Sentința civilă nr. 273/2013. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 273/2013
Ședința publică de la 16 Aprilie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE C. I.
Grefier M. N. Țâr
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta L. F. în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C., având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000 - anulare hotărâre nr.33798/_ .
La data de_ se înregistrează din partea reclamantei - dovada imposibilității prezentării martorului V. Ion la termenul de judecată din_ .
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 09 aprilie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
C U R T E A
Reclamanta L. F. prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 31 ianuarie 2013 promovată în contradictoriu cu pârâta C. J. DE
P. C. a solicitat instanței să dispună anularea hotărârii nr. 33798 din data de
27 decembrie 2012 emisă de pârâtă prin care s-a dispus respingerea cererii formulate în baza Legii nr. 189/2000.
Acțiunea a fost motivată prin invocarea împrejurării că hotărârea emisă de pârâtă este netemeinică și nelegală și se impune anularea acesteia având în vedere că în ciuda probatoriului administrat aceasta a refuzat recunoașterea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Reclamanta a mai arătat în motivarea acțiunii sale că din înscrisurile prezentate și din declarațiile martorilor audiați pârâta trebuia să rețină calitatea sa de persoană care este îndreptățită să beneficieze de prevederile Legii nr. 189/2000 întrucât a fost nevoită să părăsească localitatea de domiciliu datorită persecuțiilor etnice la care a fost supusă de către autoritățile care s-au instaurat în urma Dictatului de la Viena.
În ședința publică din data de 26 februarie 2013
reclamanta prin reprezentant a depus precizare de acțiune privind perioada pentru care solicită recunoașterea calității de refugiat, iunie 1941-martie 1945 și data de la care această calitate să-i fie recunoscută, respectiv_ .
Pârâta C. J. DE P. C. prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea contestației promovată de reclamant iar în justificarea poziției procesuale adoptate a relevat că la baza recunoașterii statutului de refugiat în cazul în care nu există un document oficial stau declarațiile notariale a doi martori astfel că pornind de la această împrejurare comisia a încercat să obțină dovezi care să nu fie ușor de falsificat și reținând că acești martori au dat până în prezent declarații în favoarea mai multor petenți cu situații individuale diferite a manifestat serioase rezerve față de declarațiile existente având în vedere spre
1
exemplu faptul că cei doi martori au atestat refugiul pentru persoane care se afirmă că au plecat din localități situate pe tot teritoriul județului și în județele învecinate în diferite localități care nu se aflau în teritoriul ocupat.
Din probele administrate în cauză, Curtea reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de _ sub nr. 77612 reclamanta L. F. a solicitat pârâtei C. J. de P. C. recunoașterea statutului de refugiat, cu consecința acordării tuturor drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, depunând în probațiune acte de stare civilă, precum și declarațiile martorilor A.
O. și V. M., autentificate la notarul public. (f.13-15).
Prin hotărârea nr. 33798 din data de _ , pârâta a respins cererea reclamantei, întrucât datele sunt contradictorii în dovedirea calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000 (f.3).
Analizând dispozițiile art. 1 din Legea nr. 189/2000, Curtea constată că beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată, a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, sau în urma masacrelor îndreptate împotriva populației minoritare, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.
Coroborând dispozițiile legale enunțate anterior se poate conchide că beneficiază de prevederile art. 1 din Legea nr. 189/2000 și copiii minori ai persoanelor refugiate - în înțelesul legii -, întrucât aceștia nu aveau posibilitatea stabilirii unui alt domiciliu, iar privațiunile impuse părinților aflați în refugiu i-au afectat implicit și pe copiii lor minori. Se poate observa, de altfel, că nici legiuitorul nu a dorit înlăturarea acestor persoane de la aplicarea legii, întrucât nu le-a inclus în categoria excepțiilor menționate expres.
Dovada încadrării în situațiile prevăzute la art. 1 din O.G. nr. 105/1999 se poate realiza în condițiile definite de art. 6 ind. 1 al aceluiași act normativ, respectiv cu acte oficiale, eliberate, la cerere, de către organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.
Legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor persoanelor care au fost victime și au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor etnice.
Prin persoană strămutată, expulzată sau refugiată în altă localitate se înțelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să-și schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice.
Fiind dovedită imposibilitatea de a depune înscrisuri cu caracter oficial, în temeiul prev. art. 193 alin. 1 și 6 Cod pr. civ., sub prestare de jurământ, Curtea a procedat la audierea martorei L. I. (f. 28), care prin declarația dată în fața
instanței, confirmă calitatea de refugiat a reclamantei și a familiei acesteia, refugiul fiind determinat de persecuțiile etnice în urma cedării Ardealului de Nord.
Curtea, examinând probațiunea testimonială administrată, constată că declarațiile martorilor sunt pertinente, având legătură cu obiectul cauzei.
Din declarațiile martorilor A. O. și V. M. și L. I. reiese faptul că reclamanta s-a refugiat împreună cu familia sa în localitatea Muntele Băișorii, comuna Băișoara, jud. C., iar strămutarea reclamantei din localitatea de domiciliu în altă localitate în cursul lunii iunie a anului 1941 s-a datorat persecuțiilor etnice instituite în perioada respectivă prin Dictatul de la Viena.
2
De asemenea, mărturia testimonială este concludentă, martorii arătând instanței detalii ale refugiului reclamantei, împreună cu familia acestuia, relatând fapte pe care le-a cunoscut direct și în care au fost implicați personal.
Prin intermediul probei testimoniale administrate în fața instanței, reclamanta și-a dovedit calitatea de persoană refugiată și că acesta a suportat consecințele morale și materiale ale refugiului și este îndreptățită să se bucure de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Drept urmare, în temeiul art. 18 din Legea nr. 544/2004, instanța va dispune anularea hotărârii nr. 33798/_ emisă de pârâtă și va obliga pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada iunie 1941 - martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de_ .
Pentru a pronunța această soluție, instanța are în vedere faptul că potrivit art. 5 din Normele pentru Aplicarea Prevederilor O.G. 105/1999, așa cum au fost modificate prin H.G. nr. 287/2008, ,,in cazul aprobării cererilor, indemnizațiile lunare se acordă începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii acestora";, iar în cazul concret dedus judecății cererea a fost introdusa la data de _
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată și precizată de reclamanta L. F., domiciliată în comuna Iara, sat. A., nr. 168, jud. C., împotriva pârâtei C. J. DE P. C., cu sediul în C. -N., str. G. C., nr. 2, jud. C. și în consecință:
Dispune anularea hotărârii nr. 33798/_ emisă de pârâta C. J. DE P. C. .
Obligă pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada iunie 1941-martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr.
105 /1999 aprobată prin Legea nr. 189 /2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de_ .
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 16 aprilie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. I. M. N. ȚÂR
Red.I.C./dact.V.R.
4 ex./_
3
