Sentința civilă nr. 433/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
R.
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ *
SENTINȚA CIV ILĂ NR. 433
Ședința publică din 10 Septembrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE: C. I.
GREFIER M. N.
S-a luat în examinare, în rejudecare, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta C. B. DE JOS PRIN P. în contradictoriu cu pârâții C. S. DE R. A U. B. I. C. AU A. C. R.
DINR., P. E. C. J. PRIN C. B. E. C. R. ,
având ca obiect anulare act administrativ.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi pentru a da posibilitate părților de a formula concluzii scrise, încheierea de ședință de la acea dată făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.303 din_ pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr._, a fost admisă ca întemeiată excepția necompetenței materiale a Tribunalului Bistrița-Năsăud, invocată de pârâta C. Superior al B. E. C. din R., și în consecință a fost declinată competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta C. B. DE JOS
- PRIN P., în contradictoriu cu pârâții C. S. DE R. A U. B. I.
C. AU A. C. R. DINR. și P. E. C. J. - PRIN C.
E. C. R., în favoarea Secției de contencios administrativ din cadrul Curții de Apel C. .
Pentru a pronunța această soluție instanța examinând cu prioritate excepția necompetenței materiale a tribunalului, conform disp.art.l37 alin.l C.pr.civ, a constatat că această excepție este întemeiată și urmează să fie admisă ca atare, pentru următoarele considerente:
Potrivit disp.art. l0 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004,litigiile privind actele administrative emise sau încheiat de… autoritățile publice centrale…, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Pe de altă parte, art.3 pct.l C.pr.civ, stabilește: curțile de apel judecă în primă instanță, procesele și cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorităților și instituțiilor centrale.
In speță, având în vedere că decizia atacată cu nr.2273/23.03.20l0 a fost emisă de o autoritate centrală, în baza prev.art.l58 și urm. C.pr.civ, a fost admisă
excepția și s-a declinat competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Secției de contencios administrativ din cadrul Curții de Apel C. .
Prin sentința civilă nr.650 din_ pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta C. B. de Jos în contradictoriu cu pârâtele
specială de retrocedare a unor bunuri imobile ce au aparținut cultelor religioase din R. și P. E. C. J. prin C. Superior al B. E.
C. din R. .
Pentru a pronunța această soluție Curtea a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de_, C. B. de Jos prin primar, in calitate de reclamanta in cauza ce face obiectul prezentului dosar, a solicitat anularea in parte a Deciziei nr. 2273/_ in sensul constatarii existentei pe terenul supus retrocedarii situat in loc. J., comuna B. de Jos, jud. Bistrita - Nasaud, inscris in CF nr. 107 a loc. J., jud. Bistrita - Nasaud, nr.top. 225 a unui imobil constructie nouă, proprietatea sa dobandit prin edificare; Restrangerea obiectului deciziei de retrocedare la imobilul compus din constructia veche impreuna cu terenul aferent; Stabilirea în favoarea paratei de rang II P. E. C. J. de masuri reparatorii in echivalent pentru partea din imobilul teren ocupat de imobilul constructie nouă si pentru partea necesara in vederea unei optime utilizari a acestuia din urma raportat la afectatiunea avuta potrivit art.1 alin.6 din OUG 94/2000 coroborat cu prevederile Titlului II din Legea 247/2005 ; Inscrierea in CF a dreptului de proprietate dobandit prin edificare de catre C. B. DE JOS asupra imobilului constructie nou si a suprafetei din imobilul teren ocupat de constructia noua si necesar unei optime utilizari a acestuia din urma raportat la afectatiunea avuta; Totodata a solicitat sa se dispună suspendarea executarii actului administrativ până la solutionarea definitiva si irevocabila a prezentei cauze potrivit art. 15 coroborat cu art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esență, că decizia contestată este nelegală raportat la prevederile art.4 alin.4 din OUG 94/2000, având în vedere că anterior emiterii deciziei a edificat, din fonduri proprii, o nouă construcție cu aceeași utilitate ca cea dată imobilului vechi.
De asemenea, reclamanta a mai invocat și motive de oportunitate în sprijinul cererii sale, arătând că activitatea desfășurată în imobil este de interes public și ar putea fi restrânsă în cadrul imobilului nou construit.
În drept, reclamanta a invocat prevederile OUG 94/2000, Legea 554/2004, art.481 și 644 și urm. C.civ., Legea 247/2005.
Pârâtele au formulat întâmpinări, prin care au solicitat respingerea acțiunii, invocând în esență aceleași apărări, respectiv dispozițiile art.1 din OUG 94/2000 și HG 1164/2002, raportat la faptul că adăugirile construite de reclamantă, împreună cu construcția veche, nu reprezintă un imobil nou care să nu poată fi astfel retrocedat persoanei îndreptățite.
Au fost administrate proba cu înscrisuri, fiind depuse actele ce au stat la baza emiterii actului contestat, precum și proba cu expertiza tehnică în construcții.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:
Prin Decizia nr.2273/_, C. specială de retrocedare a unor bunuri imobile ce au aparținut cultelor religioase din R. a soluționat cererea nr. 685912/C/_ formulată de P. E. C. J., dispunând retrocedarea imobilului compus din construcție împreună cu terenul aferent situat în satul J.
, comuna B. de Jos, jud. Bistrița - Năsăud, înscris în CF 107 J., nr.top.225, cu obligația menținerii afectațiunii de interes public de școală generală pe o
perioadă de 5 ani de la data emiterii deciziei și a plății contravalorii adăugirilor ulterioare preluării abuzive.
Reclamanta a argumentat în susținerea nelegalității deciziei faptul că a edificat un imobil nou cu aceeași utilitate ce nu poate fi inclus în categoria
"adăugirilor ulterioare preluării abuzive";, invocând totodată și chestiuni de oportunitate.
În soluționarea prezentei cauze, instanța a avut în vedere dispozițiile art.1 alin.3 din OUG 94/2000, care prevăd că adăugirile aduse construcțiilor se preiau cu plată numai dacă acestea nu depășesc 50% din aria desfășurată actuală, în caz contrar, imobilul este considerat nou și nu se dispune retrocedarea. În aplicarea acestui text legal, pct.6 din HG 1164/2002 explică noțiunea de imobil nou, respectiv acea construcție căreia, în raport cu forma inițială, i s-au adăugat corpuri de zidărie sau volume din alte materiale, ce reprezintă peste 50% din aria desfășurată actuală (etajări sau/și adăugiri de corpuri noi pe orizontală). Nu este considerat imobil nou în raport cu cel preluat imobilul-construcție căruia i-au fost adăugate, pe orizontală și/sau pe verticală, în raport cu forma inițială, corpuri suplimentare de sine stătătoare sau care pot fi utilizate distinct.
Pentru a stabili dacă ceea ce s-a construit ulterior preluării reprezintă imobil nou sau numai adăugiri care nu depășesc 50% din aria desfășurată actuală, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice în construcții, față de care reclamanta a formulat obiecțiuni și la care expertul a răspuns.
Conform măsurătorilor și calculelor efectuate, aria desfășurată actuală a clădirii este de 488,14 mp, iar aria construită desfășurată a extinderii este de 206,06 mp, astfel că adăugirile aduse clădirii preluate reprezintă 42%, sub limita prevăzută de lege pentru a nu se dispune restituirea în natură.
În cuprinsul răspunsului la obiecțiuni, expertul a explicat ce reprezintă, conform reglementărilor tehnice (Codul de măsurare a proprietăților imobiliare), aria construită a unei clădiri strict din perspectiva măsurătorilor (singura perspectivă relevantă în cauză), argumentând de ce nu a inclus în calcul și demisolul - acesta nefiind considerat nivel, aria sa neintrând în suprafața desfășurată a întregii clădiri.
Sunt astfel neîntemeiate susținerile reclamantei conform cărora suprafața utilă a construcției noi este de 288,51 mp, depășind 50% din totalul construcției actuale, întrucât această suprafață este obținută prin însumarea suprafeței determinate de expert cu suprafața demisolului, contrar opiniei de specialitate exprimate.
Mai mult, instanța a reținut că normele metodologice reglementează și ipoteza invocată de reclamantă, respectiv faptul că noul corp de clădire ar putea fi folosit independent - această împrejurare fiind considerată ca lipsită de relevanță, în situația din speță fostul proprietar beneficiind de retrocedarea întregului imobil, cu obligația plății contravalorii adăugirilor.
Nu pot fi reținute nici considerentele de oportunitate invocate de reclamantă, întrucât dispozițiile legale relevante nu fac trimitere la interesul public pe care l-ar prezenta imobilul solicitat la retrocedare decât exclusiv sub aspectul obligației menținerii afectațiunii o anumită perioadă de timp, astfel cum s-a și dispus prin decizia contestată.
Având în vedere considerentele expuse, instanța a constatat că decizia nr. 2273/_ a Comisiei speciale de retrocedare este legală și temeinică, astfel că, în temeiul art.18 din Legea 554/2004, cererea de anulare parțială a fost respinsă ca neîntemeiată, și, pe cale de consecință, au fost respinse și celelalte capete de cerere. Cu referire expresă la capătul de cerere având ca obiect stabilirea de măsuri reparatorii în echivalent, instanța a reținut că acestea fac obiectul procedurii speciale prevăzute de Titlul VII al Legii 247/2005.
Întrucât actul administrativ contestat este legal și temeinic, cererea de suspendare a executării acestuia apare ca fiind neîntemeiată, nefiind îndeplinită prin ipoteză condiția existenței cazului bine justificat.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs C. B. de Jos
prin care a solicitat admiterea recursului, casarea în întregime a sentinței civile recurate, iar în urma rejudecării admiterea acțiunii introductive așa cum a fost formulată și anularea în parte a deciziei nr.2273/_ în sensul constatării existenței pe terenul supus retrocedării situat în localitatea J. jud. Bistrița-Năsăud nr.top.225 a unui imobil construcție nou, proprietatea reclamantei dobândit prin edificare; restrângerea obiectului deciziei de retrocedare la imobilul compus din construcția veche împreună cu terenul aferent situat în localitatea J., comuna
B. de Jos, jud. Bistrița-Năsăud, înscris în CF nr.107 a localității J. nr.top.225; stabilirea de măsuri reparatorii în echivalent pentru partea din imobilul teren ocupat de imobilul construcție nou și pentru partea necesară în vederea unei optime utilizări a acestuia din urmă raport la afectațiunea avută potrivit art.1 alin.6 din OUG nr.94/2000 coroborat cu prevederile Titlului II din Legea nr.247/2005.
Prin decizia civilă nr.5208 din 7 decembrie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost admis recursul formulat de reclamanta C.
de Jos prin primar împotriva sentinței civile nr.650/_ a Curții de Apel
și casată sentinței civile atacată și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a dispune astfel Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut următoarele:
Pentru a verifica legalitatea deciziei supuse prezentului control judiciar, trebuie stabilit ce se înțelege prin imobil nou în raport de cel preluat și ce se are
în vedere atunci când se calculează adăugirile la imobilul vechi.
Potrivit art.1 alin.3 din OUG nr.94/2000, adăugirile aduse construcțiilor preluate abuziv se preiau cu plată numai dacă acestea nu depășesc 50% din aria desfășurată actuală, iar în cazul în care depășesc acest procent nu se va dispune retrocedarea, considerându-se imobil nou în raport cu cel preluat.
Prin normele metodologice, respectiv art.1 pct.6, s-a prevăzut că prin imobil nou în raport cu cel preluat se înțelege acea construcție căreia, în raport cu forma inițială i s-au adăugat forme de zidărie sau volume din alte materiale ce reprezintă peste 50% din aria desfășurată actuală (etajări și/sau adăugiri la corpuri noi pe orizontală).
Se constată că în cuprinsul art.1 pct.6 din Normele metodologice legiuitorul a stabilit și elementele de construcție la care trebuie să se raporteze calculul ariei desfășurate actuale, adăugirile de corpuri de zidărie sau volume, precum etajări și/sau adăugiri de corpuri noi pe orizontală acestea fiind enumerate cu titlu de exemplu.
Subsolul sau demisolul fac parte din noțiunea de corp nou obținut prin etajare, făcând astfel parte în mod evident din suprafața construcției care are în compunerea sa, în volumul său, atât demisolul, cât și parterul și etajele.
În cazul evaluării adăugirilor realizate la imobilele al căror statut este reglementat de OUG nr.94/2000 trebuie respectate criteriile prevăzute în actul normativ special.
De altfel, în mod logic subsolul sau demisolul sunt parte a unei construcții, astfel că trebuie avute în vedere atunci când se calculează aria desfășurată a clădirii.
Având în vedere prevederile art.1 pct.6 din Normele Metodologice și art.1 alin.3 din OUG nr.94/2000 se impune casarea cu trimitere a cauzei pentru refacerea raportului de expertiză care să concluzioneze fără dubiu care este aria
desfășurată a imobilului nou construit prin includerea și a demisolului care constituie așa cum s-a precizat mai sus, parte componentă a imobilului, urmând ca instanța să aprecieze dacă adăugirile reprezintă 50% di aria desfășurată actuală.
În raport de petiturile acțiunii și prevederile art.1 alin.4 din OUG nr.94/2000, se va stabili și suprafața de teren ocupată de imobilul nou.
În funcție de procentul reprezentat de adăugiri se va analiza legalitatea deciziei de retrocedare.
Având în vedere considerentele deciziei în baza art.312 C.pr.civ., recursul a fost admis,sentința casată și trimisa spre rejudecare aceleiași instanțe.
Astfel litigiul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel C. sub nr._ *.
Respectând indicațiile instanței de control judiciar s-a dispus completarea probatoriului cu expertiză tehnică de specialitate care a …..în vederea considerentelor reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Analizând acțiunea formulată prin prisma actelor dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin decizia nr.2273 din_ s-a dispus retrocedarea unei construcții și teren situate în satul J. comuna B. de Jos, înscris în CF nr.107 nr.top 225.
Reclamanta a susținut că nu trebuia retrocedată întreaga clădire întrucât după preluarea abuzivă au fost executate construcții care depășesc 50% din aria desfășurată actuală și prin urmare, se impune retrocedarea doar a suprafeței de teren deținute în proprietate la data preluării. În primul grad de jurisdicție, cauza a fost soluționată de către Curtea de Apel C. prin respingerea cererii de chemare în judecată raportându-se la conținutul expertizei efectuate în cauză din care a rezultat faptul că, în speță construcția nouă reprezintă doar 43% din totalul ariei construite și prin urmare, nu se impune restituirea în natură a acestei construcții.
Urmare a verificării legalității hotărârii judecătorești ca urmare a recursului promovat Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în drept asupra faptului că potrivit art.1 alin.3 din OUG nr.94/2000 adăugirile aduse construcțiilor preluate abuziv se preiau cu plată numai dacă acestea nu depășesc 50% din aria desfășurată actuală, iar în cazul în care depășesc acest procent nu se va dispune retrocedarea, considerându-se imobil nou în raport cu cel preluat.
Prin normele metodologice, respectiv art.1 pct.6, s-a prevăzut că prin imobil nou în raport de cel preluat se înțelege acea construcție căreia, în raport cu forma inițială i s-au adăugat forme de zidărie sau volume din alte materiale ce reprezintă peste 50% din aria desfășurată actuală (etajări și/sau adăugiri de corpuri noi pe orizontală).
Se constată că în cuprinsul art.1 pct.6 din Normele metodologice, legiuitorul a stabilit și elementele de construcție la care trebuie să se raporteze calculul ariei desfășurate actuale, adăugirile de corpuri de zidărie sau volume, precum etajări și/sau adăugiri de corpuri noi pe orizontală, acestea fiind enumerate cu titlu de exemplu.
Subsolul sau demisolul
fac parte din noțiunea de corp nou obținut prin etajare,
făcând astfel parte în mod evident din suprafața construcției care are în compunerea sa, în volumul său, atât demisolul, cât și parterul și etajele.
În cazul evaluării adăugirilor realizate la imobilele al căror statut este reglementat de OUG nr.94/2000 trebuie respectate criteriile prevăzute în actul normativ special și aceasta deoarece în mod logic subsolul sau demisolul trebuie avute în vedere atunci când se calculează aria desfășurată a clădirii.
Acestea au fost considerentele pentru care instanța de recurs a casat hotărârea primei instanțe cu trimitere spre rejudecare și cu decizie de îndrumare pentru refacerea raportului de experiză care să concluzioneze fără dubiu care este
aria desfășurată a imobilului nou construit, prin includerea și a demisolului care constituie parte componentă a imobilului, urmând ca în rejudecare instanța să aprecieze dacă adăugirile reprezintă peste 50% din aria desfășurată actuală. În raport de petitele acțiunii și de prevederile art.1 alin.4 din OUG nr.94/2000, instanța de rejudecare urmează a stabili și suprafața de teren ocupată de imobilul nou, iar în funcție de procentul reprezentat de adăugiri se va analiza legalitatea deciziei de retrocedare.
Cu respectarea în totul a dispozițiilor deciziei de casare, așa cum impun prevederile art.315 alin.11 C.pr.civ., a dispus refacerea raportului de expertiză tehnică în sensul celor statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză întocmit de expert Cuciurean I. (f.31-32) rezultă că aria totală desfășurată a imobilului nou construit prin includerea și a demisolului este de 341,60 mp, suprafața de teren ocupată a imobilului nou construit este cea înscrisă în CF 107 J. nr.top 226 conform planului de situație, aria desfășurată a întregii clădiri la care se adaugă demisolul este de 636,40 mp, iar procentul pe care-l reprezintă extinderea realizată raportat la aria totală este de 53,67%.
Așa fiind, în speță, decizia de retrocedare este nelegală întrucât adăugirile aduse construcțiilor preluate abuziv depășesc 50% din aria desfășurată actuală, și prin urmare nu se impunea retrocedarea în natură a acestei construcții, ea fiind considerată imobil nou în raport cu cel preluat.
Pentru aceste considerente, acțiunea reclamantei este întemeiată urmând a fi admisă în parte în sensul anulării parțiale a deciziei nr.227 din_ în sensul constatării existenței pe terenul supus retrocedării situat în localitatea J. comuna B. de Jos, jud.Bistrița-Năsăud înscris în CF nr.107 J. nr.top 225, a unui imobil construcție nou în suprafață desfășurată de 341,60 mp conform raportului de expertiză judiciară efectuat de expert Cuciurean I., proprietatea reclamantei C. B. de Jos dobândit prin edificare.
În considerarea dispoz.art.1 alin.3 din OUG 94/2000 raportat la art.1 pct.6 din Normele metodologice, instanța va dispune restrângerea obiectului deciziei de retrocedare la imobilul compus din construcția veche împreună cu terenul aferent situat în localitatea J. comuna B. de Jos înscris în CF nr.107 J. nr.top 225. Pentru imobilul nou construit urmează a se dispune stabilirea de măsuri reparatorii prin echivalent, iar cât privește acest imobil nou construit, instanța va dispune înscrierea sa în CF în favoarea reclamantei cu titlu de construire.
Capătul de cerere privind suspendarea actului administrativ urmează a fi respins ca lipsit de obiect, câtă vreme s-a dispus soluționarea pe fond a cererii.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte contestația formulată de C. B. DE JOS PRIN P. cu sediul în comuna B. de Jos str. P. nr.251, jud. Bistrița-Năsăud în contradictoriu cu pârâții C. S. DE R. A U. B. I. C. AU A.
C. R. DINR., cu sediul în B., C. F. nr.202, sector 1, P.
E. C. J. PRIN C. B. E. C. R. CBJP cu sediul în S. str. Gen M. nr.4, jud. S. și în consecință:
Dispune anularea parțială a Deciziei nr. 2273/23 martie 2013 în sensul constatării existenței pe terenul supus retrocedării situat in localitatea J., C.
B. de Jos, jud. Bistrița - Năsăud, înscris in CF 107 a localității J., nr. top 225, a unui imobil construcție nou în suprafață desfășurată de 341,60 mp,
conform raportului de expertiză judiciară efectuat de expertul CI dobândit prin edificare.
Restrânge obiectul deciziei de retrocedare la imobilul compus din construcția veche împreună cu terenul aferent situat in localitatea J., comuna
de Jos, jud. Bistrița Năsăud înscris in CF nr. 107 J., nr. top 225.
Dispune stabilirea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul nou construit.
Dispune înscrierea în CF a dreptului de proprietate al reclamantei dobândit prin construire.
Respinge ca lipsit de obiect capătul de cerere privind suspendarea actului administrativ.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 10 septembrie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
I. M. N.
Red.C.I./A.C.
5 ex./_
