Sentința civilă nr. 414/2013. Contencios. Obligația de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ NR.414/2013
Ședința publică din data de 3 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. - L. RUS GREFIER: M. V. -G.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta U. J. a S. L. din Î. B. -N. împotriva pârâtului M. E. N., având ca obiect obligația de a face emitere ordin acordare distincție.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților litigante.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza a fost declinată de la Tribunalul B. -N. .
Acțiunea este insuficient timbrată sub aspectul timbrului judiciar care a fost achitat în cuantum de 0,15 lei în loc de 0,30 lei.
Reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă. Pârâtul a depus întâmpinare.
Curtea, din oficiu, invocă excepția insuficientei timbrări și reține cauza în pronunțare pe excepție.
C U R T E A
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului B. N. reclamanta U. J. A S. L. DIN Î. B. -N., în numele și pentru membrul de sindicat B. E., a chemat în judecată pe pârâții Școala Gimnazială "Avram Iancu"; B., Inspectoratul Școlar Județean B.
-N., Consiliul Local al municipiului B., Primarul municipiului B., solicitând instanței obligarea pârâților la acordarea distincțiilor Diploma G. Lazăr și Diploma de excelență, precum și a premiilor în bani aferente acestora, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
În motivare s-a arătat în esență faptul că acordarea diplomelor este prevăzută de art. 113 din Legea nr. 128/1997 în vigoare până la data de 9 februarie 2011, când a devenit aplicabilă Legea nr. 1/2011.
Conform art. 13 pct. 9 lit. a din Ordinul MEC nr. 5435/2006 plata premiilor se face de unitatea de învățământ la care este angajat cadrul didactic beneficiar, din bugetul consiliului local, cu încadrarea în bugetul aprobat și alocat cu această destinație.
Reclamanta în numele căreia s-a formulat acțiunea a îndeplinit în anul 2009 condițiile pentru acordarea premiului. Mai mult, unitatea de învățământ chemată în judecată a prevăzut în bugetul aprobat pentru anul 2009 fondurile necesare plății.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul Inspectoratul Școlar Județean B. -N. a solicitat în principal, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive, iar în subsidiar, respingerea pe fond a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă ca neîntemeiată.
În privința excepției, în motivare s-a arătat că unitățile școlare nominalizate în acțiune au personalitate juridică, putând sta singure în instanță, potrivit legii, ca reclamant ori pârât.
Ca angajator, Inspectoratul Școlar Județean B. -N. nu se află în raporturi de muncă cu reclamanta, avându-se în vedere prevederile art. 142 din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare în coroborare cu prevederile art. 11 alin. 5 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare în perioada anului școlar 2008-2009.
Prin definiție, raporturile juridice de muncă au caracter intuituu personae, presupun existența numai a două părți contractante spre deosebire de raporturile juridice civile și cele comerciale.
Calitatea de angajator, așa cum este definită această noțiune la art. 10 și art. 14 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, o are numai directorul unității de învățământ cu personalitate juridică, conform art. 11 alin. 5 din Legea nr. 128/1997, coroborat cu art. 7 alin. 8 din Legea nr. 84/1995.
Astfel, potrivit art. 142 din Legea nr. 84/1995, atribuțiile stabilite de acest act normativ și date de legiuitor în competența inspectoratelor școlare sunt cele cuprinse în Cap. II.
Sub aspectul finanțării drepturilor de natură salarială ale cadrelor didactice din școli s-a relevat faptul că Inspectoratul Școlar Județean B. -
N. nu poate fi citat în calitate de pârât, ținând cont de legislația referitoare la finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar de stat, începând cu HG nr. 538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, conform căreia "începând cu anul 2001 cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat";.
Potrivit art. 2 alin. 1 din același act normativ, din bugetul de stat, prin
M. E., Cercetării și Tineretului și mai departe, prin inspectoratul școlar al fiecărui județ se finanțează componenta locală a proiectelor de reformă, bursele, organizarea examenelor, concursurilor și olimpiadelor naționale, perfecționarea pregătirii personalului didactic, cluburile, taberele, palatele copiilor, casele corpului didactic și inspectoratele școlare.
Prin urmare, prin Inspectoratul Școlar Județean B. -N. nu sunt finanțate cheltuielile de personal, ale cadrelor didactice angajate la unitățile de învățământ preuniversitar din județ, în speță, la școala angajatoare a reclamantei, întrucât organul care defalcă pe localități aceste bugete este consiliul județean, iar cel care dispune efectuarea plăților este consiliul local, prin Primăria fiecărei localități, urmând ca, în baza unei dispoziții emise de primar, să se procedeze la alimentarea conturilor unităților de învățământ cu sumele necesare plății salariilor personalului încadrat la școli, plăți care se fac de către acestea.
Mai mult, potrivit Regulamentului privind acordarea de distincții și premii personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat, aprobat cu Ordinul MEC nr. 5435/2006, art. 13 punctul 9, plata premiilor se face de către unitatea de învățământ la care sunt sau au fost angajate
cadrele didactice beneficiare, din bugetul consiliilor locale/consiliilor județene, cu încadrarea în bugetul aprobat și alocat cu această destinație, nicidecum de inspectoratul școlar.
De altfel, nici din acțiunea înregistrată nu rezultă motivul pentru care reclamanta a înțeles să cheme în judecată Inspectoratul Școlar Județean B.
-N., deoarece nu solicită instanței de judecată obligarea acestuia la ceva anume.
Pe fond s-a subliniat faptul că reclamanta este angajata Școlii Gimnaziale "Avram Iancu"; B., calitate în care i s-a validat, în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean B. -N. din data de 30 aprilie 2009 acordarea diplomei de excelență în anul 2009.
Distincțiile se acordă potrivit prevederilor art. 113 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare. În aplicarea textului de lege, ministerul de resort a elaborat Regulamentul privind acordarea de distincții și premii personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat, aprobat cu Ordinul MEC nr. 5435/2006.
Conform prevederilor art. 113 lit. b) și e) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, republicată, cu modificările și completările ulterioare, diplomele se aprobă cu acordarea unui premiu de 20%, 15%, respectiv 10% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni.
Procedura de atribuire a distincțiilor și premiilor personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat este reglementată prin art. 13 al Ordinului menționat; după validarea listelor în ședința Consiliului de Administrație al inspectoratului școlar din data de 30 aprilie 2009, potrivit art. 13 punctul 6 lit. b), acestea au fost înaintate M. ui E., Cercetării și Inovării în vederea verificării lor și emiterii ordinului de acordare a distincțiilor. Acest ordin nu a fost însă emis, astfel încât distincțiile nu au putut fi acordate.
Conform art. 8 din Ordinul nr. 5435/2006, în vigoare în anul școlar 2008-2009 plata drepturilor este condiționată de existența și semnarea ordinului de acordare a distincției, în lipsa acestuia neputându-se acorda vreun drept bănesc.
Cât timp distincția cuvenită nu a fost recunoscută legal prin ordin al ministrului, reclamanta nu are un drept recunoscut, ci doar o simplă vocație.
În aplicarea prevederilor art. 13 alin. (9) din Ordinul MEC nr. 5435/2006 referitoare la "încadrarea în bugetul aprobat și alocat cu această destinație", M. E., Cercetării, Tineretului și Sportului a solicitat tuturor inspectoratelor școlare județene să confirme existența fondurilor pentru plata premiilor aferente distincțiilor; Inspectoratul Școlar Județean B.
-N. nu a fost în măsură să confirme existența fondurilor, dat fiind că majoritatea unităților de învățământ au comunicat, în cursul lunii iunie 2009, că nu dispun de fondurile necesare plății acestor premii.
Prin sentința civilă nr. 1375/F/_ a Tribunalului B. N., pronunțată în dosar nr._, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Școlar Județean B. -N. invocată de acest pârât.
S-a respins acțiunea formulată de reclamanta U. J. a S.
L. din Î., în numele și pentru membrul de sindicat B. E. împotriva pârâtului Inspectoratul Școlar Județean B. -N., ca fiind promovată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
S-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta U.
J. a S. L. din Î. în numele și pentru membrul de sindicat
B. E. împotriva pârâților Școala Gimnazială "Avram Iancu"; B., Consiliul local B. și Primarul municipiului B. .
Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Inspectoratul Școlar Județean B. -N., unită cu fondul cauzei la termenul de judecată din data de 24 aprilie 2013, tribunalul a reținut că aceasta este întemeiată.
Calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată în calitate de pârât și persoana obligată în raportul juridic dedus judecății.
Inspectoratul Școlar Județean are atribuțiile expres prevăzute de art. 95 din Legea nr. 1/2011, act normativ în vigoare la data la care se pretinde dreptul, fără ca printre acestea să se regăsească și cea de acordare a diferitelor distincții recunoscute în favoarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar și de plată în bani a acestora.
În vechea reglementare, în vigoare la data validării dosarului, atribuțiile inspectoratului școlar erau prevăzute în art. 142 din Legea nr. 84/1995, republicată, care nu includeau și obligațiile mai sus menționate, obiect al prezentei acțiuni.
Ca atare, pârâtul Inspectoratul Școlar Județean B. -N. nu justifică legitimare procesuală pasivă.
Analizând actele și lucrările dosarului pe fondul dreptului dedus judecății, tribunalul a reținut faptul că acordarea de distincții și premii personalului didactic din învățământul preuniversitar a fost reglementată prin Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 5435/2006.
În baza acestui act normativ, ministrul E. N. a fost autorizat să acorde personalului didactic din învățământul de stat următoarele distincții: adresă de mulțumire publică; diploma "G. Lazăr", clasele I, a II-a și a III-a și diploma de excelență.
Diploma "G. Lazăr"; și cea de excelență sunt însoțite de un premiu calculat ca procent din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni anterioare datei semnării ordinului de acordare a distincției.
Procedura acordării acestor distincții, în anul școlar 2008-2009 era prevăzută în art. 13 al Regulamentului aprobat prin Ordinul nr. 5435/2006, în forma modificată prin Ordinul nr. 4339/2008.
Așa cum rezultă din documentația depusă la dosar reclamanta a fost înscrisă pe lista cadrelor didactice propuse pentru acordarea de distincții și premii, deși unitatea școlară unde reclamanta era angajată a comunicat în scris inspectoratului școlar la data de 10 iunie 2009 prin adresa nr. 656/2009 lipsa resurselor financiare pentru plata dreptului (f. 20).
Prin urmare, condiția de la pct. 3, cerută pentru validarea dosarului nu a fost îndeplinită. Cu toate acestea, deși cerința existenței fondurilor nu era îndeplinită, în ședința Consiliului de administrație al Inspectoratului Școlar al Județului B. -N. din data de 30 aprilie 2009, cererea reclamantei de acordare a distincției a fost validată (f. 26 poziția 24).
Conform art. 8 din Ordinul nr. 5435/2006, în vigoare în anul școlar 2008-2009, premiul aferent diplomei "G. Lazăr"; clasa a II-a este de 15% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni anterioare datei semnării ordinului de acordare a distincțiilor.
Din cuprinsul acestei reglementări legale rezultă fără niciun dubiu că plata drepturilor salariale solicitate este condiționată de existența și semnarea ordinului de acordare a distincției.
Așa cum arată și reclamanta în cuprinsul acțiunii introductive, competența emiterii diplomei cuvenită cadrului didactic în numele căruia s-a promovat acțiunea revine ministrului E. N., acțiunea formulată în contradictoriu cu entitatea căreia îi revine competența să emită ordinul de acordare a diplomei fiind disjunsă la termenul de judecată din data de 24 aprilie 2013.
Prin urmare, cererea de obligare a unității de învățământ chemată în judecată, respectiv a entității care aprobă bugetul și alocă sumele unității de învățământ să acorde reclamantei diploma cuvenită nu poate fi admisă, aceste entități neavând competențe în acest sens.
În lipsa acestui ordin nu poate fi acordat vreun drept bănesc.
Cât timp distincția cuvenită reclamantei nu a fost recunoscută legal prin ordin al ministrului, reclamanta nu are un drept recunoscut, ci doar o simplă vocație la un astfel de drept, astfel încât până când prin ordin nu i se conferă diploma, aceasta nu poate solicita plata premiului care însoțește diploma.
În baza considerentelor reținute și a textelor legale invocate, tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Școlar Județean B. -N. și în consecință a respins acțiunea formulată de reclamantă împotriva acestuia ca fiind promovată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă; a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantei formulată împotriva pârâților Școala Gimnazială
"Avram Iancu"; B., Consiliul local al municipiului B., Primarul municipiului B. .
Prin sentința civilă nr. 1457/F/_, pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosar nr._, s-a admis excepția necompetenței materiale și teritoriale invocată din oficiu.
A fost declinată competența materială și teritorială de soluționare a acțiunii formulată de reclamanta U. J. a S. L. din Î. B.
-N., în numele și pentru membrul de sindicat B. E. în contradictoriu cu pârâtul M. E. N., în favoarea secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Cluj.
Analizând excepția invocată, ce primează față de excepția lipsei calității procesuale pasive invocată, tribunalul a constatat că aceasta este întemeiată pentru considerentele relevate.
Potrivit art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.
Competența materială și teritorială de soluționare a litigiilor în materia contenciosului administrativ este reglementată de art. 10 din Legea nr. 554/2004.
Conform art. 10 alin. 1 din Legea nr. 55/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. Se are așadar în vedere criteriul poziționării autorității în sistemul autorităților publice.
Reclamanta se poate adresa, potrivit art. 10 alin. 3 al legii menționate, instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului.
Reținând că prezenta acțiune are natura juridică a unei acțiuni în contencios administrativ, că actul se solicită a fi emis de o autoritate centrală, tribunalul în baza art. 10 alin. 1 și 3 din Legea nr. 554/20004 raportat la art. 158, art. 159 alin. 2, 5 C.proc.civ. a admis excepția necompetenței materiale și teritoriale invocată din oficiu și în consecință a declinat competența materială și teritorială de soluționare a cauzei în favoarea secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Cluj.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele: Acțiunea este insuficient timbrată.
Dovada de îndeplinire a procedurii de citare confirmă împrejurarea că reclamantei i-a fost adusă la cunoștință obligația de achitare a taxei judiciare de timbru în valoare de 8 lei și a timbrului judiciar în valoare de 0,3 lei în conformitate cu dispozițiile art.19 din Legea nr.146/1997 (f. 5), din care reclamanta nu a achitat suma de 0,15 lei timbru judiciar; obligațiile de plată a taxei și timbrului care au fost stabilite nu au fost contestate de către reclamantă.
Acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta lege, și se taxează în mod diferențiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani potrivit prevederilor art.1 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului sa achite suma datorată pana la primul termen de judecata. In cazul când se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială, fără a se tine seama de reducerea ulterioara.
Neîndeplinirea obligației de plata până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii în conformitate cu prevederile art. 20 alin 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Curtea Constituțională prin Decizia nr. 935 din 18 octombrie 2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a statuat că accesul liber la justiție nu înseamnă că acesta trebuie să fie în toate cazurile gratuit și în acest sens s-a reținut că art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și echitabil ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De asemenea, Curtea a constatat că dispozițiile Legii nr. 146/1997 nu aduc atingere statului de drept, democratic și social, demnității omului, drepturilor și libertăților cetățenilor sau altor valori supreme garantate prin Legea fundamentală.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului amintește, în cauza Weissman și alții contra România, 2007, că nu a negat niciodată că interesul unei bune administrări a justiției poate justifica impunerea unei restricționări financiare a accesului unei persoane la un tribunal.
În conformitate cu art. 3 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar cererile de chemare în judecata, adresate instanțelor judecătorești, se timbrează cu timbru judiciar în valoare de 0,30 lei, în cazul în care se solicita soluționarea în fond a cauzei, și în valoare de 0,15 lei, când cererile au ca obiect exercitarea unei cai de atac.
Regimul procedural al timbrului judiciar este asimilat de ordonanță celui al taxei de timbru (art. 9 alin. 2: în cazul nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru).
Constatând că reclamanta, deși legal citată cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru și a timbrului judiciar, nu a îndeplinit integral obligația de plată până la termenul stabilit, Curtea urmează a aplica sancțiunea anularii acțiunii în conformitate cu prevederile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția insuficientei timbrări.
Anulează ca insuficient timbrată acțiunea formulată de către reclamanta U. J. A S. L. DIN Î. B. -N., cu sediul în B., str. Alexandru O. nr. 3, județul B. -N., în numele și pentru membrul de sindicat B. E., în contradictoriu cu pârâtul M.
E. N., cu sediul în B., str. General B. nr. 28-30, sector 1. Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | GREFIER | ||
S. L. RUS | M. | V. | -G. |
Red.SLR/dact.MS 4 ex./_
