Sentința civilă nr. 4202/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4202/2013
Ședința publică din data de 11 martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. I. GREFIER: R. B. M.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare formulată de reclamantul A. A., în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. A M. C. N. și A. F. PENTRU M. .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantului, av.
Vescan R., lipsă fiind pârâtele.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință constatându-se că la data de_ prin serviciul de registratură al instanței reclamantul a depus la dosarul cauzei chitanța seria CHMCJ nr. 3764749 din data de_ reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru de 39 lei și timbrul judiciar de 0,3 lei.
Instanța invocă din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. pentru M. .
Reprezentanta reclamantului solicită instanței respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. pentru M. arătând că aceasta are calitate procesuală în prezenta cauză.
Instanța, în baza art. 137 Cod proc. civ., unește cu fondul cauzei excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. pentru M. .
Reprezentanta reclamantului arata că nu mai are de formulat alte cereri în probațiune.
Instanța, în baza art. 167 Cod proc. civ., încuviințează reclamantului proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, ia act că pârâtele nu au formulat întâmpinare și nemaifiind probe de administrat acordă cuvântul în dezbateri pe fondul cauzei.
Reprezentanta reclamantului solicită instanței admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare atât asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. pentru M., invocată din oficiu, cât și asupra fondului cauzei.
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr. de mai sus, reclamantul A. A. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a M. C. -N., a solicitat restituirea sumei de 5474 lei, achitată cu titlu de taxa de poluare în vederea înmatriculării unui autoturism pe numele său, suma actualizată cu dobânda legală de la data încasării taxei și până la data restituirii efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a achiziționat autovehiculul marca Volkswagen dintr-un stat membru UE și a prezentat pe larg argumentele pentru care, în opinia sa, dispozițiile
legale care instituie această obligație sunt neconforme cu normele europene în materia taxării, apreciind că taxa de poluare este ilegală și discriminatorie.
În dovedirea celor susținute, reclamantul a depus copii ale următoarelor înscrisuri: decizia de calcul a taxei de poluare, chitanța de plată a taxei, cartea de identitate a autoturismului, actul prin care a dobândit autoturismul, acte care dovedesc înmatricularea acestuia într-un stat membru UE, certificat de înmatriculare, corespondență purtată cu AFP C. -N. .
Pârâta A. F. P. a M. C. -N., a formulat întâmpinare, invocând excepția inadmisibilității acțiunii, întrucât decizia de calcul a taxei de poluare nu a fost desființată prin exercitarea căii de atac speciale a contestației administrative prevăzută de art.205 și urm. din OUG nr.92/2003 precum și cea a nulității cererii.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii reclamantului prin prisma motivelor invocate și a probelor administrate. A mai solicitat respingerea solicitării de plată a dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată, având în vedere că reclamantul a efectuat voluntar plata taxei de poluare, iar pârâtei nu i se poate reține o culpă procesuală.
Analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, precum și susținerile părților, instanța reține următoarele:
În privința excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. pentru
M., invocată din oficiu, instanța reține că din cuprinsul acțiunii introductive rezultă că reclamantul a înțeles să conteste un act administrativ-fiscal emis de către A. F. P.
C. -N. si sa solicite restituirea sumei de 3558 lei, achitate în baza acestui act administrativ. În raportul juridic de drept fiscal născut între părți ca urmare a emiterii de către AFP C. -N. a deciziei de calcul a taxei de poluare contestate reclamantul apare ca titular al dreptului de a solicita analizarea legalității actului administrativ-fiscal, unicul subiect față de care se poate realiza acest drept fiind însuși emitentul actului-AFP C. -N. .
Pe de altă parte, între reclamant și pârâta A. F. pentru M. nu s-a născut niciu raport juridic de drept substanțial, în condițiile în care, potrivit prevederilor art 7 din OUG nr 50/2008 :"; Stabilirea, verificarea, colectarea și executarea silită, inclusiv soluționarea contestațiilor privind taxa datorată de către contribuabili, se realizează de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.";
Pentru considerentele ce preced instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. pentru M., invocată din oficiu.
Pe fondul cauzei
, instanța reține că, în fapt, reclamantul a achiziționat un autoturism marca Volkswagen, cu nr. de identificare WV2ZZZ70Z2H051585 anterior înmatriculat într-un stat membru UE, respectiv Germania, iar pentru înmatricularea in România a achitat, în temeiul
O.U.G. nr. 50/2008, o taxă de poluare în cuantum de 5474 lei la AFP C. -N., la data de _
.
Prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr- o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de_ .
În ceea ce privește dobânda fiscală pretinsă, instanța reține că, potrivit art. 124 alin. 1 din Codul de procedură fiscală, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) și (2 ind.1) sau la art. 70, după caz, până la data stingerii prin oricare dintre modalitățile prevăzute de lege. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor.
În conformitate cu prevederile art. 117 alin. 2 și 2 ind. 1 din același act normativ, sumele de restituit reprezentând diferențe de impozite rezultate din regularizarea anuală a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice se restituie din oficiu de organele fiscale competente, în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, iar sumele încasate prin poprire, în plus față de creanțele fiscale pentru care s-a înființat poprirea, se restituie din oficiu de organul fiscal în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data încasării.
Totodată, conform art.70 din Codul de procedură fiscală, cererile depuse de către contribuabil potrivit prezentului cod se soluționează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar în situațiile în care, pentru soluționarea cererii, sunt necesare informații suplimentare relevante pentru luarea deciziei, acest termen se prelungește cu perioada cuprinsă între data solicitării și data primirii informațiilor solicitate.
Ori, având în vedere aceste dispoziții legale, tribunalul apreciază că perceperea taxei cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun, iar nu potrivit dispozițiilor Codului de procedură fiscală, creanța alegată de reclamant nefiind o diferență de impozit care să provină din regularizarea anuală a impozitului pe venit, o sumă încasată prin poprire, respectiv o sumă care să îi fie restituită prin simpla soluționare a unei cereri depuse de către acesta.
Prin urmare, pârâta va fi obligată să repare întregul prejudiciul suferit de reclamant, însă nu în temeiul dispozițiilor de drept fiscal, ci în baza prevederilor O.G. nr. 9/2000 și O.G. nr. 13/2011, fiind pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite, adică de la data încasării sumei din speță. Ca atare, reclamantul este îndreptățit la plata dobânzii legale în materie civilă de la data plății taxei și până la data restituirii sale integrale, impunându-se respingerea solicitării acestuia de obligare a pârâtei la plata dobânzii fiscale.
Prin urmare, instanța apreciază că, în speță, taxa de poluare a fost percepută cu încălcarea prevederilor art.110 din TFUE, motiv pentru care cererea reclamantului va fi admisă în parte, pârâta urmând a fi obligată să-i restituie reclamantului taxa de poluare achitată necuvenit, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la data restituirii efective.
În temeiul art. 274 alin.1 din Codul de procedură civilă, pârâta căzută în pretenții va fi obligată să plătească reclamantului suma de 539,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea onorariului avocațial, taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Administrației F. pentru M. și respinge cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu aceasta ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Admite în parte acțiunea exercitată de reclamantul A. A., cu sediul ales în C. -N., str. I. V. nr. 14-parter, jud.C. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a M. C.
-N., cu sediul în C. -N., Piața A. I., nr. 19, județul C. și în consecință:
Obligă pârâta A. F. P. a M. C. -N. la plata către reclamant a sumei de 5474 lei reprezentând taxa de poluare și a dobânzii legale începând cu data de_ până la restituirea integrală a debitului.
Respinge cererea de obligare a pârâtei la plata dobânzii fiscale.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 539,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. M. I. R. B. M.
Red.AMI 5 ex./_
