sus din aprilie 2008.
Tot in dosarul de faliment, la filele 362-363, D. BN recunoaște contestarea p.v. de control din septembrie 2008 si Decizia de impunere subsecventa 890/_ .
In_, sub nr. 10212, se înregistrează prima contestație la Dec. 55( anexa
nr.2).
Prin "nota explicativa"ceruta administratorului statutar in data de_, se cer lămuriri
asupra restituirii TVA in suma de 25.308 lei către S.C.EUR_ M S., aferenta desființării facturii din dec. 2003 si D. BN primește confirmarea înscrierii acestei sume in decontul lunii mai 2008 - EUROM 99 EXÎM, cu rambursare in iunie 2008. ( anexa nr. 3).
Se pune astfel întrebarea, de ce prin aliniatul 7 din pag.5 a RIF 2230/_, se calculează "accesorii pana la data de_, respectiv data intrării faliment a societății....( majorări in suma de
9.172 lei si penalități in suma de 1.493 lei )", total 10.665 lei; deoarece in toata aceasta perioada bugetul de stat a beneficiat de suma provenita de la S.C.EUROM S. ? ( confirmata de către expertiza din penal si cu autoritatea irevocabila a Dec. 205/2008 ). Ca sa nu mai vorbim despre faptul ca intrarea in insolventa a fost declarata in_ si nu in_ .
Concluzia care se impune: N. nu datorează aceste accesorii, după cum inițial au confirmat prin adresa anexa nr.l; si nu le datorează nici pe cele inscrise la pag.11 a RIF 2230/2009 pentru celelalte obligații bugetare, calculate pentru perioada_ -_ .
Erorile au fost îndreptate de către expert llovan Angela, in anexa nr.3 la expertiza depusa in dosar in_ . de unde rezulta ca statul mai datorează suma de 4.514 lei si nu trebuia sa mai încaseze suplimentar cei 7.342 lei.
Actele subsecvente Dec 55/iunie 2008, in speța p.v. de contro l din iunie 2008 si RIF 2230/2008 cu decizia care îl insoteste, considerate de către D. BN in cuvântul de la fond a fi
definitive prin necontestare; au mai fost contestate si prin: anexa nr.4 la prezenta, in se care face referire directa la RIF/septembrie 2008;
Adresa înregistrata la D. BN sub nr. 10.212/_ existenta la dosar si anexata ultima prezentelor concluzii, a fost nominalizata si interpretata de către Curte in Dec. 323/2011 (pag. 4 al.2
), ca fiind "plângerea prealabila in sensul disp. art.7 din Legea 554/2004 " anexa nr. 5/_ depusa la D. BN, care contesta noile pretenții dupa operarea Dec. 205/2008 a CA C. ; anexa nr.6 / cu nr. 18.144/_, cu care se revine la adresa inregistrata la D. BN sub nr. 10212/_ ; adrese ( contestații ) prin care se reclama ( notifica ) "prejudiciul pe care il suporta societatea"in valoare de
lei. anexa nr. 7/ cu nr. 1833/_, aflata in dos. de faliment la fila 395, prin care s-a cerut expertiza contabila pentru a demonstra ca nu N. datorează bugetului de stat, ci bugetul datorează societății.
De altfel, anexele nr.5 si 6 au stat la baza acțiunii in instanța, inițiate in dos._ la finalizarea căruia s-a renunțat, dupa ce a intrat pe rol la Trib BN in al doilea ciclu procesual, dos._ *( nu aveau logica doua expertize, in doua dosare ce vizau daune civile urmare aceluiași dosar penal, pentru aceiași perioada fiscala ).
Conform Dec. 323/2011 a CA C., urmează sa argumentam întrunirea condițiilor răspunderii delictuale, art. 998 si 999 C. pr. civ. ( raportul de cauzalitate si întinderea prejudiciului ), deoarece p.v. de control a fost recunoscut ca ilicit atât prin dec. CA C. cat si prin revocarea lui prin dec D. BN; vinovăția angajaților instituției statului, constând in intenția, neglijenta sau imprudenta ( culpa levissima) cu care au acționat in timpul controlului
Un aspect care confirma vinovăția si tendința de abuz a celor care au executat controlul in numele statului, este faptul ca nu au dorit sa ia in considerare nici un alt act întocmit de alte instituții ale statului: Consiliul Concurentei, CECCAR - expertiza extrajudiciara, Rechizitoriul Procurorului. Toate actele întocmite de aceste instituții, au semnalat intr-o forma sau alta, un prejudiciu nesemnificativ sau chiar inexistenta lui ( cazul expertizei extra judiciare care a semnalat erori majore in interpretarea legislației, corelat cu o datorie a bugetului fata de societate de 70.000 lei, ignorata de către cei de la D. BN, in facsimil anexa nr.8 ).
Raportul de cauzalitate este evident daca avem in vedere si ca, lipsa certificatului fiscal fără datorii este condiție obligatorie atât în cazul în care se recurge la o co-finantare cu ajutorul unei scrisori de garanție ( FRGCIMM in speța dedusa judecații - dovada anexa nr.9 ), cat si in cazul in care co-finantarea se face in baza unor garanții ipotecare acceptate de banca garanta ( anexa nr.10 ).
Raportul de cauzalitate este dovedit si prin suplimentul la expertiza dispus in cauza.
Ideea de a se reface expertiza din dosarul penal, cu un obiectiv suplimentar ce ar fi trebuit sa lămurească prin prisma legislației in vigoare privind zonele defavorizate, datoriile S.C.N. către buget pana la_ si pana la eliberarea cert. fiscal din iulie 2004, a fost discutata si împreună cu comisia de experți din penal; dar aspectul ar fi condus la tergiversarea soluționării dos. 3668/RG/2005, drept pentru care învinuită a renunțat.
Soluția însă, a fost expusă și argumentată în fața CA C. in primul ciclu procesual, dovada ca aceasta a fost preluata in Dec. 323/2011, pag. 16 al. 3, fraza 2 si 3 si ultimul aliniat - fraza 4, dispunând ca raportul de expertiza contabila sa clarifice care "erau sumele datorate statului de către reclamanta la data solicitării certificatelor de atestare fiscala care ar fi dus la pierderea finanțării".
Din suplimentele de expertiza depuse la dosar, puteți constata ca experții Badea si Minai nu au calculat aceste datorii (in dispreț fata de hotărârea instanței si cerute cu titlu informativ ); expert llovan evidențiază suma de 1.831,4 lei cu titlu de impozit pe profit datorat bugetului, daca la controlul din 2004, D. BN ar fi aplicat prevederile legale privind facilitățile pentru export, in vigoare in fiecare perioada validate si de către al doilea supliment la expertiza din penal( pag. 16, pct. C a)).
Diferența de 17.756 lei este calculata in pag. 13 (concluzii la întrebarea nr. 9 ) - primul supliment al expertizei penale ( 17.822 lei, cu o diferența de 66 lei )- facsimil anexa nr.ll, ca fiind valoarea impozitului pe profit de care societatea ar fi fost scutita pana la_ ( 15.925 + 1.831 = 17.756 lei ); daca se avea in vedere aplicarea OUG 24/1998, aprobata prin Legea 20/1999 privind facilitățile fiscale pentru zonele defavorizate, cu referire la scutirea de la plata impozitului pe profit.
In concluzie, in cel mai râu caz societatea ar fi avut de achitat 1.831,4 lei impozit pe profit si in cel mai favorabil caz, ar mai fi fost scutita de plata a cea 17.800 lei impozit pe profit. Este evident ca nici suma de 1831 lei si nici chiar aceea de 15.925 lei dispusa de Curte, nu ar fi fost o
piedica in derularea proiectului ( cu atât mai mult cu cât în februarie 2005 s-a achitat din contul altei firme cea 65.000 lei in intenția de a salva proiectul); si nici nu sunt sume ce pot justifica o plângere penala.
Respectând dispozițiile instanței de control judiciar, putem afirma ca exista "neconcordante intre sumele pretinse de parata prin procesul verbal de control din luna iunie 2004 si cele efectiv datorate",si ca indubitabil aceste neconcordante duc la concluzia ca au putut cauza pierderea finanțării, alături de celelalte cauze expuse si dovedite cu probe scrise.
O alta cauza este menționata si argumentata in răspunsul dat instanței prin suplimentul la expertiza Ilovan, pag. 16, pct. 5, al.4 fraza 2, care citează din NOTA nr. 15.832/_ a Agenției SAPARD ( fila 51-52), prin care s-a propus rezilierea contractului de finanțare nerambursabila: "se precizează ca la baza refuzului FNGCIMM de a acorda scrisoarea de garanție bancara au fost indicatorii financiari ai S.C.N. S. ".
In acest sens, deși societatea a făcut efortul financiar si a majorat capitalul social de la 200 lei la 104.500 lei in aprilie 2004 pentru îmbunătățirea indicatorilor financiari ( pentru îmbunătățirea bonității si trecerea din clasa C in clasa B), înscrierea unor datorii imaginare pe baza obligației de a înregistra p.v. de control al D. BN, au dus la anularea efectului majorării capitalului, neconstatându-se "nici o îmbunătățire a scoringului" la o a doua analiza financiara de risc.
Ca in luna iulie 2004, erau satisfăcute toate celelalte condiții pentru semnarea contractului de co-finantare pentru proiect si ca acesta era in faza de întocmire a primei cereri de plata către A. SAPARD, stau draftul de contract de credit aprobat de către Comitetul de Credit si Risc de la București si înaintat spre negociere de către EXIMBANK (anexat la dosar) si confirmarea Agenției SAPARD ( anexa nr. 12 ), privitor la comunicarea "modului de întocmire a dosarului cererii de plata " ( societatea fiind in situația de a înainta prima cerere de plata, in baza căreia așteptau creditorii constructori de cea 6 luni ).
In ce privește legătura de cauzalitate intre instituirea sechestrului imobiliar si intrarea societății in insolventa, se arată că in aceiași zi in care s-a achitat suma de cea 65.000 lei la Construct Perom in_ ( care a încercat executarea activului pentru facturile neachitate ), D. BN -A. llva M. a indisponibilizat activul cu p.v. de sechestru 735/07.02.05 in baza Inch. 413/_ ( anexa 13-14 ); lipsindu-ne astfel de posibilitatea de angajare a unui credit imobiliar care sa satisfacă creditorul Grand Remacon. La timpul respectiv am suspectat o înțelegere frauduloasa, având in vedere ca A. putea institui sechestrul cu 6 luni înainte.
Nu in ultimul rând, pentru aceiași perioada fiscala, a fost întocmit un p.v. de control neidentificabil ( cu valențe de titlu executoriu chiar si in opinia a doi din experții numiți in cauza, care ignora legislația fiscala si convențiile internaționale la care România a aderat ), o decizie nr. 55/2008 a D. BN care anulează primul p.v.; un nou p.v. de control in iunie 2008 ( din care nu ne- au comunicat nici un exemplar, noi având ca dovada numai "nota explicativa;;anexata sub nr. 3) si inca un Raport de inspecție fiscala nr. 2230/sept.2008. De asemenea, afirmam cu puterea documentelor ca, nici unul din articolele bugetare imputate a fi neachitate de către S.C.N. S. F.
, nu are valori identice măcar in doua ( daca nu in trei ) din actele fiscale menționate care se refera la activitatea economica a societății din aceiași perioada de timp.
În privința excepției prescrieii dreptului la acțiune, reclamanta susține că cronologia corespondenței existente la dosarul de faliment rezultă că această excepție nu se fondează.
J. a F. P. B. -N.
a depus la dosar "note de ședință";,
prin care s-a solicitat admiterea excepției invocate, pe cale de consecința să se respingă acțiunea introductivă ca fiind prescrisă.
Prin acțiunea introductivă precizată de către reclamanta SC,,N. "S. prin lichidator judiciar U. I. B., s-a solicitat instanței de judecata ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauza dedusă judecații să oblige pârâtele D. Generală a F. P. B. N. și A. F.
P. a orașului N. subrogată în drepturile si obligațiile Administrației F. P. a comunei I.
, să-i plătească suma de 1.542.110 lei reprezentând daune,constând in contravaloarea construcțiilor si a imobilizărilor corporale in suma de 685.401 lei,pierderea finanțării nerambursabile aferenta contractului C11. /_ in suma de 741.085 lei,profit nerealizat in suma de 87.510 lei si costuri de refinantare în sumă de 28.114 lei.
Demersul procesual al reclamantei cu privire la pretinsele daune solicitate, își are la baza Decizia penala definitivă nr.205/R/_ pronunțată de către Curtea de Apel C., precum si
Decizia nr.55/_ pronunțata de către organul administrativ jurisdicțional de la nivelul Direcției Generale a F. P. B. N. prin care a fost desființat procesul verbal de control din data de_, considerat ca fiind vătămător intereselor sale legitime.
Dispozițiile art.19 alin.(1) si alin.(2) din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrative, stipulează cu privire la termenul de prescripție a dreptului de a solicita despăgubiri, astfel: (1) Când persoana vătămată a cerut anularea actului administrativ, fără a cere în același timp și despăgubiri, termenul de prescripție pentru cererea de despăgubire curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei. (2) Cererile se adresează instanțelor de contencios administrativ competente, în termenul de un an prevăzut la art. 11 alin. (2).
In lumina dispozițiilor legale mai sus antecitate rezultă faptul că o persoană este îndreptățită să solicite despăgubiri în situațiile în care este vătămată printr-un act administrativ, doar in situațiile in care acestea sunt solicitate odată cu anularea actului considerat ca fiind vătămător intereselor sale legitime și nu mai târziu de un an (art. 11 alin.(2) din Legea nr.554/2004) de la care acesta a cunoscut sau trebuia sa cunoască întinderea pagubei.
Văzând normele mai sus reiterate, faptul că reclamanta în demersul său administrativ nu a solicitat astfel de despăgubiri deși acestea erau cunoscute atât odată cu pronunțarea Deciziei penale nr.205/R/_ a Curții de Apel C., precum si odată cu emiterea Deciziei nr.55/_ pronunțata de către organul administrativ jurisdicțional de la nivelul Direcției Generale a F. P. B.
prin care a fost desființat procesul verbal de control din data de_, precum și data introducerii prezentei acțiuni (_ ), se apreciază că dreptul de a promova prezenta acțiune în despăgubiri, este prescris.
Analizând cu prioritate, conform prevederilor art. 137 C.pr.civ., excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă și excepția prescrierii dreptului material la acțiune, invocată din oficiu, ordinea soluționării acestora vizând efectele pe care sunt apte a le produce cele două excepții, instanța reține următoarele:
Pin sentința civilă nr. 14/_ pronunțată de Tribunalul B. -N. în dosar nr. 3042/FA/2004 (f. 25 dosar fond primul ciclu procesual) s-a constatat, la cererea creditoarei SC GRAN REMACON S., că reclamanta SC N. S. se află în stare de insolvență, dispunându-se deschiderea procedurii reorganizării judiciare sau falimentului potrivit prevederilor Legii nr. 64/1995 în vigoare la acea dată.
În cadrul acțiunii ce formează obiectul prezentului dosar, înregistrată la Tribunalul B. -N. la data de_ în primul ciclu procesual, reclamanta - reprezentată de lichidatorul judiciar desemnat - a solicitat antrenarea răspunderii patrimoniale a pârâtei D. Generală a F. P.
B. -N. (în ale cărei drepturi și obligații s-a subrogat, prin efectul aplicării prevederilor OUG nr. 74/2013 și ale HG nr. 520/2013, D. Generală R. a F. P. C. -N. ), susținând în esență că prejudiciul patrimonial la care reclamanta a făcut referire (constând în suma de 1.212.905 lei, având următoarea componență: 7.023 lei, cu titlu de diferența pierduta din valoarea abatorului - conform răspunsului la obiectivul 6 al expertizei llovan Angela - pag. 15 a raportului inițial; valoare contabila de cumpărare = 174.623 lei minus 97.600 lei recuperați prin vânzarea activului de către administratorul judiciar; 302.773 lei, cu titlu de imobilizări corporale înscrise in evidenta contabila și pierdute prin vânzarea activului minus valoarea amortizată - conform răspunsului la obiectivul nr. 7 - pag. 20 a expertizei llovan Angela; 308.501 - 5.728 = 302.773 lei; 87.510 lei, cu titlu de profit nerealizat în cei 6 ani de producție scutiți de impozit pe profit; 741.085 lei, cu titlu de contra valoare contract finanțare nerambursabila pierdut, ca urmare a rezilierii acestuia de către A. SAPARD;
4.514 lei, cu titlu de suma datorata de către bugetul de stat după compensarea datoriilor rezultate in urma aplicării Deciziei penale nr. 205/2008 a Curții de Apel C. și după operarea dispozițiilor RIF 2230/_ ; Actualizarea sumelor cu indicele de inflație pana la data plații efective - care este 131,8 % pana la_, conform expertizei Badea Ana si Mihai Dorel) a fost produs acesteia ca urmare a intrării sale în faliment și determinat în mod direct de către organul fiscal, prin întocmirea Procesului-verbal nr. 2388/_ de către Activitatea de control fiscal din cadrul D. B. -N. (f. 87 și urm. dosar, vol. I rejudecare).
În opinia reclamantei, culpa pârâtei rezidă în stabilirea nelegală, prin procesul-verbal sus amintit, a obligațiilor fiscale în sarcina sa în valoare totală de 104.169 lei (RON) și în baza căruia s- au demarat măsuri de executare silită (somația de plată nr. 78/2004, adrese nr. 769-772/_ de înființare a popririi asupra disponibilităților bănești în depozite bancare, instituindu-se și sechestru
asupra bunurilor imobile - nr. 735/_, filele 112 -126 vol. I rejudecare), afectând negativ patrimoniul reclamantei și generând atât intrarea în insolvență a acesteia, cât și pierderea finanțării de către Banca de Export-Import a României Eximbank SA (cererea de garantare a creditului în valoare de 150.000 EUR formulată de reclamantă fiind respinsă la data de_ prin adresa nr. 2855 aflată în fotocopie la fila 176 verso dosar, vol.I rejudecare) și denunțarea la data de_ (f. 49 dosar vol. I) a Contractului de finanțare nr. C 11. /_ încheiat între reclamantă și A. SAPARD (f. 60 și urm. dosar vol. I) pentru acordarea sprijinului financiar nerambursabil în condițiile programului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală.
În acest sens, relevanță prezintă împrejurarea că procesul-verbal prin care s-au stabilit obligațiile fiscale suplimentare a fost contestat de către reclamantă însă, având în vedere sesizarea organelor penale în vederea efectuării cercetărilor sub aspectul săvârșirii de către administratorul statutar al reclamantei, doamna Todericiu R., a unor fapte infracționale, s-a dispus suspendarea soluționării contestației administrative până la pronunțarea unei soluții definitive pe latura penală (decizia nr. 121/_ ), soluționarea acesteia fiind reluată ulterior pronunțării Deciziei penale nr. 205/R/2008 din_ de către Curtea de Apel C. (f. 6 și urm. dosar primul ciclu procesual) sens în care, având în vedere dispozițiile instanței penale, prin Decizia nr. 55/_ emisă de Biroul de soluționare a contestațiilor din cadrul D.G.F.P. B. -N. (f. 158 și urm. vol. I rejudecare) s-a dispus desființarea procesului-verbal din_ și stabilirea de către organele fiscale competente, în termenul prevăzut de pct. 12.7 din Ordinul A.N.A.F. nr. 519/2005, să stabilească și să rețină ca obligații principale (impozit pe veniturile microintreprinderilor, impozit pe profit și taxa pe valoare adăugată) numai sumele reprezentând prejudicii aduse statului constatate prin Decizia penală nr. 205/R/2008.
Așa cum rezultă din conținutul adresei de răspuns emisă de A. N., în lămurirea aspectelor puse în discuție de către instanță cu privire la modul de stingere al obligațiilor suplimentare stabilite în sarcina reclamantei ulterior soluționării cauzei penale (adresă aflată la fila 102 dosar vol.I rejudecare), în aplicarea Deciziei nr. 55/_ emisă de organul fiscal în soluționarea contestației administrative, s-a dispus reverificarea activității reclamantei în perioada_ -_ și, având în vedere considerentele deciziei penale menționate, au fost stabilite obligațiile fiscale suplimentare în sarcina reclamantei prin Raportul de inspecție fiscală nr. 2230 din_ emis de Activitatea de inspecție fiscală (f. 24 și urm. dosar primul ciclu procesual), respectiv sumele de 25.308 lei TVA și 10.662 lei (RON), acestea fiind ulterior supuse compensării.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii ca efect al lipsei plângerii prealabile susținută de pârâtă în cuprinsul notelor aflate la filele 28 și urm. vol. I și la care trimite prin notele ulterioare depuse la filele 516 și urm. vol. II, tribunalul apreciază că aceasta nu se fondează, urmând a fi respinsă în condițiile în care, așa cum relevă probatoriul cu înscrisuri administrat în cauză, reclamanta s-a adresat organului fiscal, anterior investirii instanței în prezenta cauză, solicitând repararea prejudiciului patrimonial pretins, cererea înregistrată sub nr. 10.212/_ având semnificația unei plângeri prealabile în sensul prevederilor art. 7 din Legea nr. 554/2004 (f. 53 dosar primul ciclu procesual).
Raportat la excepția prescrierii dreptului material la acțiune, invocată din oficiu, tribunalul constată că prevederile art. 19 alin. 1 și 2 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ reglementează un termen special de prescripție în cazul despăgubirilor solicitate pe cale separată, sens în care statuează că în ipoteza în care persoana vătămată a cerut anularea actului administrativ, fără a cere în același timp și despăgubiri, termenul de prescripție pentru cererea de despăgubire (de 1 an conform trimiterii exprese pe acre textul legal menționat o face la prevederile art. 11 alin. 2 din aceeași lege), curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei.
Sesizată cu soluționarea unei excepții de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 alin.1 din Legea nr. 554/2004 (cu mențiunea că și anterior modificării legii contenciosului administrativ prin Legea nr. 262/2007, textul art. 19 avea aceeași reglementare), Curtea Constituțională a statuat în considerentele Deciziei nr. 568/2007 în sensul că termenul prevăzut de art. 19 alin. 2 are în vedere tocmai acele situații în care, în momentul introducerii cererii în anulare a actului administrativ individual, persoana vătămată nu poate în mod obiectiv cunoaște existența și întinderea pagubei, astfel că nu poate formula concomitent o acțiune în despăgubire. După
soluționarea acțiunii în anulare, aceasta poate estima și pretinde paguba cauzată prin actul administrativ anulat, având la dispoziție un termen de un an pentru formularea unei astfel de acțiuni. Făcând trimitere la practica anterioară, Curtea reamintește faptul că "stabilirea unor condiționări pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie o încălcare a dreptului la liberul acces la justiție și la un proces echitabil. Aceasta, deoarece legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca și modalități de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor
interesați de a utiliza aceste proceduri în formele și în modalitățile instituite de lege".
În speță, așa cum s-a relevat mai sus, reclamanta pretinde despăgubiri în vederea reparării prejudiciului produs acesteia ca urmare a intrării în faliment, susținând că această consecință a fost determinată în mod direct de întocmirea Procesului-verbal nr. 2388/_ de către Activitatea de control fiscal din cadrul D. B. -N. prin care au fost stabilite în sarcina sa obligații de plată suplimentare nelegale.
Acest proces-verbal a fost atacat de către reclamantă, astfel încât, urmare a pronunțării Deciziei penale nr. 205/R/2008, contestația reclamantei a fost soluționată de organul fiscal care, ținând cont de statuările instanței penale, a anulat actul administrativ-fiscal ce a generat vătămarea reclamantei.
Așadar, anularea actului producându-se în faza procedurii prealabile care, în materia contenciosului fiscal îmbracă forma specifică a contestației reglementate de art. 205 și urm. C.pr.fiscală, apare neîndoios că termenul de prescripție de 1 an prevăzut pentru acțiunea în despăgubiri începe să curgă, cel mai târziu, de la momentul anulării actului, moment în are reclamanta a avut reprezentarea certă a existenței unui raport de cauzalitate dintre prejudiciu și activitatea culpabilă a organului fiscal, condiție necesară a fi îndeplinită pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a autorității pârâte.
În ceea ce privește întinderea acesteia, este cert că, din moment ce componentele acesteia sunt raportate la intrarea în faliment a reclamantei, cu toate consecințele patrimoniale determinate de această măsură, inclusiv pierderea finanțărilor în cadrul derulării contractului încheiat cu A. SAPARD, aceasta a fost cunoscută de către reclamantă, în mod obiectiv, încă din momentul producerii evenimentelor invocate. Or, acestea derulându-se în perioada anilor 2004, 2005, este evident că la data anulării actului vătămător (prin Decizia nr. 55 din _ ), cuantificarea pagubei pretins a fi suferite prin întocmirea procesului-verbal nr. 2388/_ putea fi realizată de către reclamantă.
În consecință, constatând că reclamanta a formulat în fața instanței de contencios administrativ cererea pentru acordarea despăgubirilor abia în data de _ , deci cu nerespectarea termenului de prescripție de 1 an instituit de prevederile art. 19 alin. 1 și 2 din Legea contenciosului administrativ, tribunalul urmează a admite excepția prescrierii dreptului material la acțiune, invocată din oficiu și, pe cale de consecință, a respinge acțiunea în despăgubiri formulată de reclamantă ca fiind prescrisă.
În temeiul prevederilor art. 274 C.pr.civ., văzând culpa procesuală a reclamantei, va dispune obligarea acesteia la plata, în favoarea pârâtei, a sumei de 4.510 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentate de onorar expert asistent justificat cu ordine de plată și deconturi depuse la dosarul cauzei (f. 560 - 567 dosar vol. rejudecare).
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca nefondată, excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâta D. Generală a F. P. B. -N., în drepturile și obligațiile căreia s-a subrogat D. Generală
R. a F. P. C. -N. .
Admite excepția prescrierii dreptului la acțiune invocată din oficiu și, în consecință:
Respinge, ca fiind prescris dreptul material la acțiunea în contencios administrativ formulată și ulterior precizată de reclamanta SC N. S. F. - în faliment, cu sediul social în localitatea
, str. P., nr. 1208 jud. B. -N., nr. ORC J_, Cod fiscal R13954233, prin lichidator judiciar SCP U. I. cu sediul în B., str. S., nr. 9, jud. B. N., în contradictoriu cu D. GENERALĂ R. A F. P. C. -N., subrogată în drepturile și
obligației pârâtei fostă D. Generală a F.
P. B.
-N., prin A.
J.
a F.
P.
B. -N., cu sediul în B., str. 1 D.
, nr. 6-8, jud. B.
-N. ..
Obligă reclamanta să plătească pârâtei, cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 4.510 lei. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE, GREFIER,
P. M. Ana-C. A.
Red/dact: MAP/HVA
_ /2 ex
