Sentința civilă nr. 3929/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA Nr. 3929/2013
Ședința publică de la 06 Martie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE V. G.
Grefier S. -I. Ș.
Pe rol fiind judecarea cauzei Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant B. Z. și pe pârât A. F. P. A M. C. N., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul reclamantului av. V. R., în substituirea av. Proccpeț Verginia.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care reprezentanta reclamantului depune la dosar delegația de substituire, dovada achitării taxei de poluare, dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 39 lei și timbru judiciare în valoare de 0,30 lei. Arată că nu are alte cereri și solicită acordarea cuvântului pe fondul cauzei.
Tribunalul nefiind alte cereri sau excepții prealabile, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în dezbateri, pe fondul cauzei.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând în contravaloarea taxei judiciare de timbru, a timbrului judiciar și a onorariului de avocat.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr. de mai sus reclamantul B.
Z.
a solicitat anularea Deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule nr.820097/01 Februarie 2011, obligarea pârâtei A. F. P. a municipiului C. -N.
să îi restituie suma de 2.396 lei
achitată prin chitanța nr.5368747/02 Februarie 2011 în contul bugetului de stat, pentru autoturismul marca Opel tip Astra Caravan, an de fabricație 2006, sumă care să fie actualizată cu rata dobânzii legale aferente până la data plății, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a prezentat pe larg argumentele pentru care, în opinia sa, dispozițiile legale care instituie această obligație sunt neconforme cu normele europene în materia taxării, citând practica europeană relevantă și arătând motivele pentru care consideră că taxa de poluare este ilegală și discriminatorie, încălcând prevederile art.90 din TCE.
În dovedirea celor susținute, reclamantul a depus copii ale următoarelor înscrisuri: chitanța de plată a taxei de poluare, decizia de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule, contractul de vânzare-cumpărare, cartea de identitate a vehiculului, certificatul de înmatriculare.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.90 paragraful 1 din TFUE, art.117 alin.1 lit. d Cod procedură fiscală, Decizia nr.24/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție..
Pârâta deși legal citată nu a formulat întâmpinare.
Analizând actele depuse la dosarul cauzei, precum și susținerile părților, instanța reține următoarele:
Reclamantul a achiziționat de la S.C. C & R Company S.R.L. un autoturism second-hand, importat din Germania de către vânzător, marca Opel tip Astra Caravan, an de fabricație 2006, iar pentru a-l putea înmatricula în România a fost obligat să achite în contul bugetului de stat suma de 2.396 lei, conform chitanței seria TS7 nr.5368747/02 Februarie 2011 (f.18).
Reclamantul a solicitat restituirea acestei taxe, însă cererea sa a fost respinsă, întrucât reclamantul nu se află în niciuna din situațiile prevăzute la art.3(2) din O.G. nr.50/2008.
Pe fondul cauzei, instanța constată că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de_ .
Deși cauza T. privește incompatibilitatea cu art.110 TFUE a taxei de poluare percepute în temeiul O.U.G. nr.50/2008 în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008, iar în speță s-a solicitat restituirea taxei de poluare achitate conform O.U.G. nr.50/2008 în forma astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr.218/2008, instanța constată că aceasta menționează expres scopul reglementării naționale - limitarea introducerii autovehiculelor de ocazie provenind din alte state membre, protejarea industriei auto naționale și a industriilor adiacente. Cu atât mai mult această formă a actului normativ național este deci incompatibilă cu același art.110 TFUE.
Având în vedere considerentele expuse, instanța apreciază că, în speță, taxa de poluare a fost percepută cu încălcarea prevederilor art.110 din TFUE, motiv pentru care cererea reclamantei va fi admisă, pârâta A. F. P. a municipiului C. -N. urmând a fi obligată să-i restituie reclamantului taxa de poluare achitată necuvenit, împreună cu dobânda legală aferentă, de la data plății și până la data restituirii integrale.
În ce privește dobânda legală, are rolul de a asigura o reparație integrală a prejudiciului suferit de către reclamant prin încasarea și folosirea de către pârâtă a unei sume, fără temei legal.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă, la solicitarea reclamantei, pârâta A.
F. P. a municipiului C. -N.
va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 539,3 lei
, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial (f.16, f.18).
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B. Z. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a municipiului C. -N. .
Obligă pârâta A. F. P. a municipiului C. -N., să restituie reclamantei sumei de 2396 lei, reprezentând taxa de poluare, la care se adaugă dobânda aferentă conform legii de la data achitării taxei de poluare și data restituirii sumei respective.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 539,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de _
Președinte,
V. G.
Grefier,
S. -I. Ș.
Red. A.P.B/4 exemplare
