Sentința civilă nr. 4898/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE DOSAR NR.13._

Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr.677/2001

SENTINȚA CIVILĂ NR.4898/2013

Ședința publică din 19 Martie 2013 Completul de judecată este constituit din: PREȘEDINTE: C. -A. C.

GREFIER: A. -P. B.

S-a luat spre examinare acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul M. C. în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. a municipiului C. -N., Direcția Generală a F. P. a județului C. și A. F. pentru M. , având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, invocă excepția lipse calității procesuale pasive a pârâtei Direcția Generală a F. P. a județului C. .

Instanța admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția Generală a F. P. a județului C., având în vedere că în raportul juridic fiscal părți sunt reclamanta și pârâta A.F.P. C. -N. și, prin urmare, pârâta are calitate procesuală pasivă, aceasta fiind cea care a încasat taxa de poluare, prin urmare, tot această parte trebuie să fie ținută la restituire în situația în care cererea principală va fi admisă.

Tribunalul invocă excepția lipse calității procesuale pasive a pârâtei A. F. pentru M. și după deliberare, admite excepția lipse calității procesuale pasive a pârâtei A.

F. pentru M. .

Reclamantul a solicitat judecarea cauzei și în condițiile art.242 alin.2 Cod procedură

civilă.

Totodată, nemaifiind alte chestiuni prealabile de invocat, instanța în temeiul art.150

Cod procedură civilă, declară închisă faza probatorie și reține cauza în vederea pronunțării.

T R I B U N A L U L

Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr. de mai sus reclamantul Kocsis M.

C.

a solicitat obligarea pârâtei A. F. P. a municipiului C. -N.

la restituirea sumei de 1534 lei

, achitată cu titlu de taxă de poluare prin chitanța seria TS5 nr.1237927/15 August 2008, pentru înmatricularea autoturismului marca Opel Vectra, fabricat în anul 1995, prima înmatriculare la data de 24 Aprilie 1995, serie carte auto G566224, precum și la plata dobânzii fiscale aferente sumei achitate cu titlu de taxă de poluare, calculată de la data plății și până la data restituirii efective, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a prezentat pe larg argumentele pentru care, în opinia sa, dispozițiile legale care instituie această obligație sunt neconforme cu normele europene în materia taxării, citând practica europeană relevantă și arătând motivele pentru care consideră că taxa de poluare este ilegală și discriminatorie, încălcând prevederile art.90 din TCE.

În dovedirea celor susținute, reclamanta a depus copii ale următoarelor înscrisuri: cererea adresată D.G.F.P. C., răspunsul primit, decizia de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule și cartea de identitate autoturism.

Pârâta deși legal citată nu a formulat întâmpinare.

Analizând actele depuse la dosarul cauzei, precum și susținerile părților, instanța reține următoarele:

Reclamantul la data de 01 Septembrie 2008 a achiziționat autovehiculul marca Opel Vectra, fabricat în anul 1995, înmatriculat în Germania, iar la data de 06 Iulie 2012 a solicitat restituirea taxe de poluare pe care a achitat-o conform chitanței TS5 nr.1237927/15 August 2008.

1

Reclamantul a solicitat restituirea acestor taxe, însă cererea sa a fost respinsă, întrucât reclamantul nu se află în niciuna din situațiile prevăzute la art.3(2) din O.G. nr.50/2008.

Pe fondul cauzei, instanța constată că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.

În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.

Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art.267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de_ .

Deși cauza T. privește incompatibilitatea cu art.110 TFUE a taxei de poluare percepute în temeiul O.U.G. nr.50/2008 în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008, iar în speță s-a solicitat restituirea taxei de poluare achitate conform OUG 50/2008 în forma astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr.218/2008, instanța constată că aceasta menționează expres scopul reglementării naționale - limitarea introducerii autovehiculelor de ocazie provenind din alte state membre, protejarea industriei auto naționale și a industriilor adiacente. Cu atât mai mult această formă a actului normativ național este deci incompatibilă cu același art.110 TFUE.

Având în vedere considerentele expuse, instanța apreciază că, în speță, taxa de poluare a fost percepută cu încălcarea prevederilor art.110 din TFUE, motiv pentru care cererea reclamantului va fi admisă, în parte, pârâta A. F. P. a municipiului C. -N. urmând a fi obligată să-i restituie reclamantului taxa de poluare achitată necuvenit.

În ce privește dobânda fiscală, urmează a fi respinsă nefiind incidente dispozițiile art.124 din O.G. nr.92/2003, întrucât perceperea taxei din speță cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun.

Urmare a admiterii excepției, instanța va respinge cererea față de pârâta A.

F. pentru M., ca fiind lipsită de calitate procesuală pasivă

.

În temeiul art.274 Cod procedură civilă, la solicitarea reclamantului, pârâta A.

  1. P. a municipiului C. -N.

    va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 39,3 lei

    , reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorar avocațial (f.84).

    PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

    Admite, în parte, acțiunea formulată de reclamantul M. C. cu domiciliul procesual ales în municipiul C. -N., strada Axente Sever nr.44, ap.4, județul C. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a municipiului C. -N. cu sediul în municipiul C. -N., Piața A. I. nr.19, județul C. .

    Respinge cererea față de pârâta Direcția Generală a F. P. C., ca fiind lipsită de calitate procesuală pasivă.

    Respinge cererea privind dobânda fiscală.

    2

    Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 1.534 lei achitată la data de 15 August 2008.

    Obligă pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 339,3

    lei.

    Obligă chemata în garanție să plătească pârâtei suma de 39,3 lei cheltuieli de

    judecată.

    Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 19 Martie 2013.

    Președinte,

    C. -A. C.

    Grefier,

    1. - P. B.

Redactat C.A.C./A.P.B./22 Martie 2013/5 exemplare/1800

3

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 4898/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare