Sentința civilă nr. 46/2013. Contencios. Obligația de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ Operator date 2516
SENTINȚA CIVILĂ NR. 46
Ședința publică din data de 10 ianuarie 2013 Instanța este constituită din:
Președinte:P. R. M., judecător
O. Ana, grefier
S-a luat în examinare cererea de completare dispozitiv formulată de reclamantul H. I., cu domiciliul procesual ales - la av. Mihali E.M. - S. M.
, str. Ady Endre, nr. 40 B, ap.13, jud. S. M. în contradictoriu cu pârâții D.
A F. P. S., A. F. P. Z. ȘI A. F. PENTRU M. - M. M., având ca obiect restituire taxă poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se constată lipsa
părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, în conformitate cu
prevederile art. 85 Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, ocazie cu care se învederează instanței că, procedura de citare este legal îndeplinită.
Instanța pe baza înscrisurilor de la dosar reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin cererea formulată de reclamantul H. I. se solicită a se dispune completarea dispozitivului sentinței civile nr. 5482/2012 pronunțată de Tribunalul Sălaj în sensul de a se face mențiune în legătură cu capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată.
În considerentele acțiunii se precizează că aceste cereri s-au formulat odată cu formularea acțiunii inițiale și a fost depusă inclusiv chitanța care atestă, achitarea lor în sumă de 500 lei.
Asupra cererii de față instanța reține următoarele:
Din cuprinsul cererii așa cum a fost ea formulată reiese că reclamantul
I. a solicitat atât restituirea taxei de poluare cât și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Prin Sentința civilă nr. 5482/_, instanța s-a pronunțat în sensul că a admis cererea privind restituirea taxei de poluare și a dobânzii legale omițând să se pronunțe în legătură cu cererea privind cheltuielile de judecată.
1
Așa fiind instanța constată că cererea reclamantului este întemeiată și în baza art.281 alin.2 va admite cererea privind completarea dispozitivului hotărârii.
Referitor la cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată instanța o va respinge având în vedere următoarele:
Chiar dacă reclamantul are câștig de cauză, atâta vreme cât nu se poate reține o culpă procesuală din partea instituțiilor administrației publice atrase în proces, atributul interpretării legilor interne prin prisma normelor de drept comunitar, revenind exclusiv instanțelor de judecată. Este adevărat că în cauze, precum cea de față, devine incident principiul aplicării directe a dreptului comunitar și că reglementările comunitare cu caracter au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, însă acest principiu, elaborat tot pe cale jurisprudențială după cum s-a arătata înseamnă că cetățenii statelor membre au posibilitatea de a invoca normele juridice de drept comunitar chiar dacă nu sunt destinatarii direcți ai acestora, fără ca aceste norme să fi fost preluate de legislativul național, în dreptul intern.
În speță instituțiile publice implicate în perceperea și administrarea taxelor legal datorate de către plătitori nu puteau să aibă o altă conduită legală și procesuală, decât aceea care rezidă din prevederile legale interne aflate în vigoare, la data perceperii taxei . Această conduită instituțională nu a putut fi schimbată, chiar dacă, între timp, autoritatea judecătorească, s-a pronunțat prin numeroase decizii de speță că aceste texte contravin dreptului comunitar, pentru simplul motiv că hotărârile judecătorești nu sunt general obligatorii.
Statul Român și instituțiile publice implicate în perceperea și administrarea taxei în discuție respectiv D. G. A F. P. S., A. F. P.
Z. ȘI A. F. PENTRU M. - M. M., sunt subiecte de drept distincte, acestea, din urmă pot fi desigur obligate la restituirea acestor taxe, dovedite pe cale judiciară ca nedatorate, cu dobânzile legale aferente, însă nu pot fi obligate și la plata cheltuielilor de judecată, litigiile fiind generate evident pe cale legislativă și nu datorită propriei conduite culpabile . În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, într-o cauză având ca obiect daune morale în temeiul L.221/2009, în care calitatea de pârât, pentru acordarea de despăgubiri, o avea, potrivit legii, chiar dacă Statul Român, și unde s-a reținut că
,, simplul fapt că o parte cade în pretenții, nu înseamnă, automat, că se află în culpa procesuală vizată de art.274 alin.1 Cod procedură civilă, pentru a putea fi obligată la plata cheltuielilor de judecată";.
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I H O T Ă R Ă Ș T E:
Admite cererea formulată de H. I., cu domiciliul procesual ales - la av. Mihali E.M. - S. M., str. Ady Endre, nr. 40 B, ap.13, jud. S. M. în contradictoriu cu pârâtele D. G. A F. P. S., A. F. P.
Z. ȘI A. F. PENTRU M. - M. M. B. și dispune completarea dispozitivului sentinței civile 5482/_ astfel :
,,Respinge ca nefondată cererea privind obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată";.
2
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică.
Președinte, | Grefier, | |
P. R. M. | O. | Ana |
Red.PRM/_
Dact.OA/_ /6ex
.
3
