Sentința civilă nr. 539/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare

Dosar nr. _

Cod operator de date cu caracter personal 3184

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTIN ȚA CIVIL Ă NR. 539/2013Ședința publică din data de 14 ianuarie 2013 Completul constituit din:

PREȘEDINTE A.

G.

C.

Grefier O. -R.

L.

S-a luat spre examinare acțiunea formulată de reclamantul C. C. C. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. D., chemat în garanție A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamant, avocat P. C. Iustin, lipsă fiind restul părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care instanța acordă cuvântul reprezentantului reclamantului pe excepția inadmisibilității acțiunii invocată de către pârâtă prin întâmpinare.

Reprezentantul reclamantului solicită respingerea excepției. Instanța unește excepția cu fondul cauzei.

Tribunalul, în temeiul art.167 C.pr.civ., încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar ca fiind legală, utilă și pertinentă soluționării cauzei și nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat acordă cuvântul în dezbateri pe fond.

Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată în scris, cu cheltuieli de judecată contând în taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.

Instanța reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus, reclamantul C.

C. C. a solicitat în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a municipiului D. obligarea acesteia la restituirea sumei de 5367 lei plătita cu titlu de taxa de poluare actualizata cu rata dobânzii fiscale de la data achitării si pana la restituirea efectiva a sumei pretinse, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, a arătat reclamantul că a fost obligat să achite, în mod ilegal, suma mai sus indicată cu titlu de taxă de poluare pentru autoturisme înmatriculat deja într- un stat membru al CE. A solicitat pârâtei restituirea acestei taxe, dar parata i-a respins nejustificat cererea de restituire.

Consideră reclamantul că refuzul pârâtei de a restitui aceasta taxa este în contradicție cu dispozițiile art. 6-12, art. 25,28,90 din Tratatul de la Roma de constituire a Comunităților Europene, care interzice orice discriminare în ceea ce privește libera circulație a bunurilor . Mai arată reclamantul că prin instituirea acestei taxe este încălcat principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, în condițiile în care sunt obligați la plata acestei taxe doar cetățenii care achiziționează un autoturism rulat dintr-un alt stat comunitar, nu și cei care achiziționează autoturisme similare, dar de pe teritoriul României. Taxa depoluare nu este

și nici nu poate fi considerată ca fiind o taxă de mediu, întrucât o asemenea taxă ar presupune aplicarea unor criterii echitabile pentru toți posesorii de autovehicule, indiferent de modul de dobândire sau locul dobândirii din spațiul comunitar, în funcție de gradul de poluare al autovehiculului. Pe piața din România se tranzacționează autoturisme similare cu norme de poluare Non EURO, EURO1, sau EURO2, fără plata vreunei taxe de poluare, astfel încât această taxă nu poate fi considerată ca fiind o una de mediu. Obligarea proprietarului la îndeplinirea unor formalități suplimentare, respectiv plata unei taxe de poluare în România, condiționează exercitarea dreptului de folosință asupra autoturismului, în contradicție cu normele de drept comunitar referitoare la libera circulație a mărfurilor.Taxa de poluare este contrara si practicii CJCE.Mai mult in prezent Comisia Europeana a demarat procedura de infrigement pe baza OUG 218/2008 respectiv cuantumul prea mare al taxei coroborat cu scutiri acordate industriei auto autohtone .

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 90 paragraful 1 și 25,28,30 din Tratatul de Instituire a CE, art. 16 și 148 alin. 2 din Constituția României, Legea nr. 554/2004,C.fiscal.

Pârâta AFP D. a formulat întâmpinare invocând excepția inadmisibilității acțiunii, întrucât acțiunea este înregistrată după data de_, reclamantul neavând un drept la restituire în integralitate a taxei, ci doar posibilitatea solicitării restituirii pe cale administrativă doar a diferenței rezultate din taxa plătită și taxa pentru emisii poluante prevăzută de Legea nr. 9/2012.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii reclamantului prin prisma motivelor invocate și a probelor administrate. A mai solicitat respingerea solicitării de plată a dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată, având în vedere că reclamantul a efectuat voluntar plata taxei de poluare, iar pârâtei nu i se poate reține o culpă procesuală.

Pârâta a mai formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru

M. în considerarea faptului că potrivit art.1 al.1 din OUG nr.50/2008, această taxă constituie venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M. în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.

Chemata în garanție A. F. pentru M., legal citată, nu a depus întâmpinare în cauză pentru a-și preciza poziția procesuală.

În ceea ce privește excepția inadmisib ilități i

invocată de pârâta A. F.

P. a municipiului D., care se impune a fi analizată cu prioritate conform art. 137 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța urmează a o respinge pentru următoarele considerente:

Prin Decizia nr. 24/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite cu ocazia recursului în interesul legii promovat s-a statuat faptul că "Procedura de contestare prevăzută la art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011, raportat la art. 205-218 din Codul de procedură fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. d) din același cod";, iar această decizie este obligatorie pentru instanțe, conform art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

Pe de altă parte, aplicarea Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule care a abrogat OUG 50/2008, cu modificările și completările ulterioare, a fost suspendată prin Ordonanța de Urgență nr. 1/2012, în vigoare din data de_ .

De asemenea, restituirea doar a diferenței între taxa de poluare încasată anterior pe baza unei norme legale abrogate la 1 ianuarie 2012 și taxa de emisii poluante ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ inactiv la data nașterii și consumării raportului

juridic de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. 1 din Constituție.

Pentru toate acestea, se impune respingerea excepției.

Pe fondul cauzei

, se reține că reclamantul achiziționat un autoturism marca Audi, cu nr. de identificare WAUZZZ8E43A149010 care era înmatriculat anterior într-un alt stat membru al Uniunii Europene. In vederea înmatriculării în România a autoturismului reclamantul a fost obligat să achite suma de 5367 lei cu titlu de taxă de poluare, taxa pe care a achitat-o la A. F. P. D. în_ .

Reclamantul a solicitat restituirea acestei taxe, însă cererea sa a fost respinsă.

Prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.

În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.

Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de_ .

Deși cauza T. privește incompatibilitatea cu art.110 TFUE a taxei de poluare percepute în temeiul OUG 50/2008 în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008, iar în speță s-a solicitat restituirea taxei de poluare achitate conform OUG 50/2008 în forma în vigoare la o dată ulterioară, instanța constată că aceasta nu diferă de forma inițială a ordonanței decât sub aspectul cuantumului taxei de poluare, majorat semnificativ. Prin urmare, rațiunile care au stat la baza pronunțării hotărârii preliminare în cauza T. sunt pe deplin aplicabile și în această ipoteză, concluzia neputând fi decât incompatibilitatea cu art.110 TFUE.

În ceea ce privește dobâ nda fiscal ă

pretinsă, tribunalul apreciază că în speță se putea acorda doar dobânda legală întrucât perceperea taxei cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun, aceasta fiind obligată să repare întregul prejudiciul suferit de reclamant și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite, adică de la data încasării sumei din speță.

Reclamantul nu a solicitat însă acordarea dobânzii legale, astfel că, în temeiul art.129 alin. 6 din codul de procedură civilă și cu respectarea principiului disponibilității care guvernează acest proces, se va respinge capătul de cerere accesoriu.

În temeiul art. 274 alin.1 din Codul de procedură civilă, pârâta căzută în pretenții va fi obligată să plătească reclamantului suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.

Având în vedere considerentele mai sus expuse și faptul că, potrivit art. 1 din

O.U.G. nr.50/2008, taxa de poluare achitată de reclamant s-a constituit venit la bugetul F. pentru mediu, în temeiul art. 60 și urm din Codul de procedură civilă se va admite și cererea

de chem ar e în gar anție

a Administrației F. pentru M., care va fi obligată să plătească pârâtei suma de 2281 lei reprezentând taxă de poluare.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII, HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâtă.

Admite în parte cererea formulată de reclamantul C. C. C. , dom. în D., str.

N.T., nr. 22A, jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a municipiului D. , cu sediul în D., str. Mihai E. nr. 2, jud. Cluj.

Obliga parata sa restituie reclamantului suma de 5367 lei cu titlu de taxa de poluare nedatorata.

Admite cererea de chemare in garantie formulata de parata A. F. P. a municipiului D. impotriva chematei in garantie A. F. pentru M. , cu sediul in

  1. , S. I. nr. 294, corp A,sector 6.

    Obliga chemata in garantie sa restituie paratei suma de 5367 lei reprezentând taxa de poluare restituita reclamantului.

    Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

    Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 14 ianuarie 2013.

    Președinte,

    1. G. C.

Grefier,

O. -R. L.

Red.AGC/Tehnored.VAM 5 ex./_

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 539/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare